744 matches
-
să-i vină în ajutor. Însă mare va fi mirarea, când voi spune că multă vreme aceasta s-a străduit și s-a chinuit să-l asculte, să-l înțeleagă și să-l dreagă de toate gândurile întunecate, ce-l iscodeau cu atâta forță, dar nu izbuti a-i da nicidecum de capăt. Ea făcu apel până și la ajutorul a nenumărați psihologi și, în ultimă fază, chiar a unui psihiatru de renume, dar totul se dovedi curând a fi în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
că o neliniștește și o macină pe Adriana pe dinăuntru, făcând-o să se frământe puternic și nereținut. Ar fi vrut să nu-și dorească asta, nu era aceasta firea Luizei, nu prea era ea curioasă din fire și nu iscodea, dar demonul aprig, care parcă se cuibărise în dânsa atunci, nu-i dădea pace defel și n-o lăsa să renunțe și să uite. Între timp, Adriana intrase în casă. Apropiindu-se de ușa acesteia, Luiza constată întrucâtva uimită că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
moment dat Fănică l-a întrebat pe Costică: -Nu înțeleg ce se întâmplă cu tine? -Ești supărat că a-i mâncat bătaie la table? l-a întrebat la rându-i Costică. -Nu, despre altceva vreau să discutăm, a zis Fănică iscodindu-și prietenul. -Te rog, prietene, l-a invitat nepăsător Costică. Nu au continuat discuția, pentru că pe cărare, din partea opusă venea o familie pe care Fănică i-a abordat imediat: -Bună ziua, bună ziua, ce mai faceți? Ce s-a întâmplat de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
locuri de multe ori am visat, în gânduri m-am legănat și sufletul mi l-am alintat. Pădurea m-a atras în mod special, pentru că în inima ei cele mai multe mistere se ascund și, fără să știu fără, să vreau, mă iscodesc citindu-mi gândurile cu durerile și bucuriile de fiecare zi ... Dacă noi, pământenii, am înțelege că pădurea, adevărata existență dăruită de Dumnezeu ca zestre, și nu singura, ne-am da seama că pădurea este o lume aparte și că acolo
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și-și făcuseră un obicei ca la terminarea exercițiilor de qigong, dacă erau foarte obosiți, să stea puțin la povești așezați astfel, cu câte o perniță la spate, sprijiniți de mobilierul din cameră. Cum a fost viața ta Arm? o iscodi Bart, dornic să afle cât mai multe lucruri despre femeia aceasta, care-i părea de la o zi la alta tot mai fascinantă. Spune mi ceva despre copilăria ta... Ai avut o copilărie fericită?... Mi-ar fi plăcut să fie fericită
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
curgă peste ea minute în șir. Arm își privi fata dormind. Se ruga lui Dumnezeu să nu i-o ia. Medicul îi explicase că Mădălina poate rămâne cu un retard mental după această boală. Fusese blocată de veste. Apoi îl iscodise și-l somase să-i spună adevărul. Da, putea rămâne cu retard. Dar putea trăi o viață în care să fie și bucurii și tristeți, ca în orice viață. N-aș putea să trăiesc fără ea, Doamne, lasă-mi-o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
renunțat... Știu că eram studentă și îmi trebuia o adeverință că-mi dă pensie alimentară, pentru dosarul de bursă de merit, atunci l-am vizitat eu pe tata pentru prima și ultima oară. Cred că trei zile m-au tot iscodit și el și nevasta lui, căci era recăsătorit atunci, cum, de ce, la ce îmi trebuie mie adeverința aia, ce mai pot face cu ea, și știi, după trei zile mi s-a făcut așa o lehamite, că am plecat fără
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
într-un grai necunoscut... Ceasornicarul ascundea ceva! Se vedea și din graba cu care încerca să-și expedieze clienții, parcă nici nu-l mai interesau. „Vrea să facă un ceas cum n-a mai fost!” au decretat, ironici, cei ce iscodiseră prin atelier și vestea s-a întins, zglobie, peste târg. „O să facă o pendulă de-o să meargă de-a-ndăratelea. Când te scoli, o să vezi că e timpul să te culci!” „O să facă un ceas cu pitpalac. Pitpalac! Pitpalac!” Unii chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
natură”, i-a zis Filozoful Profesorului. „Mda”, a mormăit acesta. „Și banii din Bancă i-a luat vîntul...” Într-o după-amiază, au trecut pe la Ceasornicar. Doi cotoi bătrâni cărora meșterul le-a retezat mustățile dintr-o tăietură: „Ați venit să iscodiți?” - și i-a dat afară. Veniseră cu gândul să aducă vorba despre porumbei. Ziceau unii că hulubii - aduși, se pare, într-o noapte cu viscol cumplit, de către un străin, care pe ascuns venise, pe ascuns plecase - ar fi dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Filarmonicii nu a fost prezent la acest recital. L-am reîntâlnit câteva zile mai târziu în compania orchestrei Filarmonicii, a dirijorului Alain Pâris, un vechi prieten al vieții noastre de concert, muzicianul care de mai bine de douăzeci de ani iscodește și găsește pentru noi valori dintre cele mai interesante, mai captivante, ale repertoriului simfonic francez, multe prezentate publicului nostru în primă audiție. Așa s-a întâmplat și de această dată. A propus audiției noastre creații ale repertoriului francez de secol
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
o calitate, dar nici să alergăm după fericire că cei din jur, meschini, puturoși și superficiali. A fi scriitor e penibil. Dar a fi un om banal de obișnuit (Ťordinaireť) este îngrozitor. Mi-a placut poemul ŤOchii mei nu se iscodesc...ť Încearcă să nu rupi șira spinării poemului cu artificii frumoase. Visez lucruri frumoase, cursive, dar nu altfel decât tulburătoare, putin ironice-n ton. Trebuie să scăpăm de patetism." (pp. 174-175); Ai dreptate când vorbești de concizia gen Pavese sau
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
secol din istoria României. Psihologia autorului și tiparele ideologice succesive în care a respirat de la un deceniu la altul s-au impregnat vizibil în cărțile sale, și de aceea, dincolo de satisfacția impură pe care o curiozitate meschină o poate afla iscodindu-i viața, dincolo de această vulgară bucurie, paginile dosarului de față își au folosul lor. Ele ni-l redau pe Noica cu acea exactitate evocatoare pe care numai în jargonul arid, telegrafic și adeseori agramat al angajaților Securității o putem întîlni
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
citat de Chevallier-Chambet. Și vorbele lui i se potrivesc acestui biograf și monograf fantastic, al unei lumi pe care nu o regăsești decît în viață, în memorie, în nuanțele spălate de ape ale uitării. Infernul amorului, în Chira Chiralina, îl iscodește Giovanni Magliocco. Yannick Preumont se ocupă de poetica ironiei, iar Anna Carmen Sorrenti pune alături mai multe feluri de copilărie la Istrati, pornind de la Tournier. Feliciei Mihali, stabilită de aproape zece ani la Montréal, îi este dedicată a doua parte
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
trupul fericit al turistului ajuns pe o plajă pustie din Grecia, se confundă cu ființa, curată și statornică precum un far călăuzitor, a danei, se amestecă, în cadrele amintirilor, cu chipul cald al mamei, se suprapune peste imaginea unui Dumnezeu iscodit permanent, presimțit sau întrezărit uneori. Ravagiile și transformările lăsate de scurgerea timpului (inclusiv asupra propriului trup) ori spectrul morții (surprinzător la o persoană aflată nel mezzo del camin) reprezintă alte recurențe ideatice ale volumului. Fragmente din năstrușnica istorie a lumii
Un căutător al Luminii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7158_a_8483]
-
Închipuirea puternică a fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe care n-o stricaseră, și n-o putuseră măcar amesteca, anii de școală, ucenicia de seminariu, rostul bisericesc și ocupația zilnică și, puțin și silnică, la școala lui primară, iscodește scenele, de humor..." E. Lovinescu năzuia la "definiții" date scriitorilor, G. Călinescu închipuia ficțiuni pe seama lor, iar mai nou N. Manolescu vrea să surprindă "imaginea" unui autor, adică sinteza întregii sale receptări critice. Tehnica de a crea imagini a fost
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
zi să nu aud pe cineva, dacă era pus în situația de a nu fi crezut, să nu se jure: „Să mă dea dracul de Cula Vârșețului dacă mint”. Cum la vârsta aceea eram foarte curios, a fost firesc să iscodesc și pe unul și pe altul întrebând nedumerit de ce neapărat de „Culă”? Doar bătrânii, care fuseseră în tinerețea lor la Vârșeț, și-o aminteau ca pe un deal țuguiat, nu mai înalt decât unul obișnuit. Oricum, prea puțin ca ea
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
împiedica pe altul să se amestece în treaba ta, că ce se bagă el? La rândul lor, oamenii schițați în minimele interacțiuni pe care le stabilește Florea în dimineața cu pricina sunt, în același timp, crispați și delăsători. Se plâng, iscodesc problemele altora (probabil că agasarea, nevoia de a tot da explicații, mult mai degrabă decât frica, îl face pe Florea să plece cu noaptea-n cap), fără nici o soluție și fără nici un rost, iar la urmă râd din te miri
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
zece ani în urmă. Fascinat de alte lucrări pe care mi le-a arătat mai apoi, în special, de cele trei pânze ce-i vegheau camera de lucru și sofaua pe care se odihnea sau medita la scrisul său, am iscodit-o pe mai vârstnica mea călăuză în lumea Sadovenilor, dornic să aflu cât mai multe despre acest neștiut artist. Pictorul Dimitrie Sadoveanu, Miti, cum i se spunea cu nume de alint în familie, era intrat într-un soi de legendă
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
cel din față și răspunde pe măsură. Teoretic, nu discuți cu oricine. Trebuie împărtășite interese comune; e nevoie de o autoritate și de sincerități reciproce, spune Andrei Pleșu. Cam greu însă cu sinceritatea. Cred că cel care întreabă, dincolo de admirație, iscodește. E o condiție a întâlnirii cu un magistru. Intervievatorul nu doar acționează simple curiozități sau reglează neastâmpărul răspunsului, ci vrea să scormonească, să dea colbul de pe o viață misterioasă. În Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări și
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
pornind de la un detaliu tulburător: o „piesă lipsă”, reprezentată de eseul Trei singurătăți, pe care Zaciu, deși se arăta decis să-l scrie, nu l-a publicat niciodată. Curiozitatea e mai veche, și Vartic mărturisește că el însuși l-a iscodit pe profesor în această chestiune. Cine sunt mandatarii acestor trei tipuri de solitudine ? Argumentele prefațatorului, nuanțate de ani de căutare, mi se par inatacabile. Pe baza lor, proiectul inițial poate fi reconstruit în detalii. Dacă nu le rezum este pentru
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Ei i-au vorbit de mine țarului Petru care și-a adus aminte că-i fusesem trimis de hatmanul Mazeppa. Cum acesta lupta acum de partea Suedejilor, țarul era bănuitor față de ofițerii proveniți din Ucraina și folosi prilejul ca să mă iscodească. Astfel avui cinstea să fiu chemat în cortul imperial pentru decorare și înălțare la gradul de locotenent. Mare fu uimirea țarului când află din gura mea că nu sunt Ucrainean ci Moldovean. Venind vorba de limba maternă, Petru I știa
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
trimișii Moldovei în ziua de 2 Aprilie 1711. A treia oară a fost la Iași în 1 Iulie 1711 când i-am mijlocit țarului convorbirea cu Toma Cantacuzino. Am devenit astfel părtaș al gândirii țarului. De fiecare dată am fost iscodit de curioși dornici să afle ce s'a discutat. Le-am răspuns că sunt ostaș și știu să tac atâta timp cât port uniforma. Încă în timpul călătoriei spre Luțc de la Iaroslav, unde se afla țarul, Simeon Vladislavovici mi-a vorbit de secretul
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Simona Vasilache Călindarul, dacă-i iscodești obîrșia și rostul, te duce la calendele romane. Literatura, dimpotrivă, la cele ale grecilor. Și asta fiindcă-i place, deseori, să lase, cu aerul că spune tot, o sumedenie de lucruri încurcate. Care se repetă. Care, luate în șagă la
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]