231 matches
-
la sfârșitul lunii mai, programul de lucru al noului profesor (ba chiar "director") al școlii, Mihalic de Hodocin. La 4 noiembrie același an, el raporta superiorilor ierarhici că, "în urmarea poruncii cinstitei Epitropii din 30 mai, an curgător (1839), gios iscălitul, de la 1 iunie și până la sfârșitul lunii octombrie, nu numai că au făcut geognostică cercetare șirului munților aflători în Moldova, de la Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face și descoperiri foarte însemnătoare care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât abia să pot socoti și despre care iscălitul, în curând, va înfățoșa un proiect lămurit, doveditor"20. Fără a intra, aici, în detalierea unor chestiuni definitorii pentru dimensionarea personalității sale, relevând o altă fațetă sau specializare și, desigur, contribuție notabilă în progresul domeniului, cea de geolog sau montanist
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea lor, nota că numai cele aflate la vedere, "crăpându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce-i serveau drept temei actualului demers, el adăuga acestora durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anual se petreceau cel puțin trei-patru accidente cu victime omenești și unde, "în curs de 30 de ani s-au nenorocit peste 70 de oameni"6. În sfârșit, semnatarul memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au înființat, iscălitul, în acest an, cu mijloace bănești împrumutate și cu o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
inițiativelor "industrioase", pe care și le asumase și le materializase pe parcursul celor două decenii de când intrase în țara Moldovei. Or, în loc de "recunoștință pentru asemenea importante și pozitive serviciuri, care, în oricare alt stat preciza jeluitorul ar fi dobândit răsplătire onorifică, iscălitul au primit acum, în mijlocul iernii, după un servici însămnător în curs de 20 de ani, demisionarea din postul său de montanist al Departamentului Lucrărilor Publice". Neașteptata, de el, eliberare dintr-o funcție publică, ilustrată prin realizări dintre cele mai felurite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lămurit regulament, a să așeza o îndoită controlă și a să statornici o tarifă la prețul lucrului. SJIAN, Ministerul Instrucțiunii Publice. Moldova, dosar 21/ 1837, ff. 30, 44. 3 24 ianuarie 1839 Cătră Cinstita Epitropie a Învățăturilor Publice în Moldova Iscălitul, după ce au încheiet în Ungaria, la Academia Coșovii (Kaschau)17, cursul Filosofiei și s-au înzestrat cu teoretice cunoștințe de mineralogie și iconomie [și după ce] au practicuit la minele de fier a lui conte Emerich Ciaki (Csaky) la Krompach, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de mineralogie și iconomie [și după ce] au practicuit la minele de fier a lui conte Emerich Ciaki (Csaky) la Krompach, în Ungaria, apoi au purtat acolo, în curs de doi ani 9 luni, sarcina de director acelor moșii, care sarcină iscălitul au lăsat numai din pricina morții părintelui său, ce era proprietar <al> fabricii de hârtie de la Belniț (Göllnitz), pentru ca, în însușimea sa de fiu mai mare, să se îngrijească de a ei direcție și aceea a părinteștii averi. După acea prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce era proprietar <al> fabricii de hârtie de la Belniț (Göllnitz), pentru ca, în însușimea sa de fiu mai mare, să se îngrijească de a ei direcție și aceea a părinteștii averi. După acea prin ardere de foc pierdere a acestei fabrici, iscălitul au fost arendator moșiei Svinițe (Swinicze), în comitatul Aba-Ujavar (Aba-Ujvarer), după care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabrici, iscălitul au fost arendator moșiei Svinițe (Swinicze), în comitatul Aba-Ujavar (Aba-Ujvarer), după care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală, ținând în posesie o moșie sistematic orânduită a lui conte Paul Șirmai (Szirmay), având și o exactă știință de alte moșii regularisite după ferme model, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală, ținând în posesie o moșie sistematic orânduită a lui conte Paul Șirmai (Szirmay), având și o exactă știință de alte moșii regularisite după ferme model, pe lângă care are și practice tehnice științe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unui institut iconomic și a unui atelie<r> mehanic poate să aducă simțitoare slujbe, mai ales fiind el în stare, pe elevii unui asemenea institut, a-i povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei. Pre lângă aceste, iscălitul, afară de tehnicile sale cunoștințe, nu numai că poate singur, după nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice, precum: hambaruri, grajduri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea schoalei de mecanică practică poate singur a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a plănui, fără agiutorul altuia, și a povățui facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință și neobosită energică lucrare, întru împlinirea îndatoririlor sale a aduce țării însămnate slujbe, ca prin aceasta și prin a<le> sale purtări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
21/1837, ff. 17, 21. 4 31 martie 1839 Cătră Cinstita Epitropie a Învățăturilor Publice Referendariul La hotărârea Cinst<itei> Epitropii, întărită de Preaînălțatul Domn, de a se înființa în această vară Institutul agronomic și o școală de mecanică practică, iscălitul, luând în privire încungiurările de față, are cinste a propune următoarele: Înființarea acestui institut cere lucrări pregătitoare, fără care nu să poate începe, fiindcă moșiia care are a fi de statornic așezământ al acestui institut nu să află încă în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru teorie, iar altu aplicația agronomiei și așezare de fabrici și că la acest din urmă ram este îndatorit d<umnealui> Mihailic, iar pentru acel dintâi împregiurările cunoscute C<institei> Epitropii nu iartă a întrebuința pe d<umnealui> Filipescu, apoi iscălitul socotește că d<umnealui> Zefirescu, carile au învățat himia, tehnica, istoria naturală, adică două din trii părți a<le> agronomiei, trimețându-să la Institutul d. Altenburg, în Ungaria, ar pute, până la începerea anului viitor, a să îndeplini în tot acest ram
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
În 28 Sect<em>v<rie> 1844 [Rezoluție:] Secretarul va docladarisi despre împregiurări. SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice, Moldova, dosar 292/ 1843, ff. 25 f.-v. 8 15 decembrie 1844 Contract Ce s-au închiet astăzi, în 15 dechemvrii, între gios iscălitul cu Epitropia Casei Apelor, însă precum de la 1 octomvrii am intrat în lucrare, regularisând cele de nevoie pentru lucrarea anului viitoriu. Apoi, urmare<a> lui va ave de la 1 octomvrii, după condițiile mai gios prescrise. 1. Datoriu sînt a face
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un dorit și sigur rezultat, deci pentru a se produce pietre de pave mai bune și mai trainice decât acele de la Tarcău, în câtime îndestulată și pe cât se poate mai ieftin decât în Tarcău, precum și cu subzistența trebuitoare a lucrătorilor, iscălitul se vede îndatorit pentru acest scop a propune următoarele: Din stâncile de la Movila lui Purcel, ce sînt mult mai tari decât acele de la Tarcău, lucrătorii numai atunce pot să producă pietrele cubice de pave, tot cu acel preț de la Tarcău
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
străine, precum în Lemberg, Cernăuți ș.a. s-au făcut cu descrisele pietre naturale o pave foarte trainică și anume din tot acel soi de piatră dolomit de care se găsește la Movila lui Purcel și pe la alte puncturi descoperite de iscălitul în vreme când paveluirea cu pietre cubice se obișnuiește numai în cele întâi capitalii a Evropei, care au o dispozà de venituri anuale în sumă de mai multe milioane și când paveluirea cubică a lor este mult mai bună și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Fiind că și umblarea pe pave cu de asemenea pietre naturale este tot așa de comodă ca și pe pave cu pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Drept din București, pe care o va absolvi în 1922. Doctoratul în drept și științe politice și economice și-l va susține târziu, în 1947. În 1916, elev fiind, publică o poezie ocazională în ziarul focșănean „Națiunea”, precum și proză scurtă, iscălită Silvigo, în „Veselia”. Proaspăt student, aderă la Partidul Social Democrat, în al cărui periodic - „Socialistul” - dă la iveală articole și versuri. Mai colaborează la „Hasmoneea”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Năzuința”, „Spre ziuă”, „Revista copiilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
lacrămi. După bacalaureat C. optează totuși pentru cariera armelor, și la terminarea Școlii Militare de Infanterie din orașul natal (1902), este afectat batalionului de vânători de munte însărcinat cu paza Peleșului. O vreme continuă să scrie poezii, dintre care unele, iscălite N. Corbu și N. C. Corbu, îi apar în „Revista modernă” și „Revista idealistă”. În 1914 va absolvi Școala Superioară de Război din București, unde predă, până în 1916, istoria militară. În timpul campaniei militare din 1916-1917 e încadrat în Biroul Operații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]