390 matches
-
Anca Murgoci Un copil român a fost desfigurat cu acid de o italiancă. Tatăl copilului și martorii susțin că a fost un atac generat de rasism. Femeia care a făcut această faptă îngrozitoare spune că a fost vorba despre un accident. Ea ar fi scăpat acid de la balcon, arată jurnaliștii de la Antena 3
Copil român, desfigurat cu acid în Italia by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58710_a_60035]
-
în loc de bazilica imensă și rece, Sfântul Ioan Lateran, scrie realitatea.net. În fața a 50 de tineri adunați în capela închisorii, papa argentinian a pronunțat o scurtă predică improvizată înainte de a spăla picioarele a zece tineri și două tinere, o catolică italiancă și o musulmană de naționalitate sârbă. Papa Francisc a mai făcut acest gest la Buenos Aires cu ocazia Joii Sfinților. Însă aceasta este prima dată la Roma când "spălarea picioarelor" de către un papă, ce simbolizează atitudinea serviabilă a lui Hristos în fața
Gest emoționant al Papei Francisc. Va rămâne în istorie! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56543_a_57868]
-
să rămână platonică. Intensitatea pasiunii, vădită în numeroase poeme, între care De ce ne-ai dat adâncile priviri... l-a făcut până la urmă pe poet să caute o evadare prin călătoria în Italia (unde, în ciuda unei iubiri „locale” pentru o tânără italiancă pe care a numit-o ulterior Faustina, gândul îi era în continuare la cea de care fugise. Dovadă, Elegiile romane, unde invocarea adresată „pietrelor” - Steine - în loc de muze, trimite la numele iubitei). Întoarcerea la Weimar nu avea cum să aducă liniște
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Maria- Antonietta Macciocchi: „E normal, exclamă Leys, ca imbecilii să prefere imbecilitățile, la fel cum merii fac mere, dar nu pot accepta această prezentare idilică a Revoluției culturale”. A doua zi, constată un comentator în „Le Nouvel Observateur”, vânzările cărții italiencei, „Două mii de ani de fericire”, se prăbușesc literalmente. Unii vor spune că astfel de emisiuni culturale nu-și mai află locul în grila televiziunilor. Sau că ratingul lor ar fi neînsemnat. Întrebarea noastră este aceea a personajului lui Marin Preda
„Apostrophes“ pe DVD () [Corola-journal/Journalistic/2956_a_4281]
-
că subiectele șocante ascund, de fapt, lipsă de imaginație. Izbești, și golul real nu va mai fi băgat în seamă. A doua piesă urmărită în cadrul Platformei a aparținut Valentinei De Piante Niculae, concepută de aceasta și dansată de ea împreună cu italianca Valentina Dal Mas. Sunt ani buni de când urmăresc, cu deosebită plăcere, creațiile dansatoarei, coregrafei și profesorului asistent de la UNATC, Valentina De Piante Niculae. În cele 45 de minute de dans din Body of Grace, cele două interprete au dansat cu
eXplore dance festival edi]ia a VIII-a by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3017_a_4342]
-
abordarea matematică a structurilor prozodice este Mihai Dinu (Ritm și rimă în poezia românească, Editura Cartea Românească, București, 1986), a cărui operă încă nu este nici ea receptată pe măsura importanței sale. Cu vreo 35 de ani în urmă, o italiancă, Mariella Foletto, i-a dedicat lui Servien o teză de doctorat, la Universitatea din Torino. Abia în 1975 a apărut o versiune românească a unei părți din opera lui Servien: Estetica publicată la Paris, în 1953. Dicționarele îl ignoră sau
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
distins, suplu, cu o lumină blândă în ochi, politicos, amabil, e funcționar la Ministerul de Externe italian, dar, ce e curios, vine din România cea rămasă dincolo de Cortina de Fier. "L'esule". Exilatul.Vecinii știu că e căsătorit cu o italiancă, au doi băieți, familia e liniștită, au prieteni mulți, se pare că "il signor professore Popescu" este îndrăgit de aceștia, vizitele sunt numeroase, dar nu deranjează pe nimeni, poate domnul acela corpolent, Lozovan, care e profesor în Danemarca, poate vorbește
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
făcut Ingrid! Ai înflorit în anii ăstia de când nu ne-am văzut ca un trandafir. Arăți mai tânără cu vreo zece ani, decât la plecare. Dacă te întâlneam pe stradă, mai, mai să nu te cunosc soru-mea. Arăți ca o italiancă, acu. -Oho Haralamb frățioare! Cu zece ani? Vasăzică arăt mai tânăra ca tine? Deci nu-i adevărat ce spuneai adineauri, că am îmbătrânit. -Ehe nu! Eu arăt mereu de treizeci, așa că nu arăți mai tânără, ca mine. Mă apuca râsul
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
din roua lacrimilor“. ( D. B.) Miss Italia Nel Mondo În data de 6 mai, în premieră la Timișoara se va desfășura cea de a XIV-a ediție a concursului de frumusețe Miss Italia Nel Mondo, ce va reuni cele mai frumoase italience din Estul Europei care trăiesc în afara granițelor țării de origine. ( M. D. P.) Certificate de membru Cei aproximativ 120 000 de membri ai Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România ( O.A.M.M.R. ) vor primi până la sfârșitul lunii aprilie certificate de
Agenda2005-17-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283621_a_284950]
-
tinere din România, Ucraina și Republica Moldova au concurat în data de 6 mai, ora 19, pe scena Teatrului Național din Timișoara, în cadrul fazei regionale a celei de-a XV-a ediții a concursului de frumusețe Miss Italia Nel Mondo, adresat italiencelor sau celor cu ascendență italiană, ce trăiesc în afara granițelor țării de origine. Cu această ocazie s-au aflat la Timișoara, dl Nino Malizia, organizatorul competiției pe plan mondial, dar și domnișoarele Adina Cotuna - Miss România - nașa evenimentului, și Roxana Edu
Agenda2005-19-05-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283663_a_284992]
-
aflat la Timișoara, dl Nino Malizia, organizatorul competiției pe plan mondial, dar și domnișoarele Adina Cotuna - Miss România - nașa evenimentului, și Roxana Edu, care a reprezentat țara noastră la ediția precedentă a concursului amintit. Pentru titlul de cea mai frumoasă italiancă din țara noastră s-au înscris în concurs tinere din Timișoara, Câmpulung, Tulcea, Curtea de Argeș, Craiova, Pitești, Deva și Cugir. Juriul - al cărei președinte a fost desemnată cunoscuta artistă lirică Elena Gaja - a avut misiunea de a selecționa câte o reprezentantă
Agenda2005-19-05-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283663_a_284992]
-
Timișoara În data de 6 mai, ora 19, Teatrul Național din Timișoara va găzdui în premieră, faza regională a concursului de frumusețe Miss Italia nel Mondo 2005, manifestare aflată la cea de-a XIV-a ediție, ce se adresează tinerelor italience care trăiesc în afara granițelor țării de origine. Până în prezent și-au anunțat participarea aproximativ 12 concurente din România, Ucraina, Bulgaria, spațiul ex-iugoslav și Albania. Președintele juriului va fi renumita artistă lirică Elena Gaja, iar printre membri se vor număra personalități
Agenda2005-18-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283640_a_284969]
-
White”, de Mike Binder), Rooney Mara („Favelas”, de Stephen Daldry) și Guillaume Canet („La prochaine fois, je viserai le coeur”, de Cédric Anger). Actrița Ana Ularu, în vârstă de 29 de ani, a avut unul din rolurile principale în filmul „Italiencele” (2004), de Napoleon Helmis. Actrița a mai jucat în scurtmetrajul „Turkey Girl”, de Cristian Mungiu, din filmul colectiv „Obiecte pierdute/ Lost and Found”, în „Hârtia va fi albastră”, de Radu Muntean, dar și în „Tinerețe fără tinerețe”, al lui Francis
Filmul „Index zero”, cu Ana Ularu, în premieră mondială la Festivalul de Film de la Roma [Corola-blog/BlogPost/92869_a_94161]
-
din scrisorile pe care ni le-a trimis tata avea înăuntru și fotografiile unor italieni. Arătau foarte sănătoși, până și bătrâna din poză putea să care o legătură care părea destul de grea. Într-una din poze, tata stătea între două italience tinere. Nici una din fetele din vale nu avea părul atât de negru și de des ca italiencele din poza aceea. Mama a zâmbit când a văzut poza și la fel am făcut și eu. Tata era atât de serios încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
sănătoși, până și bătrâna din poză putea să care o legătură care părea destul de grea. Într-una din poze, tata stătea între două italience tinere. Nici una din fetele din vale nu avea părul atât de negru și de des ca italiencele din poza aceea. Mama a zâmbit când a văzut poza și la fel am făcut și eu. Tata era atât de serios încât era amuzant să-l vezi cum stă și râde cu două fete ținându-l de mijloc. Tanti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cartea lui Maurice Joly și o Învia din morți, oasele autorului ei erau demult descompuse, amestecate cu țărînă și glod, căci de la moartea sa trecuseră aproape patruzeci și cinci de ani. Maurice Joly, fiul unui consilier municipal și al unei italience pe nume Florentina Corbarra, se va Înscrie În baroul avocaților În anul 1859. În succinta sa biografie Joly venea cu o mărturisire privind geneza Dialogului: „Opt ani m-am gîndit la o carte În care aș putea Înfățișa teribilul dezastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iarmaroc aglomerat sau ca niște cuști de animale de la un circ. La fiecare poartă vezi o femeie. Unele se reazemă alene de stâlpii porții fredonând ca pentru ele sau strigând trecătorii cu glas răgușit, iar altele citesc apatia. Sunt franțuzoaice, italience, spanioloaice, japoneze și chiar și negrese. Unele sunt grase și altele slabe. Și sub stratul gros de fard de pe fețele lor, sub negrul greu de pe sprâncene și rujul stacojiu de pe buze, vezi totuși ridurile bătrâneții și urmele desfrâului. Unele poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
discutăm, așa că am intrat în casă unde am găsit în afară de doamna simplă care m-a întâmpinat la ușă, o bătrână mărunțică care mă privea curioasă, așezată într-un pat cu gărduț pe marginea lui ca la copiii mici. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că eu aveam amândouă defectele. Vorbeam puțin italiana, aproape mai deloc și fumam. În ciuda acestor neajunsuri, silite de împrejurări, m-au
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
țara ta. Așteptam cu nerăbdare să vină sâmbăta și duminica, să am liber și să pot părăsi casa unde am fost sechestrată cinci zile din săptămână, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Într-o asemenea zi liberă, am cunoscut întâmplător o italiancă cumsecade, care găsea de fiecare dată locuri frumoase din Torino sau din împrejurimi, pe care să le vizităm și care deveniseră ca o oază de lumină, ce m-au determinat, să amân hotărârea de a pleca definitiv acasă. Când stai
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
ce s-a întâmplat? - Ce să se întâmple! Copiii bătrânei de care îngrijeam s-au hotărât că-i mai simplu și mai economic pentru ei, s-o ducă pe bătrână la azil, unde tot româncele noastre lucrează în general, nu italiencele. Românce, basarabence, ucrainence, bulgăroaice, mai puțin poloneze și chinezoaice. Acum sunt în șomaj și-mi caut de lucru daca vreau să mai stau în Italia. Dacă plec acasă nu-mi mai intră banii pe card. Săptămânal eu trebuie să mă
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
strateg a feței aceleia. Era o persoană minunată și începuse să nutrească, multă admirație pentru felul ei de a se comportă. Era fericită văzând că Deșire își revenea și începea să reacționeze normal. Îi intraseră la suflet cele două tinere italience și se bucură că devenise prietena lor. ,,Trebuie să-l sun neapărat pe tați, să-l pun la curent cum stau lucrurile, ca să se liniștească el și mama în privința mea și apoi îl sun pe Gusti să-i spun că
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
care, și când vorbea, făcea efort. Vorbea peltic și asta îi plăcu poetului, îi simțea limba cum se împiedică de smalțul dinților în efortul ei de-a pronunța corect cuvintele și, deși era nemțoaică get-beget, i se păru mai degrabă italiancă din Calabria. Veronica părea că joacă într-o feerie, era pentru prima dată la o astfel de ocazie și rămăsese uimită dar și răpită de farmecul inedit al acestei seri. Câțiva bărbați, dornici s-o cunoască, o invitară la dans
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
sunt atât de spirituali, veseli și știu să se distreze! Odată, de Crăciun, după ce ne-am colindat după obiceiul nostru, am îmbrăcat un italian în fustă, i-am pus sâni din portocale și meșă, l-am rujat și fardat, încât italianca și-a recunoscut soțul doar după glas.... I-am prins în sârba românească și nu se mai opreau. Apoi au apreciat sarmalele și palica noastră ca adevărate delicatese! Dar m-am convins că majoritatea străinilor care lucrează la italieni nu
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
celulă latină care se divide la infinit, mai întâi trebuie sa-i îngenuncheze pe greci, s-o innmoaie pe I-greca și s-o împartă din doi în doi, apoi să facă iar flotări și lupte greco-romane cu etruscii și cu italiencele din peninsulă, si gimnastică aerobică regală cu aerosoli și cu spanioli din Granada ... iar pe noi, românii, ne-au lăsat mai la urma urmei de zenit, cică vor să ne țină așa culcați la pământ, în “stând by “, adică fără
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
redă profunzimea interpretării și distanțează prin substituirea literei „o” de elaboratul canto clasic. Pe lângă bărbații dansatori din Spania, un merit imens la răspândirea artei flamenco l-au avut dansatoarele profesioniste de prin alte părți ale Europei. După succesul răsunător al italiencei Taglioni, grațioasa franțuzoaică Guy-Stephan și italianca focoasă Maria Brambilla - supranumită „Sofia Fuoco” - își dispută pătimaș publicul, scindându-l în două tabere. Fuoquistas și guyistas se disting unii de alții după culoarea - roșie sau albă - a garoafei pe care o poartă
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]