89,571 matches
-
libertatea publică, proprie momentului 1989, în urma unei foarte lungi perioade de opresiune. Așadar, în chip natural, un prim subiect abordat este cel al libertății. Mihai Zamfir se întreabă ce este libertatea, cu o nedumerire de bun simț, stîrnită de schimbarea istorică menționată și coroborată prin vizitarea tezelor celebre în materie, de prefirarea unor sintagme ale lui Platon, Spinoza, Kant, Hegel, ca și de rememorarea sîngeroaselor ei jaloane care au fost Revoluția franceză și Revoluția rusă ("n-o voi ști probabil niciodată
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
unui an de salariu! La ce bun să mai stabilești liste complicate de publicații străine interzise, cînd, fixînd prețul unui hebdomadar francez de cultură la 1700 lei, ai tăiat răul din rădăcină?". Concluzia e metaforic-drastică: "Iată cum, în noile condiții istorice, ideologii noștri deghizați își fac treaba cu seriozitate. Pentru că ideologia e ca sifilisul: nu trece niciodată complet, nu te (mai) omoară, dar nici nu te lasă întreg". Nu mai puțin de efect ni se înfățișează examinarea colaboraționismului, continuat, după cum vedem
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
identității acestor texte. în plus, acad. Șt. Ștefănescu face și combinații ciudate, introducîndu-l în rețetă și pe dl B. Murgescu. E a nu știu cîta oară cînd specialiști foarte serioși produc probe deplin credibile de folosire necuvenită a unor contribuții istorice, mai pe românește, de plagiat. De obicei n-a urmat nimic. Nici de data asta? în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC de pe 1 oct., dl Niculae Gheran semnează un studiu intitulat sugestiv Rebreanu - recurs în anulare. Dl Gheran este pentru Rebreanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
bogată tipologie a profesorilor, lecția de deschidere este necesară. O bună lecție de deschidere pretinde, desigur, o cultură mult mai vastă decât materia propriu-zisă care va fi predată. Ea creează cadrul general al cursului care demarează, contextul său cultural și istoric, discută semnificația generală a obiectului său, presupozițiile pe care le adoptă, legătura cu alte domenii ale culturii, cu alte cursuri, anterioare, concomitente sau ulterioare, dând în același timp o indicație asupra stării actuale a domeniului; anticipează tipul de dificultăți pe
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
cât pentru ce nu se știe. în urma insistențelor presei, s-au adunat suficiente probe dacă nu pentru a-l condamna, măcar pentru a ne face o imagine asupra amplorii activității sale deviante. Mai palpitant, însă, decât viața sexuală a zâmbitorului istoric e felul în care el a ajuns la un statut de vedetă academică. Un statut pe care opera sa de până acum nu-l motivează deloc. Refăcând, din articolele de presă, traseul biografic al lui Kurt Treptow, am obține următoarea
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
domeniu, pentru că pe plan științific lucrările scrise de el nu depășesc, după câte spun specialiștii, nivelul unor lucrări de seminar mai vioaie. Drept urmare, ecoul lor e cvasi-inexistent, iar în străinătate, nul. Cu toate acestea, dl. Treptow e considerat un "mare istoric", primit cu onoruri și, lucru incredibil pentru România, i se pune la dispoziție o veritabilă instituție: Fundația pentru Cultură și Studii Românești. Mai mult, această fundație (printre ai cărei fondatori se numără prefectul din epocă al Iașului!) este finanțată de
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
continuității și de obiecte concrete, de substanțe și de forme uneori halucinante, zestrea a prilejuit organizatorilor acestei expoziții o aventură unică în istoria, în structura și chiar în mistica nucleelor și a mecanismelor sociale, cu referire explicită la acele momente istorice care sugerează siguranță și stabilitate. Printr-o foarte subtilă exploatare a polisemiei cuvîntului zestre, organizatorii au realizat un discurs expozițional concentric sau, la rigoare, unul pe mai multe nivele, în care intră deopotrivă accepțiunea strictă a termenului, aceea de dotă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
prințese anonime, dar și silueta incoruptibilă a Martei Bibescu și a Reginei Maria. Veșmintele lor opulente și suave în aceeași măsură, strălucitoare și austere asemenea modelelor pe care le încorporează, nici nu știi ce pot fi pînă la urmă: piese istorice, expresii artistice sau doar borne fosforescente așezate exact în punctul în care fetișul amăgitor se intersectează cu disperarea și cu melancolia neagră. Orice ar fi pînă la urmă, ele vin spre noi purtînd mesajul viu al zestrei pe care expoziția
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
la Noaptea de Sânziene: Obsesia timpului și cultivarea unor narațiuni labirintice sunt cele două trăsături semnificative care apropie proza fantastică a lui Mircea Eliade de cea a argentinianului Jorge Luis Borges, observație care invită la dialoguri teoretice serioase. Critic și istoric literar cunoscut, Constantin Ciopraga a închinat un studiu monografic notabil Baltagului sadovenian, pe care îl definește ca fiind nici mai mult nici mai puțin decât o elegie disimulată. Sunete de infratext, patetice, traduc admirația lui Sadoveanu pentru anumite permanențe, notează
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
cu sine, el judecă faptele bune și faptele rele, retrăiește speranțele și dezamăgirile își recunoaște propriile naivități și erori, dar nu iartă nici tendința tot mai prezentă astăzi, de a privi lucrurile în alb și negru, în virtutea unei atotnivelatoare "corectitudini istorice". Este treaba istoricilor de meserie să sesizeze eventualele erori din argumentația lui Theodor Cazaban. Oricum, confesiunile sale au meritul de a da de gîndit. Ele pot fi acceptate sau respinse, dar un lucru este sigur: în istorie nu se (mai
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
intervalul 1931 -1991, ceea ce sugerează, în mod explicit, sensul unei evoluții și unitatea dinamică a unui stil inconfundabil. în al doilea rînd, cartea nu poate fi socotită nici o monografie pentru că pictorița este foarte puțin prezentă în datele ei umane și istorice, chiar dacă epura bio-bibliografică, de altminteri foarte consistentă, și anumite trimiteri din studiul introductiv compun cu multă exactitate itinerariul unei vieți și istoria unei opere. Nici despre un catalog de etapă sau despre unul exhaustiv nu poate fi vorba, pentru că dimensiunea
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
a adus aminte că, de fapt, ea se aflase inițial în dreptul scării vecine și că trebuie schimbată cu aceea - schelet pur - ce atârna semi-îngropată în pământ la vreo zece metri de a noastră. Cu multă diplomație, am ajuns la compromisul istoric: am încercat să le explic "revendicatorilor" că am cimentat picioarele băncii și că ea nu mai poate fi scoasă decât cu mare greutate. în schimb, le-am promis că o să repar și banca din dreptul scării lor. Au acceptat pe
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
nimic; doborîtă de pe soclu în 1990, ea zace de atunci în bălăriile de la Mogoșoaia, alături de statuia doctorului Petru Groza. Pe locul acesteia din urmă se înalță acum Monumentul Artileriei: o țeavă de tun în poziție verticală flancată de două pușcoace "istorice", confecțioante cu măiestrie în atelierele Muzeului Militar Central. Bucureștiul n-are o statuie a lui Cuza, dispune în schimb de una a lui Bolivar. Bucureștiul n-are o statuie a lui Decebal, intenționează în schimb să-i facă una lui
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
că ideea șocă înțelegerea rațională a americanului, orice s-ar spune, un pragmatic. Cervantes, catolic, inchizitorial în fond, adept al dogmei extrapolate până la Utopie, reprezenta fizică scolastica a lui Newton, idealul ei clasic, staționar, bazat pe identitate absolută, ridiculizat, insă istoric asumat tocmai prin negarea lui. Pe când Joyce cu Ulise al său însemna non-identitatea, dezagregarea atomică a ființei umane avânt la lettre. Leon Bloom, eroul, fiind un permanent Nimeni al posesorului Peșterii, Polifem, un Oricare, cănd irlandez, de pildă, cănd iudeu
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
sinceritate în stare să absoarbă timpul, chiar dacă pare a se fixă numai asupra unui anume moment al timpului, trăit de alții, trecut prin capacitatea de absorbție a sensibilității celui care îl cuprinde, descriindu-l. Adevărate schițe, personal detaliate ale momentului istoric, trăit pe viu. Alexandru Busuioceanu - Caietele de miezul nopții (Jurnal 1939-1957), Editura "Jurnalul literar", București, 2001, 254 pag.
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
un asemenea ideal își are riscurile și iluziile sale). în cazul autorului nostru, generalitatea unei atari tendințe este particularizată, desigur, prin tonul de catedră pe care și-l recunoaște de la bun început. Cartea este structurată în trei secțiuni, în funcție de evoluția istorică a problematicii iconografice: "Imaginile simbolice", "Imaginile anecdotice" și "Imagini și simboluri". Ea beneficiază de un generos aparat de note, de un lexic și de o cronologie prin care sunt așezate în paralel evenimentele politice și cele ale temei abordate. Pe
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
istoriei ideilor. Descrierea acestor imagini se bazează pe analogii cu altele similare, iar sensurile multiple ale simbolurilor, deconcertante uneori prin număr, trebuiesc reduse și situate concret în vremea la care se face referire. Evident, acolo unde este vorba despre apariția istorică a lui Iisus pe pământ, iconologul renunță la simbol și analogie în favoarea mărturiilor verificate. Primele imagini creștine se dovedește de la primele pagini un volum foarte dens ca informație și interpretare, dar cu deosebire interesant, chiar și pentru cei fără studii
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
în propria viață. De altfel, Barbu Cioculescu aduce în discuție secvența portretului străbunicului și povestea legăturii dintre regina Marii Britanii și Bartolomeo Pergami, în contextul în care discută viața lui Mateiu Caragiale și "rîvna de a aparține aristocrației într-un moment istoric tîrziu". Dar dacă Bergami sugerează un nume nobiliar, neîndoielnic faptul se datorește uneia dintre cele mai comune prejudecăți, profund balcanică. Tot ce vine dinspre Occident, și cu precădere dinspre anumite zone ale sale, e pentru balcanic de o superioritate evidentă
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
totuși cam mult. Fără îndoială însă că dl Vasile are un merit pe care nu i-l poate lua nimeni în rezolvarea acelei crize. Un alt merit e că în timpul premieratului său a avut loc vizita Papei în România, moment istoric unic, căruia Radu Vasile nu i-a acordat importanța cuvenită, mai preocupat să se războiască la baionetă cu foștii săi adversari. Îl vedem pe dl Radu Vasile în aceste memorii singur împotriva tuturor, cu excepția, repet, a miniștrilor pediști. Dintre aceștia
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
de curînd despre un alt volum care adună opera de pînă azi a unui poet, Zestrea de aur, al Marianei Marin. Mariana Marin și Mihai Ursachi nu au foarte multe în comun că poeți, îi apropie însă în acest moment istoric un fapt mult mai prozaic și poate mai trivial, un fapt care, deși ne îndepărtează de frumusețea discuției despre poezie, trebuie semnalat: nici unul dintre aceste volume, aparținînd unor poeți importanți și iubiți, volume care conțin nu o placheta, ci întreaga
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
Cornelia Ștefănescu Pe Alexandru Busuioceanu, autorul "jurnalului" al cărui titlu mi l-am însușit pentru cronica de față, realizatorul ediției, dl C. Popescu-Cadem îl caracterizează pe baza elementelor uman concrete în circulație, formularea distingându-se prin sinteză cuprinzătoare: "Personalitate complexă, istoric și critic de artă, eseist, poet de limbile română și spaniolă, profesor universitar la București și la Madrid, Alexandru Busuioceanu aparține deopotrivă culturii române ca și celei spaniole". Complexitatea omului, experiența scrisului și a frecventării mediilor literar-artistice și politice, din
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
viu. Ediția reproduce, din mulțimea mapelor aflate depozitate la Arhivele Naționale, în colecția "Scriitori români", Dosarul cu numărul 120, al cărui conținut este format din acest Jurnal, intitulat Caiete de miezul nopții. Fragmente au mai fost publicate în revista "Magazin istoric", în patru numere ale anului 1995, de Ioan Lăcustă, iar de către Popescu-Cadem în "Jurnalul literar", din aprilie 2000 până în martie 2001. Dl C. Popescu-Cadem și-a consacrat doi ani și jumătate din viață pentru a face cunoscută o prezență românească
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
între "civilizații" - cuvânt politicos care ascunde mai puțin politicosul cuvânt "rasă"? Sau chiar un "război cald"?într-un singur an, s-a scris, s-a vorbit, s-a arătat despre infamul atac de la World Trade Center cât despre puține evenimente istorice. Se cunoaște conținutul ultimei picături de praf de la locul masacrului, dar despre forțele aflate în spatele crimei nu știm mai nimic. Făptașul o fi, într-adevăr, Bin Laden? Sau acesta nu e decât un desperado care, pentru că tot nu avea nimic
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
și democrație. Ura contra Americii se dezvoltă mână în mână cu incredibila renaștere a stângii și extremei stângi internaționale. Jean-François Revel analiza, în Marea paradă, cauzele revenirii la utopiile socialist-comuniste, într-o lume incapabilă să facă saltul în noul ev istoric. (Notând prezența senină la Geneva a lui Fidel Castro, la o importantă reuniune economică, Revel scria cu sarcasm:"Asasinii comuniști șsuntț în general bine veniți în democrații"!) Teama de liberalism, scadența politicilor "cleptomane" întinse pe-o mare suprafață a planetei
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
chip șters aproape prin efectul distanței are aspectul unei hârci... Ea privește prin lorgnon scena din mijlocul tabloului, unde Josefina, slăbiciunea pe viață a lui Napoleon, stă prăbușită, în timp ce pe buzele bătrâne viclene de corsicancă pare că se înfiripă cuvintele istorice îngânate cu un fel de silă caracteristică oricărei soacre, mai ales când își vede fiul la apogeu: Quésta Donna!... Și Cucoana,... Madama asta! ce-o mai fi vrând... cum ar veni. Istorice, cuvintele, ca și celelalte rostite, atunci când aflase prima
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]