110 matches
-
fiul său cel mare Ismăʿīl. Duodecimanii cred că Imamului Ja’far i-a succedat fratele lui Ismăʿīl, Imamul Musa al-Kazim. Ziadiții și Ismailiții cred în succesiunea lui Ismăʿīl și dupa el, a fiului sau Muhammad ibn Ismăʿīl. Așadar, Imami comuni Ismailiților (Nizariți și Musta’iliți), și Ziadiților: Grupul care a crezut că Muhammad ibn Ismail era "Mahdi" care a intrat în ocultare și că acesta se va întoarce din nou pe pământ într-o zi, a ajuns să fie numit drept
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
a crezut că Muhammad ibn Ismail era "Mahdi" care a intrat în ocultare și că acesta se va întoarce din nou pe pământ într-o zi, a ajuns să fie numit drept Septimani. Această terminologie este adeseori utilizată incorect pentru Ismailiți, care s-au separat de Septimani și au continuat să creadă în succesiunea ulterioară pe linia Imamatului. În tradiția fatimidă, Imamatul a continuat pe următoarea succesiune: După moartea sa, succesiunea a fost disputată. Malik al-Afdal l-a plasat la succesiune
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
a fost contestată de fiul cel mare al lui Mustansir, an-Nizar, însă acesta a fost înfrânt și a murit în închisoare. Această dispută a dus la schisma dintre Nizariți și Musta’iliți. Următorii Imami sunt recunoscuți doar pe linie Nizarită: Ismailiții susțin existența a șapte stâlpi ai Islamului , fiecare dintre aceștia având trei niveluri diferite de înțeles și practică: Pentru fiecare stâlp există trei stări diferite. Spre exemplu, șawm există în trei stări: "ẓăhirī șawm, băținī șawm, și ḥaqīqī șawm". Forma
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
șawm, și ḥaqīqī șawm". Forma exoterica (ẓăhir) este disponibilă oricui în orice tradiție religioasă. Înțelesul esoteric (bățin) este disponibil doar inițiaților "(murīds)" drumurilor spirituale ("țurūq" - plural de la "țarīqah") - și deci acest înțeles esoteric aparține direct celor ce sunt "da‘wah Ismailiți" sau "țarīqah" ai Islamului. Realitatea interioară ḥaqīqah - esotericul esotericului (bătin al-bățin) - este universal dar doar direct perceput de către mistici, învățați și sfinți ai marilor religii. Nizariții cred că ḥaqīqah este unul și același pentru toate credințele și este Religia lui
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
کریم حسینی، آقاخان چهارم) (Urdu: شاه کریم حسینی، آقاخان چهارم) ("Aga Khan" sau "Aqa Khan" and "Agha Khan") n. 13 decembrie 1936 la Geneva, Elveția, este un magnat britanic, și cel de-al patruzeci și nouălea (și actualul) Imam al Ismailiților Nizariți. Aga Khan IV deține poziția de Imam de la data de 11 iulie 1957, când, la vârsta de douăzeci de ani, i-a succedat bunicului său, Sir Sultan Muhammad Shah Aga Khan III. Aga Khan susține că este descendent direct
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
său, Sir Sultan Muhammad Shah Aga Khan III. Aga Khan susține că este descendent direct al profetului Mohammed, prin intermediul lui Ali ibn Abi Talib. În 1986, Aga Khan a stipulat versiunea curentă a Constituției Ismailite, un decret ecleziastic ce atestă Ismailiților Nizariți faptul că Aga Khan este „singura autoritate îndreptațită să interpreteze Coranul și să furnizeze îndrumare autoritară în privința oricarei probleme ce ține de credință”. Constituția formalizează astfel dreptul lui Aga Khan de a constitui singura autoritate și putere pentru guvernarea
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
și divin. În Coran profetul Idris apare menționat de două ori: Dat fiind interesul lor pentru ezoteric, ramura șiită ismailită a fost prima care l-a identificat pe Idris drept Hermes Trismegistos, asimilând astfel personajul antic islamului. Printre primii autori ismailiți a căror gândire prezintă influențe hermetice a fost Jabir ibn Hayyan (sec. IX). bazându-se pe teoria din hermetism care spune că și obiectele neînsuflețite posedă niște calități care nu sunt perceptibile de către simțuri, dar și pe credința esoterică islamică
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]
-
apare și în versiunea lungă a lucrării Sirr Al-Asrar (Secretum Secretorum), scrisă tot în aceeași perioadă și tradusă masiv în Europa Renascentistă, motiv pentru care a reprezentat mijlocul principal de propagare a Tablei de Smarald în occident. Un alt autor ismailit de secol IX influențat de hermetism este Abu Hatim ar-Razi, care, în lucrarea sa Știința Profeției îl menționează pe Hermes de mai multe ori, spunând clar că este același personaj cu Idris: ”pe scurt, originea științei astronomiei este de la Idris
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]
-
fost cinci generații între el și Adam.” Într-un singur paragraf, Ar-Razi arată fără rețineri atât faptul că Hermes este același și cu Idris din Coran și cu Enoh, cât și recunoașterea lui drept profet al comunității islamice ismailite. Gânditorii ismailiți au luat în considerar și problema surselor. Aceștia au încercat să își explice modul în care învățătura hermetică a ajuns până la ei, cu atât mai mult cu cât considerau că a fost revelată nu la mult timp după Geneză. Una
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]
-
conform căreia Hermes a fost ridicat până la Saturn, a șaptea sferă, unde s-a rotit împreună cu planeta timp de treizeci de ani, ca apoi să se întoarcă și să îi învețe pe oameni despre astrologie. Pe lângă importanța cifrei 7 pentru ismailiți, pasajul trimite și la Discurs asupra lui Opt și Nouă, în care tatăl îi povestește fiului despre planurile al optulea și al nouălea de existență, cele imateriale. A șaptea sferă este, în planul material, cel mai departe (sau aproape de Centru
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]