114 matches
-
spune motive legale. Nu, până ce legislațiunea nu va fi pusă în mâinile tuturor popoarelor ca atari până, atuncea sancțiunea nu poate opri ca o lege să fie nedreaptă și neprimibilă; cum sigiliul pus pre o sentință nu constituie dreptatea ori irevocabilitatea ei. Tronul trebuie să cedeze națiunilor. Rolul care rămâne pre sama tronului e încă foarte mare. El e stânca neclintită {EminescuOpIX 97} și neinfluințată a dreptății, personificarea fiecăreia din națiunile ce privesc cu mândrie la el. De aceea regele Belgiului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lege a contractului. Desigur, părțile sunt libere să încheie sau nu contractul, dar odata ce l-au încheiat, au obligația să-l respecte ca și pe o lege. O consecință a puterii obligatorii a contractului între părți o constituie regula irevocabilității contractuale. Puterea obligatorie a contractului face ca nici una din părți să nu-l poată modifica unilateral. Revocarea contractului va fi posibilă numai prin acordul de voință al ambelor părți . Principiul cunoaște însă și unele excepții. Astfel, este posibilă denunțarea unilaterală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
constant conștienți unul de prezența celuilalt, într-un mod care să ne lege indisolubil. Firește că va fi, va trebui să fie, dragoste între noi, dar o dragoste epurată de nebunia posesivității, purificată de egoism, disciplinată de timp și de irevocabilitatea destinelor noastre. Va trebui, în sfârșit, să descoperim cum putem însemna absolutul unul pentru celălalt, fără să ne mai pierdem vreodată unul pe celălalt, fără să facem vreun pas greșit, sau să irosim vreun strop din cupa, plină vârf, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sarcina județului. footnote>, respectiv comunal. Reforma constituțională a continuat cu adoptarea Constituției din 1866. Potrivit acestui document, administrația publică centrală era reprezentată de domn, devenit mai târziu rege și de miniștrii. Regele se bucura de cele două privilegii monarhice: principiul irevocabilității<footnote Regele era irevocabil în sensul că nu putea fi revocat (înlăturat). footnote> și principiul inviolabilității<footnote Regele era și inviolabil, în sensul că nu era obligat să dea socoteală nici chiar pentru actele sale personale. Întrucât actele regale nu
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
testator. Se încheie în formele prevăzute de lege (act solemn) pentru cauză de moarte, însă până la data decesului testatorul poate să-l modifice, având un drept discrețional cu privire la conținutul lui sau poate să-l revoce cât este în viață, iar irevocabilitatea definitivă se instalează după moartea lui. Ce conține testamentul? Conținutul principal este legatul, respectiv dispoziția sa, ce are la bază acte de ultimă voință cu privire la soarta bunurilor sale după ce nu va mai fi în viață; sarcini impuse legatorului pentru executarea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
lei. Acestea din urmă sunt valabile printr-un contract verbal, ce are la bază voința părților. Donațiile autentice se înscriu în registrul național notarial. Modul cum se formează contractul de donație, sancțiunea nulității absolute privind promisiunea de donație și principiul irevocabilității sunt prevăzute în art. 1013-1015 din Codul civil, iar în art. 1016 sunt prevăzute situațiile când bunurile sunt întoarse ca urmare a înregistrării unor predecese privitoare la donator sau donatar și descendenți. Secțiunea a 2-a din capitolul donații se
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
1016 sunt prevăzute situațiile când bunurile sunt întoarse ca urmare a înregistrării unor predecese privitoare la donator sau donatar și descendenți. Secțiunea a 2-a din capitolul donații se ocupă de reglementarea efectelor donației, începând cu art. 1017. Revocarea donațiilor Irevocabilitatea donațiilor operează în principiu, dar ea nu este valabilă când donația cuprinde clauze care lasă revocarea la latitudinea donatorului. De regulă, donația poate fi revocată pentru: ingratitudine și neexecutarea de sarcini. Pentru ingratitudine operează când: donatarul a atentat la viața
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ci și „durerea emoțională, psihologică” legată de pierderile suferite: sănătate, loc de muncă și, implicit, venituri, statut socioprofesional. Unele definiții consideră că durerea reprezintă un răspuns la factorii declanșatori (Kastenbaum, 1977), o reacție (Crow, 1991), un proces de adaptare la irevocabilitatea pierderilor suferite (Rando, 1984). Durerea poate să apară și în alte circumstanțe, ca: moartea sau separarea de o ființă dragă, pierderea poziției comunitare, pierderea speranței, a relațiilor sociale. Pentru a funcționa la nivel optim din punct de vedere psihosocial, supraviețuitorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
speranței, a relațiilor sociale. Pentru a funcționa la nivel optim din punct de vedere psihosocial, supraviețuitorii trebuie să caute strategii de acceptare și adaptare la caracterul irevocabil al pierderilor suferite. De cele mai multe ori, această adaptare generează stres și disconfort. Ignorarea irevocabilității pierderilor suferite înseamnă în fapt fixarea supraviețuitorului în stadiul negocierilor (Kubler-Ross, 1969), în confuzie cronică și disperare. Erickson (1980) susține că personalitatea sănătoasă acceptă pierderea și nu permite nici o substituire a acesteia. Atunci când aceste pierderi nu sunt acceptate și integrate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
actului juridic civil / 139 V. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL / 141 V.1. Precizări conceptuale / 141 V.2. Principii care guvernează efectele actului juridic civil / 142 V.2.1. Principiul forței obligatorii a actului juridic civil / 143 V.2.2. Principiul irevocabilității actului juridic civil / 144 V.2.3. Principiul relativității efectelor actului juridic civil / 145 VI. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL / 149 VI.1. Noțiune și reglementare / 149 VI.2. Delimitarea nulității de alte cauze de ineficacitate / 152 VI.2.1. Nulitate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
principiul forței obligatorii a actului juridic civil, precizând: "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante". Același articol, prin al. 2 adăuga: "Convențiile nu se pot revoca decât prin consimțământ mutual sau din cauze autorizate de lege" (principiul irevocabilității actului juridic civil). Iar articolul 973 din Cod civil de la 1864 preciza: "Convențiile nu au efect decât între părțile contractante" (principiul relativității efectelor actului juridic civil). În noul Cod civil principiul forței obligatorii a contractelor "pacta sunt servanda" este reglementat
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
art. 2030 din noul Cod civil, reglementând modurile de încetare ale mandatului, înscrie printre acestea și revocarea de către mandant precum și renunțarea mandatarului, ori a moștenitorilor acestora. În lumina celor prezentate se conturează, pe lângă principiul forței obligatorii a contractului și principiul irevocabilității acestuia (cu excepțiile la care ne-am referit mai sus). Cât privește principiul relativității efectelor contractului, acesta își are reglementarea în art. 1270 care, așa cum am arătat, reiterează conținutul art. 969 din Cod civil de la 1864 care prevede că: "Un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a constata abuzul de drept contractual), se va face în lumina reglementărilor speciale, cum ar fi Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive care a transpus în legislația românească directiva nr. 93/13, privind clauzele abuzive. V.2.2. Principiul irevocabilității actului juridic civil Principiul irevocabilității actului juridic civil este corelat cu principiul forței obligatorii, fiind o consecință a acestuia și totodată o garanție a lui. Fiind obligatoriu, orice act juridic civil este și irevocabil, în sensul că dacă nu există
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
contractual), se va face în lumina reglementărilor speciale, cum ar fi Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive care a transpus în legislația românească directiva nr. 93/13, privind clauzele abuzive. V.2.2. Principiul irevocabilității actului juridic civil Principiul irevocabilității actului juridic civil este corelat cu principiul forței obligatorii, fiind o consecință a acestuia și totodată o garanție a lui. Fiind obligatoriu, orice act juridic civil este și irevocabil, în sensul că dacă nu există cauze anume prevăzute de lege
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]