642 matches
-
fiind inclusă în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Ploiești; cea de-a doua este Lacul Comana, din raza localității Coșereni, jud. Ialomița). Terenul aferent ariei naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), are folosința pajiște secundară (se află pe islazul comunei Alexeni, jud. Ialomița). ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori Majoritatea suprafețelor de fond forestier sunt administrate de către Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin două direcții silvice: Direcția Silvică Ialomița (Ocolul Silvic Urziceni și Ocolul Silvic Slobozia) și Direcția Silvică
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița). Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E). ... Articolul 3 Prezentul document cuprinde reglementările care se aplică pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, al Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al ariei naturale protejate de interes național
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
din interiorul ariei naturale protejate Statut/Importanță economică Activitatea este importantă la nivelul economiei locale. Se realizează mecanizat incluzând monoculturi dar și utilizarea de substanțe pentru combaterea dăunătorilor/buruienilor. Tendințe evolutive Creștere. Durata Permanentă (mai puțin iarna) Pășunat Localizarea activității Pe suprafața islazurilor Statut/Importanță economică Activitatea prezintă o însemnătate economică relativ redusă. Se estimează un număr de cca 300 ovine in cele 3 stâne identificate în teren. Tendințe evolutive Stagnare. Durata Permanentă (cu tendințe de scădere iarna) Pescuit Localizarea activității Pe malurile canalului
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
de luncă. In urma analizei datelor din evidența APIA - LPIS referitoare la acordarea subvențiilor prin schemă de plată unică pe suprafață pentru anii 2018-2019, se confirmă faptul că peste 95% din suprafața sitului nu este cultivată, fiind utilizată în comun, islaz comunal, sau individual ca pajiște permanentă. Totuși în imediata proximitate a sitului există terenuri agricole cu suprafețe semnificative, unde solul existent permite cultivarea intensivă a porumbului, soiei, plantelor de nutreț, grâului de toamnă și florii soarelui. Respectivele terenuri contribuie la
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
34 (A) E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse) A.2 Detalii Elemente expuse: specia Spermophilus citellus Context: datorită continuității activității de creștere a ovinelor și caprinelor și a disponibilității islazurilor la distanțe relativ mari față de perimetrul construit al așezărilor Potelu și Dăbuleni, stânele din interiorul sitului s-au dezvoltat și includ un număr de 2-5 construcții fiecare, respectivele clădiri fiind transformate în gospodării cu regim cvasi-permanent de utilizare/ locuire
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
unic al tipului de habitat 92A0 G.3 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Harta este prezentată în Anexa 11.2.24. G.4 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] Parcelele silvice din vecinătatea islazului. G.5 Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Medie (M) G.6 Confidențialitate Publice G.7 Detalii Suprafețele habitatelor forestiere de pe partea dreaptă a canalului C0 sunt utilizate ca zone de adăpostire a animalelor de căldura
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
mulg vacile. După ce mulse vacile, mai dădu ceva fân văcuțelor, apoi duse găleata plină cu lapte în casă, îl strecură, și-l turnă în ligheane în odaia cea mare, răcoroasă. Îl luă apoi pe Ionuț cu ea la vale prin islaz, să aducă apă de la știubei, care era făcut din trunchi de brad, golit înăuntru, îngropat adânc în pământ, unde se aduna până sus apă rece. Îi dădu și copilului o găletușă mică, să ducă și el ceva la deal. Ea
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
frunză? -Mă las îmbrățișată, mângâiată, răsfățată, simțind pădurea, ascultând-o, întrupându-mă cu ea, sorbindu-i mirosul, umplându-mă de ființa ei, de forța ei, de nemurirea ei... -Așa ai stat tot timpul?!-se cruci el. -Nu. Întâi am cutreierat islazul. Știi, tot muntele este ,de fapt, islazul vacilor.Nici nu-ți închipui cât am suferit eu, copil fiind, din cauza acestui islaz. Am plâns chiar!. -De ce?- râse el cu poftă. -Pentru că eu nu puteam merge pe izlasul vacilor cu
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
pădurea, ascultând-o, întrupându-mă cu ea, sorbindu-i mirosul, umplându-mă de ființa ei, de forța ei, de nemurirea ei... -Așa ai stat tot timpul?!-se cruci el. -Nu. Întâi am cutreierat islazul. Știi, tot muntele este ,de fapt, islazul vacilor.Nici nu-ți închipui cât am suferit eu, copil fiind, din cauza acestui islaz. Am plâns chiar!. -De ce?- râse el cu poftă. -Pentru că eu nu puteam merge pe izlasul vacilor cu mieii. Mă simțeam atât de frustrată! Nefericită
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
ei, de forța ei, de nemurirea ei... -Așa ai stat tot timpul?!-se cruci el. -Nu. Întâi am cutreierat islazul. Știi, tot muntele este ,de fapt, islazul vacilor.Nici nu-ți închipui cât am suferit eu, copil fiind, din cauza acestui islaz. Am plâns chiar!. -De ce?- râse el cu poftă. -Pentru că eu nu puteam merge pe izlasul vacilor cu mieii. Mă simțeam atât de frustrată! Nefericită! Mi se părea că acest izlas era un tărâm straniu, vrăjit, un tărâm care
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
drumul mare. Ne plânge înstrăinat ogorul, Țăranii nu au alinare, Își caută sărmanii sporul Și dreptatea în tribunale. Plânge acuma și pădurea, Ea ne mai dă încă răcoare. Însă s-a năpustit securea Și retează a ei picioare. Și pe islazul ars de soare, Cresc de acuma mărăcinii. Ne plâng turmele de mioare, Ce azi,le cumpără vecinii. Și plânge ziua în amiază Mama ce-ș alăptează pruncul. Dumnezeu nu ne mai veghează, Noi astăzi suntem frați cu turcul. Lacrimile ne
TRĂIM ACUM DOAR DRAME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380961_a_382290]
-
Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada Cireșului, Strada Cocorilor, Strada Colinei,Strada Crinilor, Strada Crizantemelor, Strada Cîmpiei, Strada Dealului, Strada Distilării, Strada Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada Industriei, Strada Islazului, Strada Izvoarelor, Strada Liliacului, Strada Livezilor, Strada Monumentului, Strada Morii, Strada Mărgăritarului, Strada Nisipurilor, Strada Nordului, Strada Nouă, Strada Nucilor, Strada Ogoarelor, Strada Perilor, Strada Petroliștilor, Strada Podgoriei, Strada Poienilor, Strada Poligonului, Strada Primăverii, Strada Prundului, Strada Prunilor, Strada Păcii
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
înși care s-au adunat în vara asta aici și cutreiera satu’ în lung și lat, de dimineață până seara. Ba în livadă la Ion a lu Bătu, ba la bostana lui Vasile din capu satului , ba la minge pe islaz.De abia îl mai adun la masa sau la somn! Nici nu vrea să audă de plecare , chiar dacă a venit , na, septembrie!!! Și nici tabletă aia a lui n-a mai pomenit! I-a zis Adina- față lu’Vasile Dogaru
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
pregătiți, cu elevi, fii de oameni săraci, care nu aveau cu ce să se îmbrace pentru a frecventa regulat cursurile școlare. Problema unui învățământ pentru toți tinerii de ambele sexe a constituit preocupări încă mai înainte. Amintind numai Proclamația de la Islaz și Mesajul domnitorului Unirii observăm că se cerea ca toți fiii țării să se împărtășească din binefacerile învățăturii de carte. De altfel, în articolul XVI din Constituția pașoptistă se menționa că pe învățătură se întemeiază viitorul țării. Toți oamenii revoluției
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
situa problema învățământului și cu deosebire gratuitatea lui. Legiuirea care urma să aibă la bază aceste principii a fost Legea instrucțiunii publice din anul 1864. Ideea obligativității învățământului o găsim prezentă la fruntașii mișcării revoluționare de la 1848. În Proclamația de la Islaz se preciza că "nici un fiu de cetățean din câți se află azi în vârstă de 12 ani și câți se vor mai naște de acum înainte, să nu rămână neîmpărtășiți de învățătură". Am văzut însă că, după înăbușirea revoluției, guvernul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
visând probabil că sfârșitul nu-i chiar așa departe. - Alo tataie, ai plecat cu porcii? sare din nou femeia iritată. Găsește motiv de ceartă din absolut orice. Ne îndreptăm cu toții privirea către moșuleț. Dar porcii gonesc în continuare nestingheriți, către islaz. - Dă-i domnule un ghiont că face gălăgie,îmi recomandă cu tonul ridicat. - Eu n-aș vrea să-i stric somnul... - Ei pe naiba,e mai bine să ne strice el liniștea ? Tataie,vagonul de dormit este mai sus,strigă
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
sunt plantați merii de familia mea este mirific. Pentru a ajunge la el trebuie să traversezi dealul Brici ce-și ia numele de la izvorul cu apă rece ce curge mai bine de un secol înviorând vegetația zonei. În vârful dealului islazul își deschide ușa primitoare, preț de câțiva kilometri. După ce treci islazul și urci geluțul guvernat de o mulțime de ciperci ce își scot pălăria după fiecare ploaie ești întâmpinat de o câmpie împodobită din loc în loc cu maci și străjuită
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
la el trebuie să traversezi dealul Brici ce-și ia numele de la izvorul cu apă rece ce curge mai bine de un secol înviorând vegetația zonei. În vârful dealului islazul își deschide ușa primitoare, preț de câțiva kilometri. După ce treci islazul și urci geluțul guvernat de o mulțime de ciperci ce își scot pălăria după fiecare ploaie ești întâmpinat de o câmpie împodobită din loc în loc cu maci și străjuită de tei și frăgari 2. Pe partea dreaptă a câmpiei grădinile
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
adeziunea unora la mișcarea de protest liberal din Țara Românească a anului 1840, toate acestea i-au transformat în patrioți. Prin tactică, ei se dovedesc a fi prudenți. Unitatea celor două principate moldo-valahe nu este revendicată oficial în Proclamația de la Islaz din iunie 1848, însă proiectul unirii circulă în cercurile revoluționare. Refugiați din Moldova la Brașov, Alecsandri și Russo pun în circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat român. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
șapte ani. Adunările sînt înlocuite cu divane ale căror membri sînt numiți de domni și de guvernul otoman. Trupele ruse vor rămîne în Principate pînă în 1851. Sfîrșitul revoluțiilor deschide calea exilului. Însă acesta nu înseamnă abandonarea luptei. Proclamația de la Islaz din iunie 1848 respingea Regulamentul organic și făcea apel la arbitrajul Franței, Germaniei și Angliei, "cărora românii le cer judecată și ajutor împotriva tuturor opresiunilor". Exilul păstrează visele revoluției: va fi acela al lui Bălcescu, care va miza pe contactele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însă demonstrează că Țara Românească nu este pregătită pentru asemenea reforme. După mărturia consulului Marii Britanii la București, puterea domnitorului provenea din divizarea partidului liberal. Departe unii de alții, dar convinși, tinerii formați în străinătate lansează o mișcare de revoltă la Islaz, pe Dunăre, la 21 iunie 1848. Ei organizează un guvern provizoriu și se instalează la Craiova. Acțiunea are efect. La București se formează un nou guvern provizoriu. La 25 iunie, Bibescu abdică și se refugiază la Brașov. Revoluția va ține
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puternică că nici unul n-ar putea să o aservească." Uniunea patriotică îndepărtează lupta claselor. Această unire este un legămînt: la fața locului, proprietarii încearcă să se unească și adesea reușesc cu voluntarii angajați în armată de către guvernul provizoriu. Programul de la Islaz care, cu cele douăzeci și două de articole ale sale, rămîne axul central al mișcării, inspiră aceste puneri în practică: Avem cu toții același nume de român, care ne face pe toți frați și care face să tacă orice interes, stingînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sale, rămîne axul central al mișcării, inspiră aceste puneri în practică: Avem cu toții același nume de român, care ne face pe toți frați și care face să tacă orice interes, stingînd orice ură. Deci pace vouă, libertate vouă!". Programul de la Islaz reinstaurează poporul suveran. Suveranitatea populară validează relațiile cu Poarta și cu Rusia. Poporul este izvorul legii; el se exprimă prin votul universal; miniștrii sînt responsabili în fața lui. Această suveranitate este justă. Concepția justiției răstoarnă orice arbitrarii! În favoarea unei căutări a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fi fost cea mai mică alarmă, cea mai mică dezordine. Să nu vă fie teamă decît de Dumnezeu și atunci veți putea striga, fără rușine, că Dumnezeu este cu noi." Cererea făcută boierilor este plină de forță. Răsculații de la Islaz le cer să nu le fie rușine de patrie, "ajutați-ne să ne unim toate clasele societății într-un singur trup, pentru că noi putem să ne numim fără rușine "națiune"." După 1848, refuzul boierilor de a se angaja în fraternizarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
număr crește zilnic trăiesc în mare parte pe seama băștinașilor și exploatează aproape toate resursele în dauna progresului industrial și a prosperității publice", afirmă un paragraf din Regulamentul Organic al Moldovei. Revoluția de la 1848 pune capăt acestei segregații, iar Proclamația de la Islaz, din iunie, declară, în prevederea de la articolul 21, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor compatrioților de orice alt rit. Întoarcerea la ordine va introduce o prevedere controversată în Constituția de la 1866, care limitează accesul la cetățenie străinilor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]