3,057 matches
-
și diversificate abordări. De aceea mă mulțumesc să subliniez opinia d-lui Andrei Pippidi potrivit căreia această carte (culegere, la urma urmei) care este Generalități... oferă, din plin, cheia înțelegerii locului ce i se cuvine lui N. Iorga în dezvoltarea istoriografiei nu numai românești ci, înainte de toate, europene. E aici un adevăr care ar trebui reținut. E bine că a apărut, în 1999, această monumentală carte în a patra ei ediție, cu sumarul mult mărit (21 de noi texte) față de ediția
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
Z. Ornea Am comentat, în 1994, cartea d-lui N. Georgescu A doua viață a lui Eminescu, socotind-o o intruziune păguboasă a senzaționalului în istoriografia literară. N-am știut, în zăpăceala de acum de pe piața cărții, că dl. N. Georgescu a recidivat, publicînd, în 1995, o a doua carte, de data asta intitulată Cercul strîmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu. Descoperind-o
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
cititorii mei să o comentez. Și asta pentru că aceste cărți ale d-lui N. Georgescu (poate că aceasta de a doua mai puțin decît cea dintîi, dar au o idee de continuitate evidentă) semnalează o maladie pernicioasă cu totul pentru istoriografia literară. Aceea că autorul își imaginează un scenariu posibil, căutînd apoi - și negăsind - probe documentare care să-l sprijine și să-i dea viață. Dar, cum spuneam, probele neputînd fi colectate, pentru bunul motiv că nu există, rămîne, dezgolită și
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
scenariu posibil, căutînd apoi - și negăsind - probe documentare care să-l sprijine și să-i dea viață. Dar, cum spuneam, probele neputînd fi colectate, pentru bunul motiv că nu există, rămîne, dezgolită și schilavă, armătura scenariului prestabilit. (De regulă, în istoriografia literară se procedează invers. Probele documentare colectate și interpretate duc, dacă e cazul, la un scenariu posibil. Dar asta, par a crede unii, este o metodologie tradițională, pe care o resping cu superbie condamnabilă.) Ideea de la care pornește dl. N.
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
excepție", "mare succes la spectatori și la critică". În așteptarea relansării filmului și a unor noi performanțe ale criticii clientelare și ale managementului incompetent și iresponsabil, ar fi să ne pierdem vremea, spicuind din "scenariul" recent prea multele perle ale istoriografiei ceaușiste - azi savuroase în neverosimilul enormității lor - cu tot tacîmul cuvîntărilor conducătorului iubit și chiar al textului Internaționalei, mutat în "statul unitar geto-dac", unde "fierari muncesc cu voie bună sub porunca unui meșter care bate un fier cald", fiindcă (dialog
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
trecutul țării noastre". Din transcrierea acestor înregistrări pe casete s-a născut volumul pe care îl comentez aici. Cîteva observații preliminare ale autorului sînt de cel mai mare interes. Nu-și propune să fie obiectiv pentru că știe prea bine că istoriografia este, prin statut, subiectivă, chiar atunci cînd se bizuie pe critica atentă a izvoarelor primare. Deformărilor sau falsurilor unor istorici din țările vecine nu trebuie să li se răspundă cu alte minciuni, ci prin integrală cinste intelectuală. Să observ că
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii române". Curajos program al unui profesor de istorie, imaginat tocmai în 1843. Marii istorici de mai tîrziu l-au urmat, chiar dacă de la Iorga, Onciul, Ion Bogdan încoace au inițiat școala pozitivistă în istoriografie, pornind critica științifică a izvoarelor. A mai rămas de la Kogălniceanu un discurs vestit rostit în Academia Română în 1891. E, fără s-o fi voit, o mărturisire autobiografică revelatoare și emoționantă, făcută cu numai două luni înainte de moarte. Își reconstituie, aici
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
redactori ai editurilor specializate în editarea clasicilor și din cercetători ai institutelor specializate. Această muncă, parafrazîndu-l pe Creangă, care nu e de talent, ci de silință presupune mulți ani de abilitare, complexe cunoștințe filologice, de istorie literară și culturală, de istoriografie politică, într-un cuvînt, erudiție. O astfel de pregătire nu se obține de azi pe mîine și se impun măsuri competente pentru a o asigura. Pentru că - de ce nu am spune-o? - specialiștii cu stagiu s-au rărit sau dau semne
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
observații stau nenumărate argumente de ordin factologic, estetic, istoric și tehnic pentru care acest spațiu nu este suficient. Cert este, însă, că atît atentatul la opera brâncușiană prin ,,restaurarea" lui Varia, cît și atentatul prin falsuri, denotă un singur lucru: istoriografia noastră de artă nu a reușit, pînă astăzi, să instaureze o imagine credibilă și puternică a lui Brâncuși în România, el fiind acum recuperat confuz și delirant, prin interminabile crize de mitologizare și prin acute accese de violență. Efortul lui
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
Z. Ornea Memoriile unui om politic sînt mai totdeauna probe pentru istoriografie. Ambasadorii sînt, prin chair misiunea lor, oameni politici. Și e o minune că memoriile ambasadorului american, Henry Morgenthau, în Turcia, în perioada 1914-1916, sînt principala mărturie amănunțită despre situația Turciei în preajma primului război mondial și în timpul desfășurării acestuia. E aici
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
epoci trecute despre care știe sau doar bănuiește (și nu se înșală) că se pot spune lucruri interesante. Așa apar ca din pământ savuroase articole despre C.D. Aricescu, un pașoptist cu spirit "întreprinzător și multiplu, discipol al lui Bălcescu în istoriografie, al lui C.A. Rosetti și Cezar Bolliac în publicistică, al lui Heliade și Bolintineanu în poezie" (p. 139), Ioan M. Bujoreanu, autor de comedii și al unui roman Mistere din București, încercare meritorie în așteptarea Ciocoilor... lui Filimon, N.
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
Se pornește, desigur, de la ediția princeps datorată lui Titu Maiorescu, marele protector și prieten al poetului, care a făcut pentru el, ca om și poet, atît de generos de multe încît, ca istoric literar ce sînt, nu cunosc, în toată istoriografia noastră literară, un exemplu asemănător. Cum reiese dintr-o scrisoare a poetului către Veronica Micle din corespondența inedită publicată anul trecut de d-na Ilinca Zarifopol Ilias la Editura Polirom, datată mai 1882, Maiorescu îi propusese amicului său literar să
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
română și expresionismul"). Iar colecția "Universitas" a promovat lucrări de exegeză, la origine teze de doctorat, ale unor cărturari debutanți. E un bilanț remarcabil care a fost și, din păcate, nu mai poate fi. Se poate spune că niciodată, în istoriografia literară românească, nu a fost o perioadă atît de stimulativă a exegezelor istoriografice, ca și a instrumentelor de lucru de care ducem, cronic, atîta lipsă. Dar acestea, are dreptate confratele Iordan Datcu, nu sînt decît un compartiment al activității de
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
era publicată în colecția "Restitutio", "Scrieri" iar colecțiile de rentabilizare economică a activității editurii erau vestita "Biblioteca pentru toți" (cu o apariție neîntreruptă de, azi, aproape 110 ani), "Patrimoniu" și "Arcade". Dacă primele colecții de clasici români și cele de istoriografie literară se adresau unui public mai ales, cu deosebire specialiștilor, acestea din urmă, bine întocmite sub raport științific, erau cumpărate de marele public, inclusiv elevii și studenții și chiar profesorii liceali de limba și literatura română. Aici, la Editura Minerva
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare pe nota unei scrisori dar nu și pe scrisoare, care era interzisă. Îmi aduc aminte, de pildă
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
se mulțumească cu roluri subalterne de ambasador sau de deputat ori senator. Rolul de prim ordin l-a avut, totuși, I.C. Brătianu. Kogălniceanu, om politic lucid, s-a pronunțat constant pentru europenizarea țării și, ca om de știință în ale istoriografiei, a avut o înțelegere lucidă a lucrurilor. În celebrul său discurs de deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
din 1878 se foloseau denumirile de "Turcia Europeană", "Imperiul otoman european", "Levantul european", "Peninsula europeană". Prin 1893, pentru a repara greșeala, un geograf german a propus ca peninsula să fie denumită Südosteuropa, denumire și azi utilizată de cercetătorii în ale istoriografiei (și, în general, în științele umane) care își intitulează și institute de cercetare ca fiind Südosteuropa. Denumire pe care, azi, o preferăm și noi, așa numindu-se institutul care studiază fenomenul sudesteuropean. Asta, deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
dl Pavel Țugui, cu ironie involuntară, îl numește de-a dreptul "un triumf"), iar astăzi sînt considerate probe concludente ale colaboraționismului cu diavolul. În noua d-sale carte, considerată a fi memorialistică, dl Pavel Țugui relatează seismele petrecute în sferele istoriografiei și ale lingvisticii, cu accent preponderent pe cea dintîi. Era, atunci, o perioadă ciudată prin întunericul absolut. Mihai Roller, fără îndoială duhul rău al istoriografiei românești a epocii, domnea peste tot, controlînd atent și conservator ansamblul, dînd tuturor dispoziții a
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
d-sale carte, considerată a fi memorialistică, dl Pavel Țugui relatează seismele petrecute în sferele istoriografiei și ale lingvisticii, cu accent preponderent pe cea dintîi. Era, atunci, o perioadă ciudată prin întunericul absolut. Mihai Roller, fără îndoială duhul rău al istoriografiei românești a epocii, domnea peste tot, controlînd atent și conservator ansamblul, dînd tuturor dispoziții a căror îndeplinire o urmărea cu strășnicie. Cînd Gh. Gheorghiu-Dej a decis relativa liberalizare în sfera umanioarelor, Mihai Roller deținea înalte demnități politice și științifice (adjunct
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
drepturi pe Const. Daicoviciu, Andrei Oțetea, Emil Condurachi, Oțetea izbutind să devină chiar director al Institutului de Istorie și, implicit, redactor șef al revistei de istorie Studii. Toți trei istoricii devin repede academicieni, răpindu-i lui Roller monopolul în domeniul istoriografiei. Iar Andrei Oțetea, savant autentic, își asociază destul de repede un grup de tineri istorici în frunte cu conferențiarul Barbu Cîmpina, Gh. Haupt, Matei Ionescu și încă alții. Și aceștia, coordonați de Oțetea, contribuie la subminarea atotputerniciei lui Roller care, furios
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut în esență și încă neexplorat sistematic, atît pentru istoriografia, cît și pentru critica românească de artă. Anvergura clivajului dintre Sud-Estul și Nord-Vestul țării nu o oferă, însă, atît spațiul rarefiat și amăgitor al culturalului, cît acela mult mai frust și cu adevărat necruțător al economicului care se exprimă, evident
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
obiectivă a unuia dintre cele mai afectate ideologic domenii ale culturii, fie ea oficială sau underground. Magda Cârneci, Artele plastice în România 1945-1989, col. Biblioteca de artă, Editura Meridiane, 2000, 250 pag., 70.000 lei. Vocile trecutului Figură importantă a istoriografiei românești, făcînd parte dintr-o familie ce de trei generații se ocupă cu trecutul acestei țări, Constantin C. Giurescu e și autor de memorii, apărute pentru prima dată chiar în plină perioadă comunistă: cu serioase tăieturi ale cenzurii, în 1976
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
Moldova secolului al 17-lea. Opera lui cuprinde, pe lângă poemul de meditație filosofică „Viața lumii“, lucrările istorice „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace“ și „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor“, o lucrare de referință în istoriografia română. A scris și două cronici în limba polonă - „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“ și „Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească“. Vincent van Gogh Cu 150 de ani în urmă s-a născut pictorul, desenatorul și gravorul
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Vasile Șerban. Pe lângă paginile dedicate literaturii ruse, volumul mai cuprinde, așadar, studii și eseuri despre critici și teoreticieni români, articole despre poezie, studii de teoria literaturii, un capitol (esențial, în opinia mea) dedicat metodicii predării literaturii în școală, contribuții de istoriografie și folcloristică și, deloc în ultimul rând, o selecție din articolele de opinie publicate de profesor în presa post-decembristă. Selecția se încheie cu câteva pagini, excelent alese, din impresionantul său jurnal inedit (57 de caiete, acoperind perioada 1961-2005), pagini ce
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
filozofice). N-am de gând să intru în analize de detaliu, pentru că n-aș putea ține pasul cu Alexandra Ciocârlie. Meritele analitice fiind subînțelese, voi insista asupra celorlalte calități ale studiului. Ideea însăși e surprinzătoare. Faptul că dramaturgia e, în istoriografia literaturii noastre, o veche „cenușăreasă” nu mai trebuie argumentat. În afara câtorva autori mari (de felul lui Caragiale sau Ionesco) și în afara câtorva dramaturgi interesanți (Davila, Sebastian, Camil Petrescu, Radu Stanca), panoramele rețin puține producții notabile. E un mic paradox, acesta
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]