360 matches
-
prevăzut. S-a întâmplat ca în gândirea matematică, unde necunoscuta problemei este deja conținută în premise, mai înainte de a i se determina valoarea. Iluminismul a dus la abdicarea imprevizibilului și, prin urmare, a speranței. Ajunși aici, am asistat la izbucnirea iraționalității. Formalismul logic produce aplatizarea, iar aplatizarea, dictatura. Dictatorul (sau clasa puterii) nu se resemnează să joace rolul marelui funcționar al unei organizații lipsite de imaginație. Puterea enormă concentrată în mâinile unei mase idioate de automate devine mit, ritual și impunere
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și de mituri, se naște în mod inevitabil, o dictatură nouă, cresc justificările celei mai brutale represiuni, ce nu mai sunt, de această dată, mitologice sau bazate pe dreptul istoric, ci pur raționale. Instanța totalizantă asumată de rațiune duce la iraționalitate și la pretenția de eliberare totală, și astfel devine sursă a noilor forme de sclavie. Rămâne problema posibilității de a face o paralelă între consecințele pe care Horkheimer și Adorno le atribuie iluminismului și nazismului (și mai târziu iluminismului și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
monstruozitate, atâta prostie în copilul ăsta pervers. Asist la dizolvarea coloană cu coloană, treaptă cu treaptă, zid cu zid, ca o bucată de zahăr în apă, a edificiului nostru. Oricum, nu mai e nimic de făcut, nu poți lupta împotriva iraționalității ei animalice. Trebuie să-mi aduc aminte cine sânt să reiau vechea viață, orice-ar fi. Eu sânt un om care scrie, nu mă pot pierde pentru o ființă subumană, obnubilată, pentru o nefericită." Și continuam așa pe vreo trei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a devenit subiect de interes, ba chiar de persecuție; oamenii treceau pe lângă ea bombănind: „Care fecioară, din care grotă?“. Până la urmă, negustorul a trebuit să-și schimbe firma, botezând-o „La Bazarul de Rusalii“. Acest simplu exemplu sugerează calitatea și iraționalitatea unor asemenea crize.) La vremea când se petrece povestirea noastră, se stârniseră din nou în sânul comunității asemenea nonsensuri; mai cu seamă printre tineri și printre femeile bătrâne trândave, care se dau în vânt după întâmplări bizare sau șocante, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
își reneagă condiția, Corto are revelația acestei civilizații afro-islamice ce își are rădăcinile înfipte în solul miturilor păgâne. Ca și autorul Celor șapte stâlpi ai înțelepciunii, Corto sfidează moartea prin gesturile pe care nu le poți citi decât în cheia iraționalității cavalerești. În fortul turc, acolo unde asaltează minarete și mânuiește mitraliere, Corto este contaminat de energia mistică ce radiază din făptura lui Cush. Singuratic și impenitent, războinicul somalez cutreieră deșertul cu gândul răzbunării și al morții. Distanța dintre marinarul fără de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
un sabat satanic în care specia umană se cufundă în adâncurile degradării sale. Ar traumatiza mințile copiilor în așa fel încât, atunci când vor deveni oameni mari, războiul ar fi pentru ei un „tabu“ asemănător incestului. Din ce adânci abisuri de iraționalitate vine oare dezgustul față de incest la o specie care nu simte dezgust față de crimă? Trebuie că acesta a fost un obicei născocit de mame, temătoare că fiicele lor, mai tinere, le-ar fura soții, și susținut de tați, și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un individ strălucitor, toată vraja demonică pe care am consumat-o pentru a îmbrăca o aureolă viitoare și întreg elanul pe care l-am risipit pentru renașterea organică sau o auroră lăuntrică s-au dovedit mai slabe decât bestialitatea și iraționalitatea acestei lumi, care a vărsat în mine toate rezervele ei de negativitate și otravă. Viața nu rezistă la mare temperatură. De aceea, am ajuns la concluzia că oamenii cei mai frământați, cu un dinamism lăuntric dus la paroxism, care nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-o productivitate irațională și imanentă. Multiplicitatea formelor vitale nu se însumează într-o convergență transvitală sau într-o intenționalitate transcendentă, ci se realizează într-un ritm nebun, în care nu poți recunoaște altceva decât demonia devenirii și a distrugerii. Iraționalitatea vieții se manifestă în această expansiune debordantă de forme și conținuturi, în această pornire frenetică de a substitui aspecte noi celor uzate, fără ca această substituire să însemne un plus apreciabil sau o însumare calitativă. O relativă fericire ar simți omul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
acel centru, interiorizarea progresivă și paroxistică descoperă o regiune unde viața se îmbină cu moartea, unde omul nu s-a desprins prin individualizare de sursele primare ale existenței și unde ritmul nebun și demonic al lumii activează în deplina lui iraționalitate. Pentru un depresiv, senzația imanenței morții în viață adaugă un plus de intensitate depresiunii și creează o atmosferă de continuă insatisfacție și neliniște, care nu-și vor găsi echilibrul și pacea niciodată. Prin senzația prezenței morții în structura vitalului, se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să renunț la ea, fiindcă nu cred în absolutul valorilor transvitale pentru ca să mă sacrific în numele lor. Dacă aș fi sincer, ar trebui să spun că nu știu de ce trăiesc și de ce nu încetez să trăiesc. Probabil cheia rămâne în fenomenul iraționalității vieții, care menține viața fără motive. Și dacă nu există decât motive absurde pentru a trăi? Dar acestea se mai pot numi motive? Lumea aceasta nu merită să te sacrifici pentru vreo idee sau vreo credință. Cu cât sîntem mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
avut conștiința cărnii, a nervilor și a fiecărui organ în parte. Dar nu voi înțelege niciodată cum de n-au avut-o, deși bănuiesc în această inconștiență organică o condiție esențială a fericirii. Cei care nu s-au desprins din iraționalitatea vieții, care sânt încadrați în ritmul ei organic, anterior apariției conștiinței, nu ating niciodată starea în care realitatea ta corporală îți este în fiecare moment prezentă în conștiință. Căci această prezență în conștiință a realității corporale indică o boală esențială
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întîmplă, cum se mai poate vorbi de finalitate sau de alte povești? Mă simt atât de impresionat în fața suferinței, încît îmi pierd aproape tot curajul. Și-l pierd, fiindcă nu pricep de ce există suferință în lume. Derivarea ei din bestialitatea, iraționalitatea și demonia vieții explică prezența suferinței în lume, dar nu găsește justificarea. Sau este probabil că suferința n-are nici o justificare, ca și existența în genere. Existența a trebuit să fie? Există vreo rațiune în faptul de a fi? Sau
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de a se abandona la orice, unde este acel paradox încîntător al iubirii ca stare pură, unde este acea actualitate permanentă și totală, care te face ca în fiecare moment să te deschizi pentru tot, și, în fine, unde este iraționalitatea naivă din entuziasm? Mitul biblic al cunoașterii ca păcat este cel mai profund mit din câte au închipuit oamenii. Or, fericirea debordantă a entuziaștilor este de a nu cunoaște tragedia cunoașterii. De ce nu am spune-o? Cunoașterea adevărată este cel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a cărei impalpabilă transparență, deși e fructul iluziei, nu este mai puțin muzicală. Dar tristețea acestei nopți universale este întocmai ca tristețea muzicii orientale, în care predomină mai mult misterul morții decât al iubirii. Precum, în explicarea nașterii iubirii, fenomenul iraționalității ("iubirea e oarbă") este revelator, tot așa, în senzația iubirii, fenomenul topirii este nu mai puțin revelator și semnificativ. Iubirea este o formă de comuniune și de intimitate. Or, ce poate exprima mai bine această formă decât fenomenul subiectiv al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gândesc la această negativitate și îmi pare chiar bine că lumea n-are nici un sens din cauza infinitului. Și, în definitiv, ce ne mai trebuie atâta sens? Oare nu putem trăi și fără ca lumea aceasta să aibă unul? O beție a iraționalității, un dionisism total nu pot suplini acest nonsens universal? Să trăim, fiindcă lumea n-are nici un sens. Dacă n-avem scopuri precise și idealuri accesibile, să ne aruncăm fără nici o rezervă în vârtejul teribil al infinitului, să urmăm ondulațiile lui
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
hipertrofiei conștiinței. Prin conștiință, reflexivitate și interiorizare, depășești iraționalul; dar numai pentru a ți se revela într-o deconcertantă proeminență. Căci această depășire nu se poate realiza decât în gândire; prin biologicul din noi nu facem mai puțin parte din iraționalitatea în genere. Iar când acest biologic devine nesigur, problematic, de un echilibru instabil, aceasta nu se întîmplă decât pentru a ne descoperi și mai mult iraționalul, ca dinamism orb, indiferent oricărei teleologii și oricărei ierarhii de valori. Omul este astfel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și mai mult iraționalul, ca dinamism orb, indiferent oricărei teleologii și oricărei ierarhii de valori. Omul este astfel constituit, încît el cere în fiecare moment o ierarhizare a valorilor, o scară de valori și o sumă de criterii. În fața fenomenului iraționalității vieții, a evoluției ei fără nici un scop, care face din viață un avânt haotic de forme debordante și necristalizabile, exigența unei ierarhii de valori este o simplă exigență. Și atunci se naște revolta conștiinței împotriva vieții, revolta omului detașat de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în cultură. El este o expresie a tendinței vieții de a-și crea temporar o formă, de a se realiza într-o structură determinată și limitată, de a direcționa un dinamism interior și de a ridica pe un plan inteligibil iraționalitatea din substanța lăuntrică a vieții. Din direcțiunile multiple pe care le prezintă aceasta, un stil de viață organizează un conținut nou, determină o specificare și stabilește prevalențe. Diversele aspecte ale firii se orânduiesc după cum predomină o direcțiune sau alta. Un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
optimism accentuat. Spre sfârșitul primei decade de tranziție se aștepta ca România să intre în rândul țărilor mediu dezvoltate, cu o bază solidă de creștere în continuare. Problema centrală era cea a economiei moștenite, caracterizată printr-un grad ridicat de iraționalitate și o tehnologie uzată moral. Ea trebuia, în consecință, restructurată. Ca în orice schimbare fundamentală, dificultățile sunt inevitabile, dar populația se aștepta ca acestea să fie rapid depășite, cu costuri reduse. Optimismul se funda pe o serie de premise favorabile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dau dovadă indivizii ce se-nfruntă într-o dispută amoroasă sau domestică, de pildă o ceartă dintre tată și fiu, dintre bucătăreasă și stăpînă, dintre soț și soție"31. În lumea civilizată, afirmă psihologia mulțimilor, masele readuc la viață o iraționalitate pe care-o credeam pe cale de dispariție, rămășiță a unei epoci primitive pline de nebunie și de zei. În loc să scadă pe măsură ce civilizația evoluează, rolul ei nu face decît să crească și să se amelioreze. Evacuată din economie prin tehnică și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care-o credeam pe cale de dispariție, rămășiță a unei epoci primitive pline de nebunie și de zei. În loc să scadă pe măsură ce civilizația evoluează, rolul ei nu face decît să crească și să se amelioreze. Evacuată din economie prin tehnică și știință, iraționalitatea se concentrează în jurul puterii, devenind pivotul ei. Ea sporește pe zi ce trece, oamenii avînd tot mai puțin timp de pierdut cu treburile publice, tot mai puține posibilități de-a rezista presiunii colective. Rațiunea fiecăruia cedează în fața pasiunilor tuturor. Ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
reuși, important este ca mijloacele să se subordoneze scopului, să se supună întotdeauna rezultatelor experienței. Mașinile fac în mod logic dovada acestei posibilități, de aceea utilizarea lor crește progresiv. Raporturile dintre oameni sînt, din contra, marcate de un factor de iraționalitate. Nu-l putem respinge, mai ales dacă dorim să mobilizăm masele în vederea unui ideal, fie el pozitiv sau negativ. Reich, și nu numai el, a arătat efectele acestei necunoscute și cît a favorizat ea victoria nazismului în Germania: "Datorită lucrărilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
numai el, a arătat efectele acestei necunoscute și cît a favorizat ea victoria nazismului în Germania: "Datorită lucrărilor lui Marx, Engels și Lenin sînt mai bine cunoscute acum condițiile economice ale evoluției progresive decît forțele regresive. Este ignorată cu desăvîrșire iraționalitatea maselor. De aceea a încetat evoluția liberală în care atîția oameni își puseseră speranța, înregistrînd ulterior un regres înspre decadența autoritară"34. Practic, mașina socială de masificat oameni îi face tot mai iraționali și face imposibilă guvernarea lor prin rațiune
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În acest scop ideile sînt topite în mîlul unei religii dogmatice, dinainte pregătite. Doar cu acest preț o idee poate deveni un element mobilizator al maselor, și marxismul însuși a fost nevoit să-l plătească. Un al doilea aspect este iraționalitatea pură și simplă a maselor. Ea se manifestă prin decomprimarea forțelor emoționale care, într-o regiune subterană, așteaptă ocazia de a erupe cu puterea unui vulcan. Aceste forțe, niciodată zdrobite, pîndesc din ascunzătoare momentul propice pentru a-și relua tronul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
s-o recunoască. Căci în acest caz, toate aparatele de propagandă ale partidelor, toată perindarea de lideri de pe ecranele televizoarelor, toate sondajele de opinie ar apărea drept ceea ce și sînt de fapt: elemente ale unei strategii de masă bazate pe iraționalitatea acesteia. Toți vor să trateze masele ca și cum ar fi lipsite de rațiune, dar nimeni nu vrea s-o admită, întrucît maselor li s-a spus deja contrariul. Dealtminteri, psihologia și politica sînt în mod radical separate. Se clamează pe toate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]