2,833 matches
-
se rostuia printre noi doi aiurea zămisleam clepsidra aiurea noi visam pentru noi doi și plin de ploaie poleită mă învârteam printre pocale cerșind din scuturi țintuite iubirea fiecărei doamne. O zi și o noapte Taci și scrie Astfel se iscă o vagă poezie Cu picioarele tale strâmbe erai Ca o statuie Ca o nimfă cu picioarele strâmbe Tu-mi erai O zi și o noapte din viața toată Mult târziu mi-erai O noapte întreagă Cât te iubeam În desaga
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
existentă în acel timp în capitala țării. Doamnele îmbrăcate elegant, unele din ele, ca de exemplu doamna Sîngeorgiu, își plimbau cîinele de rasă înhămat într-o lesă fantezistă. Calea Victoriei era străbătută de la un capăt la celălalt de un zgomot plăcut, iscat de glasuri estompate, deloc supărătoare, cu toată dovada mișcării neîntrerupte a celor care se plimbau cu nonșalanță de colo pînă colo, într-o agreabilă desfătare. Toată lumea părea fericită și poate că și era, altfel cum s-ar fi explicat populația
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
unei confruntări cu necunoscutul izvorît "din adîncul infinit al unei oglinzi", dar și o fantasmă, un produs al fanteziei creatoare, bunăoară imaginea sinelui și a altora ca personaje dintr-o poveste. Scrisul e traversarea unor zone secrete, a unor umbre iscate din "cimitirul trecutului", începînd cu aceea a însuși naratorului: Acuma reflexul meu e în această carte în care nu mi-e teamă să mă privesc. Un' anima vicina, independentă de mine, parcă, niciodată atașată cu adevărat de mine. Să o
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
înțeleagă iminența autumnală. Și iarăși desfăceam sufletul cîte unui tom legat în pînză aspră la pipăit, rătăceam pe rîndurile negre, încremeneam apoi cu privirea pe varul gălbui, repetam în gînd, murmurat, cu glas tare, urlat, că da, da, s-a iscat toamna. Pe urmă ieșii pe stradă. Și atunci, vai, ce întîmplare! Mă împușcă un fluture plătit și, cu sîngele țîșnindu-mi din vîrful degetelor, mai reușii să scriu, necuviincios, în aerul amurgului sălbăticit: TOAMNA!
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
Nicolae Balotă Astăzi când Universitatea din Cluj a tinereții mele îmi face onoarea de a-mi conferi înaltul titlu de doctor honoris causa, simt iscându-se în mine aceiași mirare care mă cuprindea, cu ani în urmă, atunci când, tânăr discipol descopeream alma mater napocensis, în pribegia sa sibiană. Mirarea " o știm de la mentorii noștri elini atât de îndepărtați în timp și totodată atât de apropiați
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
mirare. - Da, de dumneata, de reputația dumitale. M-am rezemat de spătarul scaunului slobozind un hohot de rîs. Am făcut o pauză, dibuind în adîncul meu, forța cu care doream să fixez cu claritate și fără dubiu, cele ce se iscaseră în mintea mea. Cuvintele mele izbucniră din gîtlej, într-un elan de o sinceritate neîndoielnică. - Dar, Maestre, am rostit cu îndrăzneală, în momentul acesta reputația mea se află sub ocrotirea dumneavoastră, nu pot să-mi doresc mai mult decît acest
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
cînd la ceas. Aveau ordin să pornească la orele șapte fix. Oare se strînseseră toți! Ar fi fost o rușine să fie nevoit să anunțe dezertori. Cu treizeci de secunde înainte de momentul stabilit, ieși din școală. La vederea lui se iscă murmur și agitație, un vaier ușor al femeilor. Înțepenit în fața mulțimii pestrițe nu putu să zică decît: "V-aliniați". Simțea că se sufocă, de parcă ar fi fost silit să-și înghită mărul lui Adam. Se puse în frunte și, pornind
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
întreba dacă nu cumva, pînă s-o fi întîlnit, nu trăiseși degeaba. Pe chipul cu ochi migdalați și buze senzuale, brăzdat la fiecare zîmbet de două șanțuri ce plecau de sub nas și se îndreptau către bărbie ca două falii spontane iscate de capriciul pielii, se citea conștiința unei frumuseți de care nu căuta să facă paradă. Știa ce frumusețe are, dar se străduia să se poarte de parcă nu ar fi avut-o. Avea alternanțe imprevizibile de dispoziție, acum înseninată de un
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Gheorghe Azap Prin veacul acesta constríctor - lui Daos - Tacticăie noaptea în ceasuri târzii, Iar tu, sub cea lună plăviță, îți dai osteneala să iști poezii Cum, gingaș, le-au scris Ienăchiță. Fidel stilografului, încă-i propui Să-și depene slovele tandru, Cum doară-n grădina caietelor lui, Cândva, le-au sădit Alexandru. Vezi, lumea recentă vânează mangoți, Durându-și cetăți mercantile, Doar tu mi
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
fi vieți să traversezi o mie. Pen^ că răspunsuri nimenea nu știe Să le sloboadă-n pricini ca atare. Deci nu-ți mai fă muștruluieli amare Când nu bușești așa o ananghie. Menirea ta-i abia de lumânare: Fotoni să iști, ca steaua cilibie, Chit că incaltea chiar și ea dispare... îmbracă-te-n costum de modestie, Dar nu și-n parpalac de resemnare Sau în giubea țâfnoasă. Pace ție! Addolerendo - Emiliei, jalea mereie - Din secol, as-toamnă-i topit un pătrar De când
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
a lunii, Lumina Celui care se purta pe deasupra apelor, El ne poartă spre Poartă, s-a terminat răsfățul trilurilor și al cascadelor apriline, forfota veselă ca în tablourile florentine. Pe Cel care n-are nici o formă îl cânt, dar care iscă toate formele, Din El se nasc și Plinul și Golul, interogația, Nimicirea, de unde lăstărește creația. Urâtul, Pustiul, Frumosul, Locul, Focul, Norocul. El e mai mult decât Normă, umilind toate normele. Între chronos, caducul, și kairos. Chiar cele o sută de
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
memoria traumei la poeta vates am renunțat deja când începeau să-mi apară copii pe care îi luam în serios iar poeta GONZO ăla care nu doar descrie focul și nu doar că se aruncă în EL ci chiar îl iscă nu mă mai atrage de când nu mai pot citi ziarele cu ochiul liber idiomul sinucigașilor deși îl descifrez în răstimpurile de sencha și sună mândru dar nu pot dansa după concluzii prefer confuzia ce mai ador din tot sufletul VIA
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
Emil Brumaru Nu isc pricini să-ți tulbur cu miresme Trupul prelins din creștet pîn' la glezne, Ci-ți dau o inimă pe ea c-o gheară. I-atît de simplu, oh! i-atît de lesne Brusc să se strîngă. Ticăie o moară Ca un ceasornic
Nu isc pricini... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11672_a_12997]
-
sînt specularea dublului sens al unor cuvinte sau expresii, reciclarea unor formule consacrate, enunțurile absurde, seriile incongruente, cadențele rimate. Efectele intertextuale ale postmodernismului sînt și ele chemate în sprijin. O frază aparent banală, , Nu mă tem de întreruperi, domnule președinte!", iscă de la sine rîsul auditoriului. Iată și un exemplu de tip mai elaborat: Parlamentul a fost ales să lucreze. Parlamentul lucrează și va lucra în continuare pînă la încheierea mandatului său. Atunci, de bună seamă, stimabile, vom merge din nou la
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
lui Gabriel García Márquez Cien ańos de soledad. "Veac", traducerea implacabilă a spaniolului "cien ańos", străjuiește titlul ca un "secol" încercuit de o aură arhaică. Prin magia pe care oglinda cuvintelor o exhală incontrolabil, ușoara amețeală pe care mi-a iscat-o vechiul "secol" m-a împins să deschid cartea de îndată ce am ajuns acasă. Am început să citesc. în fața plutonului de execuție al cuvintelor sale am încercat atunci un tumult, asemenea sufletului, pe care Dumnezeu l-a creat pentru a nu
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
ici, ba colea, probabil tot într-o coșmelie albă, vreo garsonieră... Niciodată nu m-am simțit mai folositor ! Bătrîneii mei se uitau duios la mine, mă corcoleau tot mai gingași, mai pîlpîitori... Îngînau: "Purceluș drag, purceluș drag și scump..." Normal, iscam gafe după gafe! Meritam oblojit!
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
l-a ridicat pe culmi noi și amețitoare. Dar, la puțin timp după moartea celui din urmă, panteonul comunist intră în revizie. Somnul generalisimului în mausoleul din Piața Roșie nu va dura decît opt ani. înhumarea nocturnă a trupului îmbălsămat iscă premoniții sumbre: roata istoriei fusese smulsă din inerție și reîncepea să se miște încet, dar perceptibil. Prohodul utopiei comuniste se va sluji peste trei decenii. La scara timpilor lungi, e o nimica toată; ca învățătură de minte, un cîștig epocal
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
Rîsete, aplauze.) în același an, în preajma lui 1 Decembrie, au început să circule zvonuri insistente privind participarea fostului monarh la festivitățile de la Alba Iulia. Tema a fost abordată și în Cameră, generînd următoarea intervenție liber-schimbistă: ,Multe din controversele care se iscă între oameni decurg din înțelegerea diferită a unor termeni. O asemenea controversă este și aceea privind venirea regelui la Alba Iulia. Este ea îndreptățită sau nu? După părerea mea, această prezență este legitimă și necesară." în aula din Dealul Mitropoliei
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
despre Cervantes -, toate acestea și altele, de taină, se isprăviseră odată cu chinurile lui, începute fără diagnosticul medical precis, încă din 1949, odată cu eliminarea-i vitneriană de la catedră și începutul terorismului psihologic prin frică. Boala lui din acest terorism s-a iscat și acest terorism i-a agravat-o până la ucidere. Corect ar fi să spun până la asasinare. Dar cine vorbește despre acest tip de terorism, exercitat, începând din 1948, asupra intelectualității românești, despre cei care l-au exercitat și despre metodele
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
Mă hotărâsem să nu mă duc să-l văd nici după ce a fost expus, ca un obiect de preț, în holul Ateneului Român. Și am rezistat în hotărârea luată până în noaptea premergătoare zilei funeraliilor. La miezul acelei noopți s-a iscat în mine dorința absurdă de a-mi lua rămas-bun de la el prin prezență fizică. Nu eram singur în holul Ateneului Român. în preajma mai depărtată a catafalcului era un grup de tineri cercetători din Institutul de Istorie Literară și Folclor, care
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
marcat definitiv marele cutremur, urmat cum a fost de altele, nu mai puțin înspăimântătoare. Simțeam, la propriu, cum ne fugea pământul de sub picioare; tot ce învățaserăm noi la școală devenea lipsit de sens, găunos și demagogic, în fața răgetului teribil, insuportabil, iscat de măruntaiele răscolite ale maicii Gea transformată subit într-o mașteră hidoasă. Voi descrie altă dată, pe larg, cum m-a surprins marele cutremur acasă la scriitorul Mircea Ciobanu, unde mă dusesem să aud ultimele vești despre proxima apariție a
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
v-au mușcat și piept și mâini zmeii ne-au sorbit și sufletul și glia ne-a rămas - străin pleoștită - pălăria... părăsit-am vatra - ni s-a stins mânia râdem când - prostește - surpăm temelia ...Criste - simt prin neguri - gâfâit respiri: iscă-n plebi-cenușă jarul de martiri! SFÂNT POEMUL LUMII AZI S-A DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi s-a dat la fund din lumina apei ne-am ales cu prund... așa - cam pe seară - Crist s-a dat pe-
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ochiul Tău să n-o-ncrunte-n privire obidă și lanțuri - scuipații prostimii ne-aduc pe-amândoi în genunchi ca sihaștri: stau om lângă Fulger în jugul mulțimii dar om și cu Fulger răscol' lut și aștri ...Hristosul împarte cu omul osândă: deja iscă-n ceruri Catarg de Izbândă! O GLUMĂ ÎN RATE o - tu - lirică iubire - serafimi și ciori m-ați răzbit cu bezne - crâncen - deznădejdi de flori linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri - Cristule de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
prea multe s-au dărâmat duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți și peste lut Veghetoarea-a amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește Prunc și Vatră iar pe Calea Laptelui fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat pe brazi bătrâne cetini cântă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește Prunc și Vatră iar pe Calea Laptelui fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat pe brazi bătrâne cetini cântă liturghia nu-i nimeni să măsoare mâine-azi sfiită-n slavă-oprită-i ciocârlia lumina-a înghețat un cântec mut turme-n poiene au făcut
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]