201 matches
-
iterație suplimentară grupează observațiile pe baza celei mai apropiate distanțe Euclidiene de media clusterului. Astfel centrii clusterilor se modifică la fiecare etapă. Procesul continuă până ce mediile clusterului nu se modifică mai mult decât cu o valoare prag dată sau limita iterațiilor este atinsă. Analiza cluster în doi pași - Two Step Cluster Analysis Metoda analiza cluster în doi pași se aplică în cazul înregistrării valorilor observate pe un eșantion de persoane, considerând variabilele numerice și nenumeric. Metoda are capacitatea de a analiza
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
între aceste serii să apară una lungă depinde în mod natural de durata și de variabilitatea regimului de coalizare"2. Prin serii cumulative înțelegem reluarea unor cicluri de acumulare culturală, de-a lungul a mai multor generații.Fukuyama vorbește despre iterații, la capătul cărora se creează și se dezvoltă morala umană. Cultura și morala umană se dezvoltă pe un drum sinuos al acumulărilor în sute și mii de ani, pe parcursul generațiilor de oameni care-și transmit un bagaj de cunoștiințe, cutume
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
societatea poate să ajungă în situația ca ,,fraierii" să devină solidari între ei și să creeze o contrapondere la hoți. Nu este simplu, dar evoluția civilizației umane și a unor națiuni în particular, ne demonstrează că se poate. Cheia este iterația: dacă ști că trebuie să lucrezi cu același grup de oameni un timp mai îndelungat și dacă ști că ei vor ține minte când ai fost corect cu ei și când i-ai înșelat, va fi în interesul tău să
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
când i-ai înșelat, va fi în interesul tău să fi corect. Într-o asemenea situație va apărea spontan o normă a reciprocității, deoarece reputația devine un bun de preț"67. Se poate întâmpla asta la noi? Când? De câte iterații va fi nevoie? Iată întrebări la care este greu,foarte greu de răspuns. Deocamdată la noi ,,fraierii" sunt foarte puțini.Mă declar la fel și îmi exprim public solidaritatea cu doamna care a înregistrat și a dat publicității monologul oribil
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
s-a realizat folosind tehnici bayesiene, și anume algoritmul Metropolis Hastings. Anexele A și B prezintă statisticile multivariate de convergență, respectiv distribuțiile posterioare și apriorice ale parametrilor. S-au folosit două lanțuri de simulare fiecare a câte 100.000 de iterații. Simulările au rezultate În rate de acceptare medii de aproximativ 44.5%, rate de acceptare ce pot fi considerate rezonabile. Observăm că efectul asupra producției este moderat spre puternic, producția scăzând cu 0.5%. Efectul are o persistență ridicată. Datorită
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
informații referitoare la personaj; nu asistăm la un proces de percepție. 3.5. Enunțuri singulative și iterative Diferențierea dintre primul plan și planul secund nu este singura ierarhizare a narațiunii pe care o permite imperfectul. El este asociat și cu iterația, adică repetiția aceluiași proces. În lipsa formelor din primul plan, imperfectele sunt interpretate în primul rând ca fiind iterative: Când Albertine afla de la Françoise că nu dormeam în întunericul odăii mele cu perdelele încă trase, nu se jena să facă puțin
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
afla, se jena, duceam) nu sunt diferite din punct de vedere morfologic de cele care ar corespunde în altă parte planului secund (era plăcută) sau rezultă din concordanța timpurilor (dormea). Vom nota că acest fragment prezintă nu una, ci două iterații, prima fiind inclusă în a cea de-a doua: adverbul adesea este cel care indică trecerea de la una la cealaltă. Imperfectul nu este singurul palier care poate marca o repetiție, ci prezintă particularitatea de a putea fi imediat interpretat astfel
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
indică trecerea de la una la cealaltă. Imperfectul nu este singurul palier care poate marca o repetiție, ci prezintă particularitatea de a putea fi imediat interpretat astfel, atâta vreme cât ce nu se sprijină pe o formă perfectivă. Din punct de vedere semantic, iterația asociază două trăsături care ar fi contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
particularitatea de a putea fi imediat interpretat astfel, atâta vreme cât ce nu se sprijină pe o formă perfectivă. Din punct de vedere semantic, iterația asociază două trăsături care ar fi contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări punctuale, iterația trimite la o pluralitate nedefinită de procese: de exemplu, în fragmentul din Proust, este imposibil de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
două trăsături care ar fi contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări punctuale, iterația trimite la o pluralitate nedefinită de procese: de exemplu, în fragmentul din Proust, este imposibil de precizat de câte ori "Albertine știa...". Oricum, nu este vorba despre repetiția aceluiași proces (nu există niciodată două la fel), ci de rezultatul unui efort de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de rezultatul unui efort de abstractizare. În romanul clasic, după cum a remarcat G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar al progresiei narative. Astfel, următorul fragment iterativ din Stendhal nu este decât un fragment din planul secund, în cazul de față portretul unui personaj: Când doctorul credea că își convinsese adversarul (atâta vreme cât stătea de vorbă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
negativă poate duce la un efect (al învățării) pozitiv. Concluzia care se desprinde este că propriului sistem, înainte de a-l cataloga ca "bun" sau "rău", trebuie să i se ofere șansa testării. Toate cele expuse sunt valabile la o singură iterație (parcurgere a secvenței de acțiune). În cazul mai multor iterații, poate apărea învățarea incompletă sau defectuoasă. Învățarea incompletă este rezultatul folosirii alternative a semnalelor proprii și a celor provenite din alte surse de informații. Ea poate duce la formarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
care se desprinde este că propriului sistem, înainte de a-l cataloga ca "bun" sau "rău", trebuie să i se ofere șansa testării. Toate cele expuse sunt valabile la o singură iterație (parcurgere a secvenței de acțiune). În cazul mai multor iterații, poate apărea învățarea incompletă sau defectuoasă. Învățarea incompletă este rezultatul folosirii alternative a semnalelor proprii și a celor provenite din alte surse de informații. Ea poate duce la formarea unui investitor ezitant și chiar confuz. Învățarea defectuoasă se întâlnește când
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
absolut, ci doar adevăruri parțiale și relative. Însă, Caracterul parțial și limitat al acestui adevăr se referă la faptul că modelul rezultat din procesul epistemic dă o reprezentare eronată și distorsionează unele aspecte ale segmentului de realitate modelat. Dar, prin iterații adecvate, la trecerea pentru cercetarea În anduranță a fenomenului urmărit, ne apropiem de atingerea scopului determinat de cercetarea experimentală. 4.3.1. Modelarea sistemică a proceselor de producție Un model al procesului de producție se prezintă În figura 4.1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
absolut, ci doar adevăruri parțiale și relative. Însă, Caracterul parțial și limitat al acestui adevăr se referă la faptul că modelul rezultat din procesul epistemic dă o reprezentare eronată și distorsionează unele aspecte ale segmentului de realitate modelat. Dar, prin iterații adecvate, la trecerea pentru cercetarea În anduranță a fenomenului urmărit, ne apropiem de atingerea scopului determinat de cercetarea experimentală. 4.3.1. Modelarea sistemică a proceselor de producție Un model al procesului de producție se prezintă În figura 4.1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.22) De exemplu: .24,2418,3.74,029,2.68,095,5.99,0 10,4.78,018,3.81,086,2.95,095,5)2( etc p r =+++ ++++=σ De această dată, după cea de a doua iterație, primul loc a fost ocupat de HRB, iar cel de al doilea loc a fost ocupat de σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul 5-6, acum ocupă locul 4, iar σc a trecut de pe locul 7 pe locul 5. Vom continua iterația. Forța de ordinul trei pi(3) o calculăm cu ajutorul expresiilor: )2(...)2()2()2()3( ....................................... )2(...)2()2()2()3( )2(...)2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1 3 13 2 12 1 11 1 l lllll l l l l l prprprprp prprprprp prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de vedere al „puterii” proprietățile se pot ordona În următorul șir: rckHHcr TaaHRB σσσδψσ /;;;;;;;; 404045 −− Deși σr ocupă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.22) De exemplu: .24,2418,3.74,029,2.68,095,5.99,0 10,4.78,018,3.81,086,2.95,095,5)2( etc p r =+++ ++++=σ De această dată, după cea de a doua iterație, primul loc a fost ocupat de HRB, iar cel de al doilea loc a fost ocupat de σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul 5-6, acum ocupă locul 4, iar σc a trecut de pe locul 7 pe locul 5. Vom continua iterația. Forța de ordinul trei pi(3) o calculăm cu ajutorul expresiilor: )2(...)2()2()2()3( ....................................... )2(...)2()2()2()3( )2(...)2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1 3 13 2 12 1 11 1 l lllll l l l l l prprprprp prprprprp prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de vedere al „puterii” proprietățile se pot ordona În următorul șir: rckHHcr TaaHRB σσσδψσ /;;;;;;;; 404045 −− Deși σr ocupă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]