350 matches
-
în special prin conferințele Grupării Intelectuale „Thesis”, din care fac parte Al. Dima, I. Popescu-Sibiu, Horia Petra-Petrescu, Pimen Constantinescu ș.a. Printre cei care conferențiază la „Thesis” se află și Emil Cioran, care prezintă Experiența eternității, o pledoarie „împotriva temporalismului și istorismului modern”, și susține o amplă expunere intitulată Antropologia filosofică, în timp ce I. Popescu-Sibiu alege subiectul Psihanaliza în literatură. Dacă Horia Petra-Petrescu ajunge la concluzia că „poezia pare o regină detronată” (Puterea poeziei mai există?), Al. Dima consideră, în Generalități substanțiale, că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
devenirea istorică. Iluminiștii - arată Ernst Cassirer într-unul dintre cunoscutele sale studii privind creația filosofică a epocii - caută să fixeze „relațiile dintre idee și realitate”, dintre „lege” și „fapte”, trasând între acești termeni limite sigure, certe; pentru ei, naționalismul și istorismul erau strict legate și stimulate de mecanismul universal al epocii. În comparație cu Occidentul, Centrul și Sud-Estul au resimțit mai târziu valul de cultură. Cu toate acestea, vedem că acolo unde intelectualii iluminiști au ajuns la practică socială, acolo au avut un
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
continentului. Deși proveneau din familii comunitar-lingvistice diferite, destinul istoric i-a apropiat, ei având trăsături comune atât prin forma de receptare, cât și prin aceea de manifestare. Operele înseși atestă unitatea de cuget și simțire. Hronica lui Șincai se circumscrie istorismului sud-estic, dar și central-european, ea putând și trebuind să fie văzută comparativ cu aceea a sârbului Jovan Raić, Istoria diferitelor popoare cu deosebire a sârbilor, bulgarilor și croaților (Viena, 1780), cu aceea a bulgarului Paisie Hilandarski, Istoria Slaveanobalgarsko (redactată în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și învățători, prin profesori și scriitori, prin biserici și societăți. Să luăm spre analiză câteva dintre aspectele orientării ideatice ce declanșează interferențe. În evoluția gândirii, Iluminismul, spre deosebire de Clasicism, este primul curent care dobândește un caracter european, este epoca în care istorismul joacă un rol primordial în formarea conștiinței naționale. Cu toate diferențele existente, specifice fiecărei regiuni, literații, istoricii, filosofii își însușesc, în linii mari, expresii asemănătoare, idei și convingeri relativ apropiate. În unele cazuri avem de-a face cu apropierea de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, C.A. Rosetti. Intelectualitatea română, la fel ca aceea sârbă, croată sau greacă, receptează poate nu atât cărțile, cât mai cu seamă ideile fanteziste produse de gândirea eseistului german. Mulți dintre reprezentanții istorismului pașoptist din centrul și răsăritul continentului scriu despre trecut, având ca punct de plecare o perspectivă filosofică de sorginte herderiană. Nu este mai puțin adevărat că universul de idei răspândit de Herder, având valoare de model, provoacă idealismul popoarelor aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nenumărate și ele se manifestă cu deosebire când scrisul istoric caută să dobândească pretenții de valabilitate științifică; în momentul apariției praxis-ului politic - și, de ce să nu arătăm, el este prezent de-acum încolo din ce în ce mai des în cărțile ce pregătesc istorismul veacului al XIX-lea - direcțiile se separă. Coexistența celor două aspecte, științific și politic, nu exclude convergențele ideatice și metodologice. Înseși programele politice naționale, românesc, maghiar, săsesc, apelează la surse de informare și interpretare comune, la domenii care le asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și țărănimea română a satelor situate în câmpia timișană își însușește graiul șvabilor, dovadă că multe familii continuă să vorbească până în ziua de azi, la fel de bine, româna, ca și dialectul german. Prin urmare, să încercăm să nuanțăm! Să depășim orientarea istorismului din secolul al XIX-lea, atunci cu rosturile sale, acum mai mult decât desuet. Cartea nu are granițe. Ea este difuzată aici dinspre Valahia și Transilvania, dinspre Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
programe din mișcările de eliberare națională din Balcani până în anul 1878, traducere de prof. dr. Constantin N. Velichi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Paul Cornea, Regula jocului, Editura Eminescu, București, 1980, p. 198-208. Vezi Ilia Konev, „Școala Ardeleană și istorismul sud-est european”, în Transilvania, 1980, nr.8, pp. 57-59. Veselin Traikov, op. cit.; vezi îndeosebi primele două capitole: „Apariția primelor programe și curente ideologice în mișcările de eliberare națională în Balcani până la crearea primelor statelor naționale”, pp. 19-50 și „Apariția primelor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
politică și culturală a lui Vulcănescu nu lasă nicio urmă de îndoială. Analizele sale asupra tendințelor tinerei generații 51 ne dezvăluie un gînditor sincer interesat de fenomenul românesc, un Vulcănescu situat dincolo de teza statului tare, dincolo de "activismul prin disperare" sau "istorismul prin resemnare" (cele două stări diagnosticate de el la generația tînără), un Vulcănescu ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă de viață românească autentică, născută și conservată de mediul rural 52, o ruralitate din care nădăjduia să facă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
seminarii. În fond, de aici își începe Cioran șirul (și: tirul) interminabil al criticii pe care o va dezvolta față de varii sisteme și autori, de aici începe să îngroașe și exalte ceea ce numește atitudine personală, dimensiune pe care crede că istorismul ar fi ignorat-o, dacă nu cumva lucrurile s-ar fi petrecut altfel ("incapacitatea de a avea o atitudine personală a dus la istorism")96. Și tot de aici și de acum, de la cumpăna deceniilor doi și trei ale secolului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de aici începe să îngroașe și exalte ceea ce numește atitudine personală, dimensiune pe care crede că istorismul ar fi ignorat-o, dacă nu cumva lucrurile s-ar fi petrecut altfel ("incapacitatea de a avea o atitudine personală a dus la istorism")96. Și tot de aici și de acum, de la cumpăna deceniilor doi și trei ale secolului al XX-lea, discursul cioranian nu va părăsi o garnitură de teze și ipoteze pe care, discret și obsesiv, autorul o va reitera constant
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și denaturase cercetarea istorică, îndepărtîndu-se astfel de viață. Simpla culegere de date, sistematizarea și interpretarea lor obiectivă, calculele raționale și tot felul de speculațiuni făcute pe seama unui trecut toate acestea nu însemnau, după Cioran, veritabile preocupări de istorie. Prin urmare, istorismul era atît de păgubos pentru ființa umană deoarece punea între paranteze subiectivitatea, experiențele personale. Iar istoria autentică tocmai asta însemna: construcție subiectivă, una care să se întemeieze pe acele revelații ale experienței: "Nouă nu ne mai convine nici istoria ca
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Domnului profesor Mircea Flonta, cu întreaga mea recunoștință CUPRINS Cuvânt introductiv / 9 I. Preliminarii despre Zeitgeist / 13 1. Argumente și contraargumente în privința unei încadrări în epocă / 13 2. Perspective filozofice, perspective larg culturale / 14 A) Raționalism universalist clasicism / 17 B) Istorism relativist romantism / 19 C) Pozitivism realism / 22 3. Poziția lui Dilthey în epocă / 26 A) Considerații despre evoluția individuală și despre evoluția epocii / 26 B) Criza epocii și/sau criza filozofiei / 30 C) Relația cu filozofia kantiană / 32 D) Relația
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
38 F) Relația cu pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în depășirea istorismului / 102 c) Sensul istoriei / 105 d) "Critica
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în depășirea istorismului / 102 c) Sensul istoriei / 105 d) "Critica rațiunii istorice" / 108 e) Metafilozofia ca modalitate de a depăși istorismul în plan filozofic / 110 f) De la "conceptele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în depășirea istorismului / 102 c) Sensul istoriei / 105 d) "Critica rațiunii istorice" / 108 e) Metafilozofia ca modalitate de a depăși istorismul în plan filozofic / 110 f) De la "conceptele particulare" la conceptul generic de filozofie / 119 g) Tipuri de viziuni despre lume / 126 h
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în depășirea istorismului / 102 c) Sensul istoriei / 105 d) "Critica rațiunii istorice" / 108 e) Metafilozofia ca modalitate de a depăși istorismul în plan filozofic / 110 f) De la "conceptele particulare" la conceptul generic de filozofie / 119 g) Tipuri de viziuni despre lume / 126 h) "Unitățile" filozofiei și unitatea ei / 127 i) Progresul într-un cadru paradigmatic / 129 j) Concluzii despre continuitate și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
generic de filozofie / 119 g) Tipuri de viziuni despre lume / 126 h) "Unitățile" filozofiei și unitatea ei / 127 i) Progresul într-un cadru paradigmatic / 129 j) Concluzii despre continuitate și discontinuitate în filozofie / 132 ) Problema valabilității sistemelor / 133 ) Supraistorismul ca istorism / 135 ) Holismul teoriei sistemelor / 136 ) Creativitatea o alternativă la relativism / 137 ) Problema discontinuității / 139 Note și comentarii / 143 III. Două articulații majore ale filozofiei lui Dilthey: Zusammenhang și pars pro toto / 157 1. Precizări metodologice / 158 A) Sensurile termenului de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
respectivi. I. PRELIMINARII DESPRE ZEITGEIST În capitolul de față vom încerca să reconstituim în spiritul autorului acel Lebenszusammenhang (context de viață) care a creat condițiile apariției unei Weltanschauungsphilosophie. Aici, ca și în următorul capitol, unde ne propunem să vorbim despre istorismul lui Dilthey, vom privi lucrurile dintr-o perspectivă istorico-filozofică, și nicidecum istoricistă. Ceea ce ne interesează este, desigur, istoria ideilor, nu componenta restrâns biografică a faptelor. 1. Argumente și contraargumente în privința unei încadrări în epocă Date fiind obiectivele demersului nostru, credem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu pe filozofia culturii sau pe filozofia stilului -, ne vom opri la început asupra aspectului intrinsec, cu care ne situăm în planul diacronic al filozofiei teoretice. Cercetând manifestările intrafilozofice din secolul al XIX-lea, distingem trei orientări principale: raționalismul universalist, istorismul relativist și pozitivismul. Această schematizare, cu toate riscurile ei11, ne-a fost relevată în primul rând de convergența tipologică a unor construcții filozofice, despre care vom vorbi în continuare; în al doilea rând, ea ne-a fost sugerată de evidentele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]