271 matches
-
Mihail (București) Românii din Estul Europei; Prof. V. Macarie (Iași): Societatea româno-letonă „Dacia” din Riga, Ing. Octavian Căpățână (Cluj-Napoca): Despre situația românilor din Ungaria; Prof. Dr. Al. Andronic (Iași) Vlahio Morlacii din Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural În Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
elaborate pe această temă servesc deoparte la susținerea purității unor rase, pe de altă parte spre a justifica oprimarea, discriminarea și În final asimilarea elementului romanic. Aceleași interpretări și ipoteze au fost emise În decursului timpului și În ceea ce privește meglenoromânii și istroromânii. Când nu se mai puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică a existat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a autorităților județene. 20-VIII Vizita colindătorilor de la școlile din Ermocliasudul Basarabiei. CAPITOLUL VII 1995 Cele mai mici comunități Istro Românii Cea mai mică și mai Îndepărtate comunitate românească așezată În peninsula Istria, la Marea Adriatică, se stinge. Despărțiți de trupul dacoromaniei, istroromânii și-au purtat destinul din zorii istoriei și până astăzi Într-o totală izolare. Arareori au pătruns În locurile lor de piatră și păduri știri despre frații lor din Carpați, Dunăre sau Balcani. Alte multe popoare de alt neam și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit În Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar Într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima Însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ureche (1868), Ion Maiorescu (1857), Simion Bărnuțiu (1852), Th. Burada (1890), Ștefan Nanu (1895), Leca Moraru (Cernăuți 1877), Traian Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu Andrei Glavina și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1934) (foto), Sextil Pușcariu Andrei Glavina și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În limba maternă. El reușește să școlarizeze În țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare În aceste locuri a Învățământului În limba maternă. El reușește să școlarizeze În țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce În calitate de director al școlii și primar al comunei. El reușește să atragă atenția forumurilor internaționale sugerând căile de a asigura supraviețuirea conaționalilor săi. Moartea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
croații din Banat În număr de 4180 au școli, grădinițe de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit Înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, În 1996 a editat În dialect un calendar și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit Înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, În 1996 a editat În dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istro românilor” și „Asociația de amiciție italo română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc Într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istro românilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New York Însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează În anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America și cei din Croația și Austria. În primăvara anului următor s-a desfășurat la Pola-Istria primul congres internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza În memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat frecvent articole să sensibilizeze opinia publică la cauza istroromânilor. S-a corespondat cu personalități din Italia și Croația: Ervino Curtis, Fulvio di Grigorio, Domenico Cvecici, Nerea Obradovici, Antonello Roza și doi primari din zona Valdarsa. Speranța la românii din țară Încheie una din scrisorile domnului Petru Rațiu președintele Asociației
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Voi ce sunteți În țară Nu lăsați să piară acest dialect. Din scrisorile primite: P.E. Rațiu. În intervalul 1990-2002 am primit 62 scrisori de la președintele „Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina” rezident la Roma. Medic, scriitor și militant pentru drepturile istroromânilor ca să le fie recunoscută identitatea, să aibă școli și organizații proprii, să li se dea posibilitatea să vină În contact cu frații români. Este o prezență eroică, plină de abnegație, devotament, Înzestrat cu forța morală de a nu se lăsa
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care critică guvernul român și politica sa față de minoritățile din țară. Bruno Skrobe (Sumewitza) aduce calde salutări și mulțumiri pentru volumul despre Istro Români primit de la Iași. Fulvio Di Gregoriu (Trieste) a avut amabilitatea să ne ofere scrieri recente asupra istroromânilor, cărți și reviste. Ne mulțumește pentru materialul bibliografic În domeniu, aflat la Biblioteca Mihai Eminescu din Iași. Lucrează de mai mulți ani la un studiu monografic care: „Doresc să fie un mijloc prin care asemenea popoare vor dobândi conștiința propriei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fiindu-le interzisă folosirea limbii materne dar și-au păstrat-o cu mare chin la fel și cu obiceiurile și tradițiile specifice. Mai mult și în prezent există dincolo de Nistru pînă către Bug sate românești care nu sînt încă slavizate. Istroromânii, o comunitate de cîteva mii de oameni, emigrați din pămînturile Ardealului în Croația în secolul XlV, își păstrează și în prezent dialectul chiar dacă numărul lor s-a redus la cca. 200 persoane. Românii din Ardeal au stat sub ocupație ungară
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești (1975) afirmă că din 401 de subiecte, câte însumează cântecul epic românesc, doar 41 de subiecte pot fi considerate ca fiind comune cu ale bulgarilor, 29 sunt în comun cu sârbii, unul cu istroromânii, 12 cu macedoromânii, 13 cu neogrecii și 13 cu albanezii. În Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice (1984) identifică 26 de subiecte comune pentru români și maghiari, 22 cu ucrainenii, 17 cu slovacii, 12 cu lituanienii, 11 cu rușii și bielorușii
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
PĂRINTELE RADIOULUI Societatea memorială "TESLA" din New York a propus ONU să proclame 10 iulie "Ziua Nikola Tesla", recunoscută pe plan internațional. Aceasta este data nașterii savantului Nikola Tesla (1856). Românii au un motiv în plus să serbeze această zi: originile istroromâne ale lui Nikola Tesla. Nicolae Teslea Nikola Tesla, cum este el cunoscut) s-a născut la 10 iulie 1856, în satul Similian, situat la 12 km de Gospici, provincia Lica, aproape de țărmul Mării Adriatice, în fostul spațiu al Imperiului Austro-Ungar
Nicole Teslea este părintele radioului. In: Curierul „Ginta latină” by Șerban Naicu, Victor Ciutacu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2229]
-
Nikola Tesla, cum este el cunoscut) s-a născut la 10 iulie 1856, în satul Similian, situat la 12 km de Gospici, provincia Lica, aproape de țărmul Mării Adriatice, în fostul spațiu al Imperiului Austro-Ungar, deventi ulterior Croația. Originea sa era istroromână. Familia tatălui său, Milutin, era de grăniceri antiotomani, purtând la început numele de Drăghici, înlocuit ulterior prin porecla de Teslea, provenită de la meseria de teslari (dulgheri) pe care aceștia o practicau. Milutin Teslea, tatăl lui Nicolae, avea un frate, Iosif
Nicole Teslea este părintele radioului. In: Curierul „Ginta latină” by Șerban Naicu, Victor Ciutacu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2229]
-
Institutul Limbii Române și instituții de învățământ superior de peste hotare sau în baza altor acte normative; h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe." ... 4. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Numărul maxim de posturi al Institutului Limbii
HOTĂRÂRE nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171145_a_172474]
-
statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea
PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216849_a_218178]
-
1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr.
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218124_a_219453]
-
1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr.
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218126_a_219455]
-
1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr.
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218125_a_219454]