533 matches
-
există un sacrificiu pentru un lucru care nu sunt ei înșiși și care se răsfrânge asupra semenilor lor" (ms. 2275, f. 75). În cazul lui M. Eminescu, Decebal este un astfel de "erou" care prin rezistența în fața cuceritorilor romani garantează "istoricitatea" urmașilor daci. Prin fapta sa istoria zidului Sarmisegetuzei a intrat în durată. "A trăi înseamnă a lăsa ruine", notează undeva Walter Benjamin (Despre conceptul de istorie). Însă, dincolo de realitatea istorică (războiul daco-roman), este imperios necesar "să citim" și celălalt sens
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
al "marilor crize ale umanității", al unei "rupturi" tragice de "unitatea originară, paradisiacă a ființei": "Și-astăzi punctual de solstițiu a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata istoriei întorcând schițele ei..." Conștiința istoricității îl face pe poet să aibă pe acest plan ca personaje, regii. Ei sunt sortiți pulberii: Nu e antica furie-a lui Achile, Nu este Nestor blândul-cuvântător. Aprigul Ajax Țărână-i azi, și nimic mai mult" (În van căta-veți
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
serviciul realizării sociale". Dar o schimbare de nivel de realitate este accesibilă ființei umane: "O ase-menea schimbare de nivel se operează cînd ființa umană trece de la o lume de raționalitate, de efectivitate, de senzorialitate, de limitare prin cauzalități legate de istoricitatea sa și de conflicte intrapsihice (între pulsiuni, dorințe), la o lume a lui a fi-ne-delimitat (neînlănțuit), eliberată de o existență dependentă de cauzalități și deschisă cîmpului aptitudinilor sale". Pentru a descrie acest nou nivel de realitate, Revardel introduce noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că ființa, independent de istoria sa ontogenetică psihoafectivă, posedă de la început, din germene deja, ansamblul datelor care îi fundamentează însușirile, capacitățile, facultățile, îndeosebi în ce privește intimitatea afectului său. Dar ființa își exprimă datele în termeni de actuații de sine numai în măsura în care istoricitatea dezvoltării psihoafective îi permite înflorirea pînă la o maturație într-o ființă conștientă de sine și, mai mult încă, în ipseitatea sa: o ființă-sine nedelimitată. Ființa în posesia ipseității sale se află în libera dispoziție a cîmpului posibilelor sale psihoafective
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
timp); "immortal lines" ar însemna, paradoxal, "sorți eterne"; la Blake, într-adevăr, timpul este un fel de veșnicie, ceea ce arată că timpul niciodată nu se poate rupe total de eternitate]; "vers; pl. poezie" (poesis, creație prin rostirea cuvîntului); "neam, spița" (istoricitate; aceasta ne sugerează și istoria sacra că "vîrf" al istoriei, al timpului, ce dă creației căzute în timp din nou posibilitatea de a ieși din timp prin mîntuirea prin Iisus Hristos, Cuvîntul Întrupat). Omul este hotar între două sfere: Spirit-materie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
instanțe separate, oricât de puternice ar fi fiecare dintre acestea, ci din jocul inteligent al interferențelor, continuităților și complementarităților. Tăria, ca și În alte situații, stă În unire. Biserica, școala și comunitatea, În interacțiunea lor, funcționează ca veritabili piloni ai istoricității și devenirii noastre În plan spiritual. * Spațiul spiritualității creștine din Estul Europei oferă o eterogenitate de situații, dinamici și experiențe cu privire la studiul religiei În școli. Nota comună o constituie tranziența, experimentarea, trecerea de la formule empirice, de la Încercări și erori către
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să ucidă ideea de istorie și să înscăuneze Roata fără să ucidă imaginea Mîntuitorului. Grecii erau convinși că istoria trece prin stomac, și cei mai buni dintre ei nu aveau deloc poftă de mîncare. Ei nu așteptau nimic esențial de la istoricitate. Și nu erau "progresiști". Noi, da chiar de-am fi conservatori în termeni politici. Am putut presupune asemenea lui Condorcet existența umanității laborios iradiate de Rațiune pentru că așa stătuseră lucrurile și înainte cu Cuvîntul iradiat de Dumnezeu. Legea întrupării domină
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
logice care se întorc asupra bunelor și frumoaselor imagini pentru a le "descompune" în elemente primare, abstracte, invizibile (cum este "exploatarea"). Descifrare, reîncifrare. Exerciții de negativism. Scrisul socializează memoria individuală, lectura individualizează memoria socială. Această mișcare pendulară întreține dorința de istoricitate, croind posibilități în prezent, arierplanuri și avanplanuri. Atunci cînd e frig și timpul trece greu, memoria nu ne lasă singuri. Memorie alfabetică. În sens hegelian, în care alfabetul face să explodeze corpul sensibil al lucrurilor și al limbii înseși. În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
australiană, melaneziană, amerindiană ), chiar și la acelea ce n’aveau nimic comun cu apa, ci cu deșertul, precum cea egipteană, unde este înlocuit de o nimicire sângeroasă a majorității oamenilor, deveniți incompatibili cu zeii . Legat de acestea, nu discutăm veridicitatea/istoricitatea evenimentelor, ci doar pomenirea lui în relație cu apariția unei noi rase/cultúri/civilizații umane în același spațiu geografic, implicit caracterul de arhetip al acestui concept. Tradiția românească amintește tot patru vârste, dar cu subtilitatea de a o plasa pe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
stat înainte." (Vulcănescu, 1991: 97) 4.3. Analiza multivariată Elementele comunității ar fi valori cruciale pentru construirea și menținerea acesteia. Selznick propune un set complex de variabile ce interacționează reușind să dea naștere comunității și să o perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate de trecut trebuie să permită și noului să se impună, mutualitatea și participarea trebuie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
De asemenea, nu trebuie să considerăm comunitățile incomplete ca deficitare din punct de vedere moral. Diferite tipuri de comunități politice, religioase, ocupaționale, instituționale, internaționale vor prezenta mixturi diferite ale acestor elemente. De exemplu, o comunitate religioasă poate pune accentul pe istoricitate și mutualitate etc. Forța sau slăbiciunea legăturilor comunitare este funcție (și) de proporția în care intră în componența lor elemente de istorie și cultură împărtășite. În măsura în care depind de interese foarte generale și de idei abstracte, ele sunt foarte slabe. Atribute
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
raportează la autoritate, muncă, timp, moralitate etc. Termenul german gemeinschaft are conotația de unitate morală, înrădăcinare, intimitate și rudenie. Deși uzual tradus prin "comunitate", el se referă în realitate la un tip de comunitate, unul care realizează în întregime valorile istoricității și reciprocității, făcând aceasta chiar la un cost considerabil raportat la mobilitatea și autonomia personală" (Selznick, 1992: 365). La Tönnies, lumea socială este creată de intenționalitățile oamenilor acționând în concert cu alții. Suportul acestor acțiuni este reprezentat de două tipuri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reglementările educaționale pot fi înțelese numai atunci când sunt privite din perspectiva societății totale. 2. Ce fac sociologii educației?tc "2. Ce fac sociologii educației?" Pentru a delimita obiectul sociologiei educației, o strategie alternativă presupune descrierea, într-o manieră care respectă istoricitatea disciplinei, a principalelor teme ale acesteia, așa cum reies ele din operele consacrate, atât teoretice, cât și empirice. După Bidwell și Friedkin (1988), analiza originilor intelectuale ale sociologiei educației, în scrierile primilor sociologi europeni și americani (Marx, Durkheim, Weber, Mead), definește
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inițial al condiției umane de care indivizii pot beneficia ca de un dar divin cu un rezultat final care trebuie cucerit și asigurat prin luptele și frământările omului în istorie. Platon intuiește una dintre marile idei călăuzitoare ale lumii moderne: istoricitatea libertății. Există, adică, diferite trepte ale libertății, aranjate într-o succesiune a momentelor istoriei ca efect al progreselor cunoașterii și acțiunii umane. Hegel, în filosofia sa a istoriei, va da acestei idei formularea sa devenită clasică. „Istoria universală este progresul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
secolelor IV și V. E vorba de valorizarea pozitivă a lumii materiale (decurgând din formularea dogmei Întrupării), de accentuarea libertății și responsabiltății individuale (care are la bază dogma persoanelor treimice) și de acceptarea istoriei ca timp al împlinirii (fundamentată în istoricitatea întrupării și în deschiderea eshatologică a timpului creștin). Trei afirmații radical antiplatonice care relegă formularea lui Nietzsche despre creștinism ca un „platonism pentru popor” în zona simplelor butade de succes. Cumulate, cele două obiecții afirmă incompatibilitatea dintre gândirea politică a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
literar etalează și supune dezbaterii ipotezele, normele și argumentele utilizate, permițând dialogul, conștient că rețeta sa este una printre mai multe posibile. Dezamorsând tensiunile dintre istorie și critică enunțate la începutul carierei, el optează pentru o critică a ideii de istoricitate și a formelor sale de manifestare în perimetrul literaturii - o expertiză a presiunilor contextuale asupra literaturii - și pentru o testare din mers a propriei metode. În opera admiratorului statornic al lui Titu Maiorescu, activitatea de analist politic a lui M.
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
deschide porțile unei hiperrealități, valoroasă prin sine și nu prin ceea ce semnifică 148. La începutul secolului XIX avea loc o mare bulversare epistemică: se trecea de la istoria plană, creaționistă, lipsită de asperități de la Facerea universului până la Sfârșitul lui, la o istoricitate proprie naturii 149. Din acel moment omul nu se mai concepea decât legat de o istorie deja constituită 150, în segmentul imemorial al unor ere geologice. Nefiind niciodată contemporan cu această origine, el nu își găsea propriul început decât pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul În care literatura a redevenit posibil de apropriat prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative, dispuse
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ales să conducă exercițiul politic au jalonat, de la Platon Înspre modernitate, legătura dintre o cultură a sinelui și una a societății. Continuând să vorbesc despre „o conștiință a crizei”, reamintesc chiar Într-o formă succintă modul În care trebuie investigată istoricitatea oricărei dezbateri despre cultură și model cultural - sau, altfel spus, că ar trebui să existe o mai atentă supraveghere a modalității În care ideologicul motivează Încrederea intelectualilor În abordarea moștenirii culturale, fie În reiterarea unei linii tradiționaliste, fie În deconstruirea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar trebui să revenim pentru a face evaluarea distanței parcurse. Românul „generic” s-a născut Între cele două războaie mondiale și, ca atare, poartă haina unei retorici demodate. Cu toate acestea, nu doar pentru interesul istoric, ci pentru a dovedi istoricitatea unei asemenea construcții generice, merită să ne oprim mai ales asupra modelului mitic (Blaga) și a acelui relativist (Ralea). Cele două modele de român „generic” mi se par cele mai generoase sub raportul corelării realității românești cu comprehensiunea schimbării În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale frumosului creat de sensibilitatea umană, într-un „sistem al artelor” cu sferă bine delimitată în istoria culturii. Din acest unghi este întreprinsă analiza comparată a celor două arte, G. ambiționând descoperirea unor stiluri comune și deosebirea categorialului peren de istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
postfață Nicolae Florescu, București, 2000, Aristocrația solilocvială a dialogului, pref. edit., București, 2000, Textele „legionare” și despre „românism”, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001, A vedea lumea ca în ziua dintâi a creației. Pagini despre Brâncuși, pref. edit., București, 2001; Constantin Noica, Istoricitate și eternitate, pref. edit, București, 1988, Texte comentate, pref. edit., București, 1994; Dosarul Eliade, I-VIII, pref. edit., București, 1998-2003; Ionel Jianu, Brâncuși, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Corespondența Kirileanu, RITL, 1977, 4; Adrian Fochi, Amintirea unui
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
d. În paginile revistei sunt abordate probleme de folclor sud-est european în studii aparținând lui Ion C. Chițimia (L’„Histoire du sage Ahikar” dans leș littératures slaves et la littérature roumaine et șes rapports avec le folklore), Anton Balotă (În legătură cu istoricitatea epicii orale românești și cântecul „ucrainean” al lui Ștefan Vodă), N. Ceredarec (Note despre „Cântecul lui Ștefan Vodă”), Mihai Pop (Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole. Le sacrifice de l’emmurement), Magdalena László-Kuțiuk ( Încă o dată despre colinda românească
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
teologale) și cartea era unanim înjuriată (și de la dreapta și de la stînga), Eliade, loial, publică un lung foileton în Vremea (în două numere), apărînd romanul și polemizînd chiar cu profesorul său iubit pentru ideile din prefață. Deodată, nu fără o istoricitate a fenomenului, Sebastian își dă seama, de prin 1936, că bunul său prieten Mircea Eliade se convertește spre legionarism (sau, păstrîndu-ne în termenii vestitei piese de teatru a lui Eugen Ionescu, se "rinocerizează"). A fost această observație a lui Sebastian
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
este lipsită de prezența vreunui martor; fecioara nu naște trupește, ci într‑o vedenie înfricoșătoare. În acest fel, profeții sirieni își revendică indirect privilegiul de a fi asistat la însăși taina întrupării. O atare poziție, pregnostică, prin care este anulată istoricitatea și corporalitatea întrupării, ar fi dus la o „privatizare” extrem de primejdioasă a mesajului creștin. Episcopii, a căror autoritate începe să se facă simțită în epocă din ce în ce mai mult, au denunțat cu siguranță caracterul neconform cu doctrina creștină al acestei teologii. Cristologia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]