123 matches
-
nici o legătură între etnicitate și legitimarea politică. După 1815 însă, "națiunile" devin grupurile cărora li se atribuie guvernarea, conform ideii că singurele unități politice legitime sunt bazate pe națiune. Perioadă anilor 1815-1918 este, în consecință marcată de presiuni pe care iredentismul naționalist le face asupra vechilor granițe și sisteme politice. Perioada următoare, a "naționalismului triumfator și autodestructiv" cuprinde cele două războaie mondiale și este marcată de dispariția unor imperii, care sunt înlocuite cu o serie de unități politice mai mici, definite
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
expansionismului rus, dărâmarea Imperiului Austro-Ungar va duce inevitabil și la prăbușirea Regatului României. Asta nu înseamnă că el respinge de plano ideea Unirii. Însă se teme de consecințele ieșirii politicii românești din Transilvania din albia legalității, de pericolul, spune el, „iredentismului”. Trebuie spus, din păcate, că istoria i-a cam dat dreptate. Undeva, Slavici scrie că Rusia nu renunță la teritoriile pe care le-a acaparat decât dacă este total prăbușită. Soarta Basarabiei îl confirmă. După cum și povestea revoluției bolșevice din
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
ultima parte a secolului XIX, cel mai bun cunoscător al situației românilor din Imperiul bicefal. Căsătorit cu o unguroaică, el a comentat această situație în termeni care i-au iritat pe maghiari și i-au înfuriat pe români, suspectat de iredentism de unii, prea moderat în ochii celorlalți. A fost judecat și arestat de mai multe ori sub Imperiu, când nu era decât un tânăr publicist, dar cea mai mare lipsă de respect i-o vor arăta conaționalii din Țara Românească
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
a scoate Marea Unire din mitologia în care e învăluită, aducând-o pe teritoriul explicațiilor raționale. Mai ales că memoriile de față sugerează și cauzele revendică- rilor sovietice de mai târziu asupra Bucovinei de Nord: nu „pohta” lui Stalin, ci iredentismul ucrainean, stimulat începând cu secolul al XVIIIlea de către austrieci și ignorat de politicienii României Mari. În sfârșit, textul lui Ovid Țopa interesează, cum spuneam, ca sursă pentru biografia unui scriitor postbelic important, și anume fiul său, Tudor Țopa. Fondator al
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
nr. 45, este recenzat la rubrica de „Cărți” volumul Futurism și fascism al lui F.T. Marinetti, care „demonstră, pe fapte, alianța și paralelismul celor două curente. În 1908 futurismul, inovator contra Austriei. În 1915, Marinetti și Mussolini sînt arestați pentru iredentism și agitații. În 1919, de asemeni pentru atentate fasciste. Futurism și fascism contra muzeelor, imitațiilor, academismului și paseismului. Spirit atletic, constructiv. Discursul lui Mussolini în Parlament e un discurs futurist: «guvernul meu e un guvern de vitessă»”. Tonul sobru, aparent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era șovin. De-un șovinism entuziasmant și scrisă-ntr-o limbă de lemn armonioasă ca un făcăleț de la Fondul Plastic, Patria se află și ea la primul număr. E 69. Poziție din care editorialistul lansează cîteva strigături de pupăză beată: „iredentismul maghiar și-a dat frîu liber”, „păi bezmeticilor”, „n-o să vă dăm satisfacție, nemernicilor”, „chiar de-ar fi să vă scoatem din viespare”, „nu veți Îngenunchea oamenii minunați ai acestui popor blajin cu instinctele voastre ordinare”, „vom reuși să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poartă numele. Speram că, cu acest prilej, Bran va deveni actual. Ne făceam iluzii, căci, cei puțini care îi mai prețuiesc astăzi poeziile nu se împacă deloc cu ideile și practicile lui magice; iar activiștii politici, cei care-i admiră iredentismul... - Ai uitat esențialul, îl întrerupse doctorul. L-ai uitat pe James Joyce. - Este foarte important, spuse Stephens. - E adevărat, recunoscu Colomban. Dacă speranțele pe care le legasem de Finnegans Wake s-ar fi împlinit, Sean Bran ar fi fost astăzi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar integra reprezentarea egală a naționalităților. În timp ce naționalismul conservator autohtonist este ispitit de reprezentarea verticală a unei națiuni fixate în continuitatea sa temporală, istorică, el se află prins în spațiul marii prăbușiri de sfîrșit al imperiilor. El determină printr-un iredentism pătimaș acest sfîrșit al imperiilor, activînd avangarde politice și culturale care fac să se clatine frontierele legitime ale statelor-națiuni burgheze și distrug legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dezvoltării lor mai mult decît prin pătrunderea ideilor străine, monarhii moderne". Acest naționalism este unitar, iredentist. El se referă la Basarabia și la Transilvania. Este dificil de a măsura partea corespunzătoare a periferiilor și a centrului. București, la constituirea acestui iredentism. Istoriografia română interbelică, reluată mai tîrziu de istoriografia patriotică și comunistă, subliniază istoria unei ascensiuni inevitabile spre unitate, unitate realizată prin voința maselor populare, minimalizîndu-se totodată cauzele interne ale crizei Imperiilor austro-ungar și rus și rolul războiului din 1914 în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
excelenți agitatori politici. Aici ar fi 1477 biserici greco-catolice, 1843 biserici greco-ortodoxe și 3334 preoți. Rețeaua bancară numără 213 stabilimente." Aceste cifre nu oferă nici o soluție la problema pusă de Partidul Național Român. Limitele impuse unei traduceri politice a perspectivelor iredentismului rezidă în alianța din 1883. Atașatul militar francez la București formulează, în 1908, datele situației în termeni foarte simpli: "Cît de paradoxală este politica României! Singura creștere pe care o poate spera vreodată patria română este Transilvania. [...] Presa răsună de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revizioniste și antiromânești care au loc la Budapesta. Este convocat ambasadorul Ungariei la București și i se remite un protest oficial al Guvernului român. Acest protest denunță la rîndul lui manifestațiile antiromânești, antisocialiste și național-șovine ale Budapestei. Tema antisocialismului și iredentismului ungurilor fusese avansată de reprezentatul român la sfîrșitul lui februarie 1989. Confruntarea în comisia drepturilor omului a ONU pune față în față pe ungurul Gyula Horn, care denunță violarea drepturilor omului în România și cere să fie numit un raportor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Trianon cu Ungaria 1917-1921 Măsuri legislative pentru aplicarea reformei agrare: în martie 1917, Regele Ferdinand promisese pămînt soldaților 1921 Iunie Negocieri ale României cu Praga și Belgradul pentru o serie de tratate și convenții militare care trebuie să înlăture amenințarea iredentismului ungar. Formarea Micii înțelegeri 1923 O nouă Constituție în România. Puterea executivă este conferită regelui, puterea legislativă celor două adunări Codreanu, discipolul lui Alexandrii Cuza, fondează Liga de Apărare național-creștină 1924 Partidul Comunist Român este interzis 1926 Martie Guvernul generalului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
școală în limba maternă, subvenționarea unei școli particulare constituia, pentru această categorie de cetățeni, o povară și crea o inegalitate evidențiată și criticată în acea vreme. Este adevărat și faptul că în unele din astfel de școli s-a cultivat iredentismul, dăunător intereselor naționale. Învățămîntul superior a funcționat, pînă în 1931, pe baza legii din 1912, cu unele modificări aduse în 1925 și 1928 (anul preparator). Ca și școala secundară, prin structura sa, nici acest grad de învățămînt nu a reușit
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
noul regim se grăbise să-i jure credință. Asta presupunea de fapt o legătură ombilicală decisivă cu Moscova și interpretarea instituțiilor și valorilor democratice în limitele pe care Moscova le accepta. Aceste incertitudini au iscat nu puține pulsiuni vindicative și iredentisme nedigerate. Se vorbea de democrație evocând tradiția, cvasi-mitică, a României interbelice, în timp ce televiziunea unică, zisă liberă, difuza un fluviu de satire antiparlamentare ale aceleiași perioade interbelice. Pluteau, ici și colo, schițe ale unei "a treia căi", ale unei "democrații originale
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cheamă Ființa Națională). În contrast, pseudo-emanații revoluției veghează la păstrarea integrității reale și simbolice amenințate. E important de remarcat însă că, în vreme ce aceste amenințări erau denunțate de propaganda ceaușistă ca venind din toate zările din vest cel mai adesea, supralicitând iredentismul maghiar, dar și, episodic, dinspre Bulgaria, și, în subtext, dar tocmai de aceea cu o forță cu atât mai mare, dinspre răsărit -, acum singura direcție incriminată este Occidentul, Ungaria și prietenii ei occidentali, ceea ce dezvăluie dintru început fondul chestiunii faptul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
singurul posibil aliat, Însă angajarea militară pe continent a acesteia era numai parțială. Uniunea Sovietică era exclusă de elita politică de la București drept potențial aliat, din cauza viziunii ei revoluționare asupra organizării politice și economice a celorlalte state, ca și datorită iredentismului ei În chestiunea Basarabiei. În plus, din cauza distanței considerabile dintre aliați, era foarte greu - și de aceea și foarte puțin probabil - ca aceasta să poată să ofere ajutor militar real României, ceea ce Însemna că trupele naziste trebuiau Înfruntate fără aliați
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prietenoasă față de evrei, la 1879, în vremea revizuirii constituției 2 . Acest "liberalism" îl face pe munteanul Odobescu să fie un iredentist 3. (Moldovanul Eminescu, cu tot patriotismul său și cu tot sentimentul său adânc al unității neamului românesc, zicea că iredentismul ține de teoriile ieftine, ca pacea universală etc.) Dacă vom adăuga la toate acestea și cântarea trecutului în felul lui Bolintineanu: evocarea vremurilor de bărbăție pentru a îmbărbăta prezentul 4 - o stare sufletească caracteristică mai degrabă la scriitorii munteni decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de amănunte insignifiante să pericliteze "cuceririle socialismului" în Cehoslovacia anului 1968. Vladimir Tismăneanu consideră că, în toamna anului 1956, "marxismul revizionist al noii conduceri de la Budapesta" reprezenta principala temere a lui Gheorghiu-Dej și a acoliților săi, în nici un caz presupusul iredentism manifestat de către revoluționarii maghiari (Tismăneanu: 2005, 189). Așa cum am avut ocazia să constatăm, așa-zisele revendicări asupra Transilvaniei emise pe străzile Budapestei nu au fost decât un mit prin care comuniștii români au încercat să legitimeze, tardiv, duritatea măsurilor de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
același lucru despre RSR. Când Imre Nagy, simbolul revoluției maghiare din 1956, a fost reînhumat, o manifestare simbolică împotriva opresiunii sovietice la care au participat sute de mii de oameni, "presa română a prezentat ceremonia ca o demonstrație majoră de iredentism maghiar direcționată împotriva României și de asemenea ca un asalt asupra socialismului și a Tratatului de la Varșovia" (Shafir: 1989d, 2). Așa cum vom vedea în următorul capitol, confruntată cu schimbări sociale și politice care îi depășeau puterea de înțelegere, RSR va
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cel mai sudic al Austriei, Tito pretindea o soluție teritorială În favoarea Iugoslaviei, În timp ce Stalin prefera să nu rezolve avantajosul statu-quo, ce permitea Uniunii Sovietice să mențină trupe În estul Austriei și, În felul acesta, și În Ungaria. Amestecul titoist de iredentism iugoslav și fervoare revoluționară partizană era, prin urmare, o neplăcere crescândă pentru Stalin. Conform Official British History of the Second World War, În cercurile militare occidentale se impusese din mai 1945 ideea că, dacă un al treilea război mondial ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a transferat Uniunii Sovietice și, mai târziu, Rusiei echivalentul a 71 de miliarde de dolari (alte 36 de miliarde au revenit statelor foste comuniste din Europa de Est). Helmut Kohl a acceptat, de asemenea, să domolească temerile sovieticilor (și ale polonezilor) privind iredentismul german, angajându-se solemn să accepte drept permanente frontierele estice ale țării, angajament inclus anul următor Într-un tratat cu Polonia. După ce obținuse cât mai multe avantaje, Moscova a abandonat RDG. Uniunea Sovietică a jucat o mână proastă cum a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]