1,876 matches
-
1992. *) La o întrebare ce-i fusese adresată în iunie 1992 (,Cîți dintre parlamentarii de astăzi credeți că merită să fie și în viitorul Parlament?"), deputatul P.L.S. dăduse următorul răspuns: Admițînd că 2/3 din colegii mei ar mai fi ispitiți de un nou mandat (evaluare, poate, prea optimistă); că 2/3 din cei dispuși să candideze ar fi susținuți de partidele lor; că, în fine, 2/3 din cei propuși ar întruni sufragiile alegătorilor, în viitorul Parlament s-ar putea
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
fruntea alaiului, doi tineri, aleși dintre prieteni sau rubedenii, duceau lumânările mari, albe împodobite cu flori. După ei, venea mireasa condusă de-o parte și de alta de doi cavaleri de onoare... (ibid.). În descrierea amănunțită a nunții, prozatorul este ispitit să recondiționeze clișeul nupțial rural apelând din nou la vocabularul de coloratură locală: „Fă, auzi tu, nu vrei să te joc?” (pag. 65), cu o ușoară tentă de ironie pentru viața idilică de la țară și un umor riscând să cadă
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nudeNu pot să cred în sentimente sfinteCând înfruntăm puterile zălude.Prefer chemări să-și regăsească sensulNu amintiri ce nu au fost trăiteCând spre tăceri va trece universulVor defila cohorte de ispiteAm onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecuteși-am respectat fidel suave rimeDar eu detest să scriu din servitute!... XXIV. PICĂTURI DE VIAȚĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. Picături de viață Pentru Platforma Unionista
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
mujic, desculț, întins pe frunze, într-o pădure. Am urmărit dialectica Dumnezeu-diavol și triada Goethe-Dostoievski-Bulgakov din perspectiva Martei Petreu, m-a tulburat extraordinar punctul de vedere al lui Corin Braga legat de păcat, diavol, pedeapsă. În tradiția creștină, diavolul îl ispitește necontenit pe om pe pămînt, urmînd ca, pentru greșelile lor, oamenii să plătească în infern, acolo unde diavolii îi chinuie. "În Maestrul și Margareta, oamenii sînt suficient de răi încît să se corupă ei înșiși în această viață, iar diavolilor
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și o durată foarte lungă, face ca războiul purtat împotriva ei să fie cutremurător și înfricoșător, fiind mai crâncen decât toate celelalte<footnote Idem, Așezăminte mănăstireștiă, p. 187. footnote>. Acest război este o luptă împotriva firii omenești, împotriva diavolului care ispitește și a lumii întregi care instigă la păcat<footnote Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimiloră, p. 414. footnote>, căutând să atragă într-un nisip mișcător, întro atmosferă viciată de păcat, uscată de adierea Duhului Sfânt, totul ducând la înecul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
înseamnă a face lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 7. footnote>, iar cine se înfrânează pe sine pune și altora frâu<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 176 footnote>. Deci dacă tu ești ispitit să păcătuiești, patima care te stăpânește este atât de puternică și de evidentă în manifestare încât îi poate ori sminti, ori chiar împinge să te urmeze, în înfăptuirea răului, cei slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
El este Cel ce ne judecă și Lui nu-i putem ascunde nici gândurile minții<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 289. footnote>. Nu trebuie să uităm nici o clipă că Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la Facere IIĂ, p. 289. footnote>. Nu trebuie să uităm nici o clipă că Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
păcatului și mijlocitorul și pricinuitorul morții, ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
deoarece se învăluie în floarea binelui, nici pur bine, deoarece sub el se ascunde răul [...] De aceea, arătând șarpele fructul rău al păcatului, nu a arătat vederii răul în natura ce o avea; căci nu s-ar fi lăsat omul ispitit de răul vădit. Ci înfrumusețându-l la arătare cu o vedere atrăgătoare și vrăjind gustul cu o plăcere pentru simțire, i s-a părut femeii acceptabil [...] și luând, a mâncat. Iar mâncarea a devenit maica morții pentru oameni<footnote Sf.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. În altă parte, Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., pp. 8-9. footnote> . Satana s-a folosit de un instinct pus în om, ispitindu-l să-și lase simțualitatea singură, să se desfășoare în toate virtualitățile ei, în loc să se lase actualizată treptat de spirit, iar spiritul să nu crească treptat sub călăuzirea lui Dumnezeu, așa cum era firesc<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
din care căzuse. Viclenia nefârtatului va consta atunci în a-l convinge pe om să abandoneze acest statut de intimitate cu Dumnezeu, deci în a-l face să se pervertească, așa cum a făcut el însuși. El este cel care-l ispitește pe om prin gura șarpelui. Diavolul le propune oamenilor să ajungă ca Dumnezeu, într-un timp scurt, mai repede decât ar fi ajuns pe calea dorită de Dumnezeu, dar fără ajutorul lui Dumnezeu. Demonul nu s-a arătat el însuși
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
l-a îndemnat să mănânce și mai ales vinovat este Dumnezeu care a creat-o pe ea<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 81. footnote>. Căci dacă Dumnezeu nu ar fi făcut femeia, nici ea nu l-ar fi ispitit spre gustarea fructului oprit. De aici putem lesne observa că păcatul distruge atât relațiile dintre oameni cât și dintre aceștia și Creatorul lor. După ce a primit refuzul lui Adam de a-și recunoaște greșeala, Dumnezeu se întoarce și către Eva
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de ignoranță, a ajuns foarte departe. Oscar Wilde îngrijorat de sănătatea cetățenilor, statul englez a lansat o campanie împotriva consumului de alcool, dotată cu un premiu pentru cea mai bună nuvelă care, prin moralitatea ei, să contribuie la stârpirea flagelului. Ispitit de mărimea premiului, un student a hotărât și el să concureze. S-a așezat la masa de scris și a așteptat. Cum era iarna și n-avea lemne de foc, mâinile i-au înghețat, iar ideile nu se arătau. A
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
de ignoranța asupra tehnicilor persuasiunii. Oricât de limitat și închis în interesele sale sau ale grupului ar fi, nu se poate să nu înțeleagă funcția pragmatică a discursului după parcurgerea unui singur capitol, întins pe treizeci de pagini. Titlul însuși ispitește prin formularea interogativă: "Cui servește arta oratorică și de ce?" Pentru cine este cât de cât inițiat în domeniu, realizează că "Micul tratat", de peste patru sute de pagini, e o sinteză ce conține câștigurile și înnoirile acestei arte de la antici, trecând prin
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
șiraka strana maia radnaia”, în „colhozurile mari/ unde-s krasnâi proletari”... Acolo, la Livedea - acest nume frumos, cu arome de fructe și poezie - a poposit într-o zi de toamnă (mai exact, în 25 octombrie 1954) și poetul Tudor Arghezi, ispitit și el de ineditul lucrurilor, dar și de meteahna lui Toma „necredinciosul”. Nu știu care va fi fost impresia sa adevărată, dar urma trecerii sale prin acel loc a rămas: poetul a semnat în Cartea de Onoare, sub o notiță specifică personalității
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Într-un material existent pe site-ul amintit se spune că „Fenomenele extraterestre sunt pentru creștinii ortodocși un semn că trebuie să calce cu mult mai multă hotărâre, trezvie și băgare de seamă pe calea mântuirii, cunoscând că putem fi ispitiți și înselați nu doar de religiile mincinoase, ci și de fenomene fizice care uluiesc privirea.“ Ufolatrie Poziția față de O.Z.N. poate fi una pro, una contra sau una de indiferență. Ufologii (de la U.F.O. ) consideră că printre lucrurile care dăunează
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
datini l La Muzeul Satului Bănățean Muzeul Satului Bănățean și-a rânduit, după datină, odăile caselor țărănești și bătătura înverzită, ca de Sfintele Sărbători. Expoziția de primăvară, intitulată „Calendarul pascal“ și coordonată de muzeograful Aristida Gogolan, și-a deschis porțile, ispitindu-i pe vizitatorii ce vor zăbovi în liniștea spațiului muzeal de la Pădurea Verde să redescopere vechi obiceiuri populare, dintr-o vreme când veșnicia torcea zile după zile în satul străbunilor. „Din punctul nostru de vedere, s-a deschis sezonul estival
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
n-a mai sunat. Zice actorul încă o dată: auziți! Nimic...Fug la sonorizator...și îl găsesc dormind cu capul pe masă, țeapăn de beat“. Timpul fericirii... la trecut Care-a fost cea mai fericită epocă a Teatrului Național Timișoara, îl ispitesc, ca să-l pun în încurcătură. Nu ezită: „cam prin 1967-1970, era ceva de nedescris. Aveam și matinee, aveam două spectacole sâmbăta, două duminica. Mi-aduc aminte că la «Pantofiorul de aur» sau la «Câinele grădinarului», prima montare, puneau 800 de
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
de scenă pe Cristian Rudic, Marius Iuliu Mare, Dan Patacă, Giorgio Nemeti, în cadrul unei distribuții generoase. Tariful maximal al biletelor puse în vânzare la Agenția O.R.T. este de 100 000 de lei. În luna aprilie, scena lirică timișoreană îi ispitește pe melomani cu „Traviata“, „Nabucco“, „Cavalleria rusticană“, „Liliacul“, „Rigoletto“, „Tosca“, dar și cu spectacole de balet. Maraton teatral Thespis l 24 de ore non-stop Teatrul Studențesc Thespis invită publicul la o ... probă de rezistență și de devoțiune față de Thalia: un
Agenda2004-13-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282225_a_283554]
-
mari artiști - pictorul Ciprian Radovan și sculptorul Constantin Grangure. Florile oferite de pânzele lui Radovan sunt clipe într-o lume edenică, iar sculpturile lui Grangure permit ființei conștiente să împartă lumea în forme și spații, în conținut și înveliș“, explicitează, ispitind, invitația. Sub semnul longevității l Aniversarea revistei „Orizont“ În 4 noiembrie 1949 apărea la Timișoara primul număr din „Almanahul Scrisul bănățean“. În 1954, publicația devenea lunară și se tipărea sub denumirea „Scrisul bănățean“, cum cu o ediție pe lună avea
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]