454 matches
-
sa petrecută pe lângă unchiul său, Nicolae Teodorescu. Secolul al XIX-lea a fost unul al renașterii vieții culturale în Țara Românească, dar și în Buzău. Primul poet buzoian remarcat la nivel național a fost tânărul ofițer Vasile Cârlova, fiul fostului ispravnic al Buzăului, Ioniță Cârlova. Cârlova a murit la 22 de ani, după ce publicase cinci poezii. În 1868 s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în 1873 a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
râului Răut, pe traseul Florești-Bălți, la o distanță de 7 km. de ora;ul Florești și 137 km. nord-est de capitala Moldovei - Chișinău. Localitatea a fost întemeiată sub regimul Rusiei țariste, la 25 mai 1837 pe pământul moșierului Semion Starov, ispravnic de Soroca și a fost luată în posesie de coloniști evrei pe un termen de 12 ani. Coloniștii au sosit din Gubernia Podolia, practicau agricultura, pe 25 ani au fost scutiți de recrutarea tinerilor în armata țaristă, pe 10 ani
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
potropopul scrie că au făcut datoria sa cu sfătuirea, dar zice că sunt nesupuși sfătuirei și sunt hotărâți a face una ca aceasta." "Pentru aceea nu lipsesc a arăta Măriii Tale rugându-mă să fie luminată poruncă către dumnealor boieri ispravnici ca să-i înfrâneze dă un lucru ca acesta făr’dă lege, carele după pravilă nu numai este oprit este ci și supt înfricoșat blestem puși unii ca aceștia, încă și pedeapsă li se cuvine ca unor neascultători dă biserică, spre
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
aceasta nu lipsiiu; iar anii Măriii Tale rog a fi dă la Dumnezeu înmulțiți și îndălungați cu amândoao fericirile." "1801 iulie 12" Iosif, episcop Argeș" <Rezoluția domnitorului:> "Io Alecsandru Constandin Moruzi voievod și domn al Țării Românești: "D<umnea>voastră ispravnicilor ot sud. Argeș veți vedea înștiințarea ce ne face sființia-sa iubitoru de Dumnezeu episcop Argeșiu, pentru care strașnic poruncim Domnia Mea că nu numai să înfrânați și să nu îngăduiți pă acei săteni la o netrebnică și făr’dă lege
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
despre existența localității sporesc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În anul 1723 satul apare menționat pe harta realizată de Schwantz cu numele de Bâhla, iar în Conscripția de la 1727 este consemnata în Plasă de Mijloc a ispravnicului Staico Glogoveanu, drept moșie megieșeasca cu 72 familii (39 megieși, 18 birnici, 2 nevolnici și 11 văduve) . Că avuție sunt trecuți 39 de locuitori cu moșii, 34 de vii, 188 de vite mari și 44 de cai. În anul 1819
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Gheorghe Alexandru Ruset-Roznovanu, cunoscut și sub numele de Rosset-Roznovanu sau Rosetti-Roznovanu, (n. 1 martie 1834, Roznov - d. 2 octombrie 1904, Roznov) a fost un ofițer și politician român, membru al familiei nobiliare Rosetti. Gheorghe Ruset-Roznovanu a fost ispravnic al județului Neamț între anii 1871-1876, a participat la Războiul de Independență având comanda Brigăzii 4 Călărași și ulterior, după retragerea din armată, a fost ales deputat și senator din partea Partidului Conservator. Gheorghe Ruset-Roznovanu s-a născut la 1 martie
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
cariera militară activând în Regimentul de Gardă Călare din garda imperială rusă. Reîntors în Moldova înainte de Unirea Principatelor Române a intrat în miliție fiind avansat la gradul de colonel, primind comanda unui regiment de jandarmi și fiind pentru un timp ispravnic (prefect) al județului Neamț. Deși filorus și antiunionist, relațiile sale cu Alexandru Ioan Cuza au fost bune (soția acestuia, Elena Cuza, făcând și ea parte din familia Rosetti) ceea ce a permis numirea sa, în anul 1860, la comanda Regimentului 4
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la Ungurime den afară. Și s-au întorsu prin Maramorăși, au prădat, care pradă și jaf s-a pomeni la Unguri. Și apoi ne-am întors la <...> Iordachi Cantacuzino Vel Comis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Stinvil (Staninville), ginărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ginărarul den Brașov, și Santomo (Saint-Amour
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criză repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare "ispravnicii de scaun ai Craiovei" prin intermediul cărora domnia căuta să îngrădească statutul economic, juridic, militar și administrativ al banului. Utilitatea ispravnicilor devine tot mai evidentă în momentele cînd marii bani, nesocotind prerogativele domniei, manifestatu tendințe opoziționiste. Fenomenul este relevat de cronicarul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare "ispravnicii de scaun ai Craiovei" prin intermediul cărora domnia căuta să îngrădească statutul economic, juridic, militar și administrativ al banului. Utilitatea ispravnicilor devine tot mai evidentă în momentele cînd marii bani, nesocotind prerogativele domniei, manifestatu tendințe opoziționiste. Fenomenul este relevat de cronicarul Radu Popescu și Paul de Alep, aflat în vizită la Craiova în acea perioadă. Tot în 1620, Mihail Moxa, care
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
boierii Cantacuzini, care intenționau să-i taie capul, însă a fost iertat. În 1683, Bălăceanu a mers împreună cu Grigore Ghica la Hotin, unde i-a pârât pe boieri fiindcă ar fi pactizat cu polonezii. Mai sunt atestate și dregătoriile de ispravnic al scaunului București, mare vornic (1678-1687). În 1678, după numirea lui Șerban Cantacuzino și până la venirea sa în București a fost locțiitor (ispravnic-caimacan) al acestuia, îndeplinind apoi în cursul domniei de mai multe ori această funcție (ispravnic al scaunului domnesc
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
și dregătoriile de ispravnic al scaunului București, mare vornic (1678-1687). În 1678, după numirea lui Șerban Cantacuzino și până la venirea sa în București a fost locțiitor (ispravnic-caimacan) al acestuia, îndeplinind apoi în cursul domniei de mai multe ori această funcție (ispravnic al scaunului domnesc) în absența domnului. Badea Bălăceanu a murit înainte de 14 august 1687, fiind înmormântat în Mitropolia din București. A ctitorit Biserica Sf. Dimitrie din București (din lemn, refăcută ulterior din piatră), biserica din Balaci și schitul Gîlmeie.
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
activitatea prin efectuarea de lucrări pentru hotărnicie la proprietățile de terenuri; a continuat până la târziu, la retragerea din cauza vârstei și a problemelor de sănătate. Era considerat cel mai bun inginer hotarnic, al timpului, din Moldova. Este comis, înainte martie 1803. Ispravnic al ținutului Tecuci (august 1806). Staroste al ținutului Putna (noiembrie 1809). Agă al târgului Iași (după noiembrie 1813 ). Ispravnic al ținutului Tecuci (1815). Vornic al obștii la Iași (1816). Vornic al poliției (ianuarie 1817). Mare vornic (înainte de iunie 1820). Mare
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
și a problemelor de sănătate. Era considerat cel mai bun inginer hotarnic, al timpului, din Moldova. Este comis, înainte martie 1803. Ispravnic al ținutului Tecuci (august 1806). Staroste al ținutului Putna (noiembrie 1809). Agă al târgului Iași (după noiembrie 1813 ). Ispravnic al ținutului Tecuci (1815). Vornic al obștii la Iași (1816). Vornic al poliției (ianuarie 1817). Mare vornic (înainte de iunie 1820). Mare postelnic (președinte al Departamentului Afacerilor Străine, la 28 decembrie 1823). Mare vornic (1824). Mare postelnic (februarie 1827-ianuarie 1828). Membru
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
de lemn pe temelie de piatră, iar spre apus fiind dos va rămâne cu șanțu, care să vor începi a să faci de la viitorul 1836”". În 1836 Eforia Iași finanța, într-un final, o serie de amenajări peisagistice, solicitând din partea ispravnicului de Suceava punerea la dispoziție a 5.000 de puieți de brad și 5.000 de puieți de mesteacăn. Karl Otto Ludwig von Arnim, turist ajuns la Iași în același an, observa deja pe dealul Copoului "„o grădină publică, un
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
întâmplat cu o serie de nume de acest fel din județele Ilfov și Ialomița. Ianiul n-a putut să stăpânească netulburat mult timp satul pe care-l cumpărase. Abia trecuseră 3 ani și se ridică asupra lui Gheorghe vistierul, viitorul ispravnic al zidirii din Cornățel și bunicul cronicarului Radu Popescu. spunând că el avea mai mult drept să cumpere decât Ianiul , deoarece era vecin de moșie cu satul respectiv. În cele din urmă cei doi ajung la o înțelegere și anume
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită. este subordonată Ministerul Afacerilor Interne. Ordinea internă, siguranța persoanelor, paza cetăților, paza hotarelor și a bunurilor erau încredințate capilor oștirii. Aceștia se îngrijeau și de organizarea și asigurarea ordinii și liniștii publice cu ajutorul ispravnicilor, pârcalabilor, privighetorii ocoalelor, căpitanilor de orașe și de hotar, polcovnicilor de poteră, portăreilor, armașilor, zapciilor, bănișorilor, aprozilor, etc.. După încheierea războiului ruso-turc (aprilie 1828-septembrie 1829), prin semnarea la 14 septembrie 1829 a Tratatului de pace la Adrianopol, a fost înlăturat
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
slugi ale medelnicerului Vasilachi [Poroschi] și un mazil. Folosind un calcul aproximativ (5 persoane/familie), acceptat de istorici, satul avea cam 71 de suflete, exceptând proprietarii de atunci, medelnicerul Vasilachi și spătarul Ion(iță) Cuza care din 1763 devenise și ispravnicul ținutului Vaslui dar și proprietar al unei părți din moșia satului, prin cumpărare. La catagrafia din 1820 satul avea 78 "liude" (capi de familie) birnici, din care 14 slugi (fără bir) ale noului proprietar, spătarul Gh. Cuza, fiul lui Ioniță
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
ajungeau chiar la mai multe pe săptămână). Pe boieri îi recompensează printr-un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir pentru visterie. În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins. În același an, 1735, la un an de la aprinderea luminilor primei loji masonice autohtone de către secretarul său, Anton Maria del Chiaro, fondează la Iași, Loja Moldova. În urma războiului ruso - turco - austriac (1736
Constantin Mavrocordat () [Corola-website/Science/299485_a_300814]
-
ce a trecut prin Vaslui în februarie 1653, unde a remarcat totuși, „superba și mândra biserică”). Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta; spre exemplu, Ținutul Vaslui cuprindea în anii 1774-1775 patru ocoale: Crasna, Mijloc, Stemnic și Fundurile, iar după anul
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
unde a remarcat totuși, „superba și mândra biserică”). Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta; spre exemplu, Ținutul Vaslui cuprindea în anii 1774-1775 patru ocoale: Crasna, Mijloc, Stemnic și Fundurile, iar după anul 1832 cinci ocoale: Racova, Fundurile, Stemnicului, Crasnei și
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
unul foarte alert, în primăvara anului 1669 fiind aproape terminate zidurile bisericii și, după cum reiese din scrisorile domnești pe care le primiseră împuterniciții domnitorului, se căuta achiziționarea de material pentru acoperiș. Într-o scrisoare, stolnicul Nacu, vornicul de Câmpulung și ispravnicul însărcinat de Duca Vodă pentru a conduce lucrările de la Cetățuia, îi cerea birăului orașului Bistrița să-i trimită cât mai curând comanda de 100.000 de cuie "„de draniță și de șindrilă”". Lucrările s-au făcut probabil de către meșteri moldoveni
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
egumenul și soborului Mănăstirii Putna dreptul de a stăpâni satele Ostrița, Cozminul, Ropcea și Crasna, împresurate de Ion vornicul, Bainschie Dumitrașco, Sorocianul și Gafenco și de a încasa dijma după obicei. La 12 octombrie 1742, Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, poruncește ispravnicilor de la ținuturi să împlinească de la vecinii pe care-i va arăta Miron Gafencu împrăștiați din satele sale Crasna, Ilișău și Bănila, câte doi lei. La 5 iunie 1751, Constantin M. Racoviță Voevod întărește lui Nicolae Ilschi partea sa de Crasna
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
oficii ale reprezentantului țarului pentra ca „să binevoiască a mijloci la boierii oblăduitori ai Divanului, ei să poprească orice pornire de panduri și de altă oștire ce au cugetat a trimite împotriva norodului.” Tudor, după ce a înfrânt rezistența unora dintre ispravnicii de județe și a unor cete înarmate trimise impotriva sa de stăpânire, a preluat controlul asupra ăstirilor fortificate de la Strehaia și Motru, iar pe 4/16 februarie și-a stabilit tabăra la Țânțăreni. Timp de trei săptăi, Vladimirescu și-a
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
acele părți de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]