453 matches
-
că printre oamenii care au fost în peștera și care îi urmăreau făcea parte și Petrăchescu (un vânător grozav care nu a dorit să le dea copiilor barcă lui). Acesta vrea să-i omoare pe toți cu orice chip. Datorită istețimii lor, copiii reușesc să scape, iar povestirea are un deznodământ fericit. Titlul pe care autorul l-a dat inițial, si anume "Teroarea Neagră", este strâns legat de aventurile copiilor în peștera și în jurul acesteia. Evidențiază în același timp temerea pe
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
nemuritoare pe mormântul literar al lui Anton Pann: „S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, ca și cum acesta l-ar fi avut naș pe însuși Pepelea, personajul snoavelor și povestirilor populare românești, înrudit cu Păcală și întruchipând istețimea, umorul și perspicacitatea. Alți cercetători l-au asemănat cu Ion Creangă sau cu Ion Luca Caragiale:
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
ani, a devenit redactor, la recomandarea lui Nahum Sokolov), „Hador”,„Hazman”, „Reshafim” ,„Sifrut”, precum și în gazeta lui Itzhak Frenhof „Sefer Shaashuyim”. Prima sa carte - „Tzileley Hahaim:Sipurim vetziurim” (Umbrele vieții:povestiri și schițe) a apărut în 1904 în editura „Tushiya” („Istețime”) din Varșovia. În acea perioadă a peregrinat prin mai multe orașe:Varșovia, Ekaterinoslav, Wilno și Kiev. În 1906 Gnessin a înființat împreună cu Shimon Bychovski editura „Nisionot” („Încercări”). În 1907 Gnessin s-a aflat la Londra și a editat împreună cu Brenner
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
urmându-i din satul natal către Berlin și până în Tokyo pentru documentarul său de lungmetraj Iag Bari - Brass On Fire (Alamă în flăcări). Filmul a fost lăudat pentru captarea abilității Fanfarei Ciocârlia de a binedispune audiențele, cât și a căldurii, istețimii formației, atât pe scenă cât și în afara ei. Ernst și Neumann fondaseră deja Asphalt Tango Records, casă de discuri ce a lansat în 2004 DVD-ul Gypsy Brass Legends - The Story Of The Band (Legende ale Gypsy Brass-ului - Povestea formației
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
bârsane sau a oiței năzdrăvane din Miorița”. Costea îl prinde și îl ucide pe Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime, previziune) și același atașament față de stăpân. După "saltul din colind în baladă", o mioară precum cea salvată de Costea devine unul dintre personajele principale, capătă glas și se străduiește să-și avertizeze stăpânul și eventual să-l salveze de la moarte
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
aici și Institutul Militar (1843. La vârsta de 13 ani îl urmează pe tatăl său într-o călătorie la Viena, unde sunt primiți cei doi în audiență la împăratul Ferdinand I al Austriei, care a rămas uimit de agerimea și istețimea tânăruluilui, fapt pentru care l-a primit, la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt, acolo unde puteau fi întâlniți de obicei doar copii de origine mai înaltă. În 1851 a terminat Academia Militară (1851) și, fiind un elev eminent, a
Leonida Pop () [Corola-website/Science/323526_a_324855]
-
Păcală este un film de comedie românesc din 1974, regizat de Geo Saizescu după un scenariu scris de Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu. Personajul principal al filmului este Păcală, un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Aurel Cioranu, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ștefan Bănică, Geo Saizescu, Nucu Păunescu și Ileana Stana Ionescu. Filmul
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
căsătorească cu el. Condamnatul este astfel eliberat potrivit obiceiului pământului. Cei doi tineri se căsătoresc și au un copil, continuându-și periplul prin lume. Personajul principal al filmului, Păcală, este un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
halucinogene. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Păcală vinde vaca fraților săi unui pom în trunchiul căruia dă de o comoară din care, însă, cinstit, își ia doar cât tocmise. Datorită istețimii, scapă de tâlhari, îi păcălește pe notar și pădurar, și ajută o mireasă să fugă în ziua nunții. Personajul emblematic al umorului nostru popular (evocat încă din 1920 de Aurel Petrescu în animația sa și, mai târziu, tot de acesta
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
plină de poezie a Moldovei noastre, societatea JUNIMEA și-a deschis În primăvara anului 1867 cartea CONVORBIRILOR LITERARE, În care, vreme de 71 ani, s-au așternut bucuriile sau tristețile Românilor de pretutindeni. Foile ei, Înlăcrămate de poeți, Înseninate de istețime a povestirilor ori luminate de gândirea și cercetarea Învățatului, s-au Înmulțit cu adunarea anilor și au crescut cu mărirea numărului de făuritori ai binelui și frumosului până au ajuns comoară a Întregii națiuni. CONVORBIRILE LITERARE au vibrat de grijă
Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
și frumoasă, din piatră, pe care familia și-o construise din bani adunați din ale oieritului, Despa, ținând un nou născut în mâna stângă, cu pușca în mâna dreaptă trage „bărbătește”, iscusit și fără oprire și-i izgoneste. Despa avea istețimea de minte și simțul umorului fratelui ei Ioan Caragiani. După o vizită la regină, întrebată fiind de Măria Sa cum i-a plăcut seara, Despa răspunde prompt: „Nu mă pot pronunța doar după o vizită”. Fratele lui Ioan Caragiani, doctorul Alexandru
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
testamentul înainte de a pleca în cursă. Meseria lor era grea: veșnic pe drumuri, prin viscole și ninsori, prin ger și arșițe, dar le era și o școală totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: "„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”". Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mobilate”, plătind doar jumătate din prețul biletului, adică 6 lei la lojă, în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
la concertele lor. Până la urmă m-au lăsat în pace, sfătuindu-mă pentru binele sănătății mele să-mi schimb distracțiile; am promis s-o fac, și după câteva zile le-am trimis clienților mei o nouă scrisoare, felicitându-i pentru istețimea lor și sfătuindu-i să-și onoreze la timp obligațiile. Cam pe atunci îmi cumpărasem o casă de vacanță în Andorra și, când un necunoscut a făcut să sară în aer apartamentul meu de la Paris cu o încărcătură de plastic
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
fi asta, mă întreb?” Munți și poduri de piatră, turnuri și oameni, veșminte și bărci, cum nicicând nu mai văzuse, erau pictate cu indigo pe porțelanul alb. Toate îl nedumereau profund. „Ce țară să fie oare?” Nu putea ghici. Avea istețimea și setea de cunoaștere proprii oricărui băiat și, dorind cu disperare un răspuns, își încordă imaginația în căutarea unei explicații care să-i umple singurătatea. Putea exista cu adevărat o asemenea țară? În timp ce se gândea intens la acest lucru, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de tăcăi tura ceea de moară stricată, încheie cearta cu: "Poate, domnule avocat, o fi și cum zici dumneata". Mușat e tot fatalist; deși uneori alunecă și el până la un loc în cârcotă de vorbe, târât de împrejurări și de istețimea avocaților, totuși nu uită până în sfârșit adevărurile moștenite de la părinți: Vorbă multă sărăcia omului. Cu vorbe laptele nu se face brânză, nici apa de gârlă, oțet de trandafiri, și: Dreptatea una, este sfântă, ca și adevărul adevărat - unul, {EminescuOpX 352
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu cred în ea". [12februarie 1880] ["UNUL DIN MITURILE CELE MAI SEMNIFICATIVE... "] Unul din miturile cele mai semnificative din câte a păstrat poporul nostru este următorul: La leagănul unui copil se coborâseră cele trei ursitori, menindu-i una tărie, alta istețime, a treia mărire lumească. Muma copilului, nemulțumită că i se dăruiseră și lui bunuri pe cari le-a avut atâția oameni, rugă pe cele trei zâne ca îndeosebi copilului ei să-i hărăzească ceva ce n-a avut încă nici un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alta, până îi zăpăcea de tot și apoi îi mânca. Toată ziulica stătea să-i pândească când veneau prin gard, ba mai și trecea gardul în curtea vecină. Și pentru că ea crescuse se făcuse adult a îndrăznit cu forța, hărnicia, istețimea, agerimea ei și s-a agățat și de niște șobolani din vecini care erau atrași de porumbul lor. De câte ori prindea câte ceva îl aducea ca pe un trofeu în fața scărilor ca să-l vadă bunicuța, să-i arate cât de harnică și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
care erau atrași de porumbul lor. De câte ori prindea câte ceva îl aducea ca pe un trofeu în fața scărilor ca să-l vadă bunicuța, să-i arate cât de harnică și pricepută este ea. Iar bunicuța îi zâmbea, și o aprecia pentru priceperea, istețimea, corectitudinea și hărnicia ei. Ea se hrănea foarte bine cu de toate, de aceea era și atât de ageră și isteață. Nu făcea mofturi la nimic. Tot ce-i dădea mânca. Bunica mereu îi spunea fetei ei că ar vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
categorii, cu ei învățau și experimentau multe și de toate, cu o singură excepție: cea a temelor pentru școală, nu. De cum se lăsa seara, părinții și sunau pe telefoanele lor, chipurile să-i verifice. Dar ei, abili și plini de istețime, își linișteau părinții că totul e O.K., totul e sub control și să aibă încredere că se descurcă și-și rezolvă tot ei problemele că doar au cunoștințe. Drept urmare, părinții erau mândri de copiii lor că sunt capabili să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Gamow și Russell Stannard oferă spectacolul unui dublu efort: unul de înțelegere din partea autorilor și apoi unul de povestire a ceea ce ei înșiși au înțeles. Asta nu înseamnă că cititorul se va desfăta văzînd cum propria deșteptăciune se adeverește în istețimea autorilor. Dimpotrivă, va fi umilit. Una din prejudecățile de care nu putem scăpa este că, atunci cînd auzim vorbindu-se de cărți de popularizare a științei, ne închipuim că vom avea de-a face cu broșuri facile în paginile cărora
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
filosof, întruchipa icoana împlinirii sub unghi erotic. Numai că, odată stinsă precipitația amoroasă, efebul deschide ochii asupra lumii: intuiește panta alunecoasă în care nimerise și se întoarce acasă, unde, întocmai pericopei evanghelice, fiul risipitor e primit și ajutat. Cu o istețime nativă trădînd predispoziții geniale, Conta recuperează anii pierduți și își dă bacalaureatul în 17 septembrie 1868, dovedind nu doar ușurință în mînuirea abstracțiunilor, dar mai ales posedarea unei viziuni pentru a cărei conturare pretindea că nu se lăsase influențat de
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
nostimade, domnul râdea copios. Se vedea cât de acolo că e un copil inteligent, că are mintea ascuțită și găsește răspunsuri care îi pot incita chiar și pe oamenii mari. Acestuia îi plăcu modul în care acest copil plin de istețime întreținuse un dialog destul de elevat pentru vârsta lui. Din vorbă în vorbă, văzând că domnul din preajma sa îl acceptase ca partener de discuții, Răducu îi spuse: Nu vreți să fiți tăticul meu?" Domnul rămăsese stupefiat. Când apăru Simona, și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Iar asta-i franceză modernă, templierii nu vorbeau așa. Așa vorbea Ingolf, care, după ce și-a bătut capul să-și cifreze fleacurile lui, s-a mai distrat Încă o dată dând dracului, cifrat, ceea ce făcea. Dar cum nu era lipsit de istețime, te rog să observi că fiecare dintre cele trei mesaje are treizeci și șase de litere. Bietul meu Pim, Ingolf se juca, și el, ca și voi, iar imbecilul ăla de colonel l-a luat În serios. „Și atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aceleași eforturi. — Ce castron frumos, a remarcat mama lui Alice uitându-se la varza de Bruxelles. Jake i-a zâmbit larg doamnei Duffield. Mă bucur că vă place. Înainte a fost partea din față a unei mașini de spălat. — Câtă istețime din partea ta să te gândești să faci așa ceva cu vechea ta mașină de spălat! — A, dar n-a fost mașina noastră, a răspuns Jake fericit și plin de încredere. Am găsit-o la groapa de gunoi și am adus-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]