3,017 matches
-
am abandonat și serialele și spaniolă...De abea acum vreo 2 ani, m-am înscris și am făcut 2 cursuri la Institutul Cervantes și la o școală particulară de spaniolă,dar mă străduiesc să n-o fac în paralel cu italiană,fiindcă nu vreau să risc fabricarea unei " salate de limbi",cuvintele dintr-una amestecându-se cu cele din cealaltă! De fapt, n-am întâlnit dificultăți în studiul italienei și al spaniolei,ele fiind limbi surori și având și multe asemănări
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
de spaniolă,dar mă străduiesc să n-o fac în paralel cu italiană,fiindcă nu vreau să risc fabricarea unei " salate de limbi",cuvintele dintr-una amestecându-se cu cele din cealaltă! De fapt, n-am întâlnit dificultăți în studiul italienei și al spaniolei,ele fiind limbi surori și având și multe asemănări gramaticale și semantice cu franceză, română și desigur ,cu "mama "lor, Latină, si ,precum am spus mai înainte, faptul că am învățat câțiva ani latină mi-a fost
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
messo qualcosa șu di me, io 100 kg... Zic, gata, o să-l sperii cu cele 100 de kile ale mele. -E' vero che l'Italia è la seconda casă per i Rumeni. Mă all'inizio tu avrai problemi di lingua italiană per poter lavorare. -Lo trovo un linguaggio molto semplice, se ci provo io posso conversare în due meși... -Anche io sono 170 cm e peso 70 kg. Non ha importanza se peși 100 kg. a me piacciono di più le
DAU BINE LA BĂRBAŢI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_bine_la_barbati_.html [Corola-blog/BlogPost/375343_a_376672]
-
cm e peso 70 kg. Non ha importanza se peși 100 kg. a me piacciono di più le persone robuste che hanno un buon peso e penso che tu mi piaci molto. Sono sicuro che tu potrai imparare la lingua italiană presto, me per poter lavorare tecnicamente bene ci vuole un pò più di tempo. Quando și ha necessità di lavorare și impara subito senza troppi problemi... George, tu hai Skype? O Messenger? -Si! -George, vorrei chiedere una cosa dal momento
DAU BINE LA BĂRBAŢI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_bine_la_barbati_.html [Corola-blog/BlogPost/375343_a_376672]
-
între Ioan Cuza și fostul primul ministru Cavour (1861) pentru susținerea de cursuri în limba română... La Padova sunt cursuri de limba română din 1933...Catedra a fost înființată de Ramiro Ortiz, un profesor care a înființat prima catedră de italiană la Universitatea București, 1909 până în 1933, cînd s-a întors la Padova, având o catedră de romanică la București și a ținut și cursuri de limba română... Apoi s-au înființa vreo 10 catedre în toată Italia: Roma, Genova ...Nu
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” by http://uzp.org.ro/prin-mircea-eliade-am-ramas-legat-de-romania-toata-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
învețe ceva din istoria și cultura română, fiindcă ei nu au cunoscut-o decât în familie și au mai mult o cultură și limbă populară, nu educată...o română vorbită în casă, foarte primitivă...Unii dintre acești tineri vorbesc perfect italiana pentru că au făcut școala în limba italiană, dar nu știu bine l. română și de aceea se înscriu la cursurile de limba și literatura română... P.C. - Este limba română mai apropiată de limba latină, decât limba italiană? R.S. - Este o
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” by http://uzp.org.ro/prin-mircea-eliade-am-ramas-legat-de-romania-toata-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
latină...Cum s-a păstrat această limbă este chiar și puțin mister...Cu toate că nu sunt multe cuvinte din latina populară, structura limbii române este mai aproape de structura limbii latine clasice! și astfel ea a păstrat mai multe elemente decât celelalte: italiana, franceza, spaniola...Cazurile de declinare care sunt în latina clasică și română nu sunt în franceză, spaniolă și italiană...De ce sunt mai multe, pentru că, spun unii, România a rămas mai izolată față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” by http://uzp.org.ro/prin-mircea-eliade-am-ramas-legat-de-romania-toata-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
după strămutare, complet lipsiți de inhibiții, ciripesc orice grai lăsat omului. Iată încă o calitate incontestabilă pe care, de bună seamă, poporul nostru o are: nu suntem un popor taciturn. Parcă ne-am fi născut cu dicționarul în mână! Franceza, italiana, spaniola, portugheza, chiar și latina veche, firește că n-au nicio scuză, fiind romanice. Dar e ceva de mers pe terenul altora până atingi stadiul de profesionist. Și, mai presus de toate, bogăția de cuvinte pe cap de locuitor nu
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_poliglo_gabriela_calutiu_sonnenberg_1354605235.html [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
poeți, pictori, muzicieni etc., care au promovat un deșănțat cult al personalității. Paul POLIDOR: În același context al interferențelor genetico-culturale, v-am invocat scrierile într-un articol despre amiciția dintre Nicolae Titulescu și Maxim Litvinov. Cunoscând franceza, germana, engleza și italiana, Titulescu se adresa la ședințele Societății Națiunilor în limba celui cu care se afla „în dispută”. Un alt aspect este cel al unui soi de virulență verbală (posibilă combinație de viclenie oltenească și inteligență speculativă asiatică), aspect ce i-a
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
trăitori în România sau în Republica Moldova, Germania, Italia, Anglia, Statele Unite, Canada, Australia, sunt uniți de licărul harului dumnezeiesc, de dragostea față de pământul românesc și față de limba română. O apariție singulară și binevenită în paginile cărții o constituie domnul Luca Cipolla, „italiano vero”, născut la Milano, împătimit de România și limba română, poet, prozator, traducător din română în italiană și din italiană în română. Sub magia cuvântului spațiile parcă se comprimă și cartea Doamnei Ligya Diaconescu ni-i aduce vii în față
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_antologia_scrii_elena_trifan_1394365308.html [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
dumnezeiesc, de dragostea față de pământul românesc și față de limba română. O apariție singulară și binevenită în paginile cărții o constituie domnul Luca Cipolla, „italiano vero”, născut la Milano, împătimit de România și limba română, poet, prozator, traducător din română în italiană și din italiană în română. Sub magia cuvântului spațiile parcă se comprimă și cartea Doamnei Ligya Diaconescu ni-i aduce vii în față, ca niște zvâcniri de inteligență și talent, cu gândurile, sentimentele, atitudinile și aspirațiile lor, într-o diversitate
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_antologia_scrii_elena_trifan_1394365308.html [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
față de pământul românesc și față de limba română. O apariție singulară și binevenită în paginile cărții o constituie domnul Luca Cipolla, „italiano vero”, născut la Milano, împătimit de România și limba română, poet, prozator, traducător din română în italiană și din italiană în română. Sub magia cuvântului spațiile parcă se comprimă și cartea Doamnei Ligya Diaconescu ni-i aduce vii în față, ca niște zvâcniri de inteligență și talent, cu gândurile, sentimentele, atitudinile și aspirațiile lor, într-o diversitate de profiluri spirituale
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_antologia_scrii_elena_trifan_1394365308.html [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
frumuseții morale și spirituale a poporului român, spre o mai bună și corectă înscriere a acestuia în patrimoniul universal de valori. ----------------------------------- Elena TRIFAN martie 2014 Referință Bibliografică: Elena TRIFAN - ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME - STARPRESS 2014 - ÎN LIMBA ITALIANA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_antologia_scrii_elena_trifan_1394365308.html [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
la iubire sinceră și necondiționată. Românii numesc sărbătoarea Nașterii Domnului Crăciun, derivat din latinescul "creațio, onis" adică ziua creării sau a nașterii lui Iisus. Celelalte limbi romanice folosesc termeni derivați din "Natalis Domini", de exemplu: Noel, în franceză; Natale, în italiană și Navidad în spaniolă. Dar în orice limbă ar fi rostit cuvântul Crăciun, va avea același înțeles pentru toți credincioși. Crăciunul înseamnă iubire, sinceritate, altruism. Înseamnă să dăruiești din inimă ceva care să aducă bucurie celui ce primește darul tău
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mireasma_noptii_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
Droogenbroodt - Rafael Carcelén Cincelada en la pared abdominal del monte: La Cava golpeando sin cesar la insistencia del agua en el horizonte desaparece entre montaña y montaña el lago dejando atrás las arrugas las preguntas sin palabras del tiempo. * Cava, italiano pară cantera, donde se alojaba el poeta 5. LA CAVA (A POGNANA) Tradotto în limgua italiană da Germain Droogenbroodt Scavata nel ventre del monte la Cava incessante lo sciabordio l’insistere dell’acqua all’orizzonte fra le cime dei monti
LA CAVA (POEM MULTILIGV DEDICAT LUI ADO FRANCHINI) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1436523306.html [Corola-blog/BlogPost/367616_a_368945]
-
insistencia del agua en el horizonte desaparece entre montaña y montaña el lago dejando atrás las arrugas las preguntas sin palabras del tiempo. * Cava, italiano pară cantera, donde se alojaba el poeta 5. LA CAVA (A POGNANA) Tradotto în limgua italiană da Germain Droogenbroodt Scavata nel ventre del monte la Cava incessante lo sciabordio l’insistere dell’acqua all’orizzonte fra le cime dei monti scompare îl lago lasciando le increspature le domande senza parole dal tempo. * “Conosci îl tuo paese
LA CAVA (POEM MULTILIGV DEDICAT LUI ADO FRANCHINI) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1436523306.html [Corola-blog/BlogPost/367616_a_368945]
-
știi, așa procedam și la cămin când eram studente. - Bine, dar acolo nu aveam alte posibilități. - Știu, dar așa m-am obișnuit și acum nu mă mai pot schimba. - Beh, fai quello che vuoi, spuse ea fără să vrea în italiană. Bine, faci cum vrei, scuze dar m-a luat iar gura pe dinainte cum spunem noi românii. N-am mai vorbit de mult românește, doar uneori cu fiica când suntem singure să nu uite ce-a învățat. Până ieși tu
MANUSCRIS IN LUCRU, CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422271887.html [Corola-blog/BlogPost/382020_a_383349]
-
am mai vorbit de mult românește, doar uneori cu fiica când suntem singure să nu uite ce-a învățat. Până ieși tu de sub duș este gata și tagliatele cu funghi si gamberi. - Adică, vrei să spui că faci...? Nu știu italiana, ia-mă încet la început. - Paste late de casa cu ciuperci si creveți. Doar aici nu te aștepți să mănânci ciorbe, sarmale cu mămăliguță sau ardei umpluți. Sper să-ți placă mâncarea italiană. - Știi că nu sunt o fire pretențioasă
MANUSCRIS IN LUCRU, CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422271887.html [Corola-blog/BlogPost/382020_a_383349]
-
fiarbă bine cu sosul. Fierbi tăițeii separat, îi scurgi cum faci și acasă și apoi îi pui în tigaie alături de bureți, mesteci bine să prindă tăiețeii sapore... - Adică, tradu, ce înseamnă sapore? - Ha, ha, ha, iar am dat-o pe italiană. Adică să prindă aromă, un gust plăcut, de la celelalte ingredient din tigaie. Lasă că am să-ți dau mai multe rețete de mâncare în stil italian. Ei au alte obiceiuri față de noi românii. Specificul lor culinar sunt pastele de tot
MANUSCRIS IN LUCRU, CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422271887.html [Corola-blog/BlogPost/382020_a_383349]
-
este. - Voi știți mai bine. Hai să mergem la culcare, că ești obosită. Mai vorbim și mâine. - Ok! Și fiecare se îndreptă spre dormitorul său. Din cel al gazdelor se auzea ciripitul celei mici care vorbea cu tatăl său în italiană. Îi povestea pesemne ce-a făcut ea la grădiniță. Referință Bibliografică: ADRIANA - MANUSCRIS IN LUCRU, CAP. III / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile
MANUSCRIS IN LUCRU, CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422271887.html [Corola-blog/BlogPost/382020_a_383349]
-
formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase au scris M. Eminescu și M. Codreanu. „Sonetele rănite”, prin articulare
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
Adriana i-a explicat unde dorește să ajungă și aceasta a fost de acord s-o însoțească, dar va fi necesar să meargă cu un taxi care nu costă chiar atât de scump. - Trebuie doar să-i vorbești șoferului în italiană că altfel te cam jecmănește. Ori nu pornește aparatul de taxare, ori te duce pe străzi ocolitoare, ca să crească prețul călătoriei. - Este în regulă, nu-i nicio problemă. Ajunseră repede în piață. Adriana plăti zece euro șoferului și cum nu
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1450601351.html [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
m-a întâmpinat la ușă, o bătrână mărunțică care mă privea curioasă, așezată într-un pat cu gărduț pe marginea lui ca la copiii mici. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că eu aveam amândouă defectele. Vorbeam puțin italiana, aproape mai deloc și fumam. În ciuda acestor neajunsuri, silite de împrejurări, m-au plăcut și am căzut de acord, să stau o săptămână de probă, să
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1450601351.html [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
un pat cu gărduț pe marginea lui ca la copiii mici. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că eu aveam amândouă defectele. Vorbeam puțin italiana, aproape mai deloc și fumam. În ciuda acestor neajunsuri, silite de împrejurări, m-au plăcut și am căzut de acord, să stau o săptămână de probă, să vedem cum decurg lucrurile mai departe. Am învățat să vorbesc cât de cât italiana
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1450601351.html [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
italiana, aproape mai deloc și fumam. În ciuda acestor neajunsuri, silite de împrejurări, m-au plăcut și am căzut de acord, să stau o săptămână de probă, să vedem cum decurg lucrurile mai departe. Am învățat să vorbesc cât de cât italiana, destul de repede, ce nu înțelegeam desenam și doamna mai tânără care era fiica bătrânei, mă deslușea. Ea a stat cu mine toată săptămâna și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1450601351.html [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]