231 matches
-
843.448 de proprietari dețineau 2,5 milioane de ha, adică 34% din suprafața totală. Apartenența pământului în functie de naționalitatea proprietarului arată că peste 70% din totalul terenului agricol era în posesia maghiarilor. Dintre proprietățile între 100-1.000 de iugăre, 61,4% erau în posesia maghiarilor, 20,3% în posesia românilor și 16,1% aparținea germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
arată că peste 70% din totalul terenului agricol era în posesia maghiarilor. Dintre proprietățile între 100-1.000 de iugăre, 61,4% erau în posesia maghiarilor, 20,3% în posesia românilor și 16,1% aparținea germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
maghiarilor, 20,3% în posesia românilor și 16,1% aparținea germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate, cei care luau
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate, cei care luau pământ în arendă erau, în special, chiaburii, o parte a
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
aceste exploatații, munca în dijmă era răspândită pe circa 2/3 din totalul lor. În Transilvania erau circa 116.000 de dijmași țărani, din care circa 9.000 nu avea pământ deloc iar 105.000 aveau mai puțin de 5 iugăre. În urma situației critice în care se afla țăranul român, realizarea unei reforme agrare și rezolvarea problemei agrare se regăsește în programul mai multor partide, încă din perioada antebelică. Legiferarea reformei agrare a luat un timp îndelungat în toate provinciile istorice
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și Maramures . Deși erau patru legi diferite elaborate și sancționate, în esență principiile lor erau identice. În Vechiul Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
legi diferite elaborate și sancționate, în esență principiile lor erau identice. În Vechiul Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
erau identice. În Vechiul Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania se expropriază în întregime toate proprietățile rurale și extravilane urbane aparținând persoanelor juridice
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania se expropriază în întregime toate proprietățile rurale și extravilane urbane aparținând persoanelor juridice care urmăresc satisfacerea unui interes public, pământul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
pământul rural al absenteiștilor (absenteist fiind considerat cel care de la 1 decembrie 1918 până la depunerea legii a lipsit din țară chiar și o singură zi fără a avea vreo însărcinare oficială în străinătate, excepție făcând proprietățile rurale până la 50 de iugăre), iar în Vechiul Regat proprietățile rurale ale supușilor statelor străine, fie că sunt străini prin originea lor, fie că au devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale . Au fost expropriate până în
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
numele de Stolun. În anul 1733 în timpul conscripției efectuate de episcopul unit Ioan Inochentie Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
el a înaintat un memoriu către episcopul diecezan, în care informa ierarhia bisericească asupra dezideratului oamenilor ca o mănăstire să fie întemeiată, memoriu care a primit agrementul instituției. A cerut de asemenea Adunării urbarialiștilor din comuna Vasiova să doneze 2 iugăre de pământ pe izlazul comunei. Pământul pe care se afla izvorul aparținea societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
ar fi putut determina proprietarul să exploateze în scop propriu izvorul. În 1898, direcțiunea generală a societății a răspuns negativ cererii de cedare prin vânzare sau schimb, propunând în schimb arendarea suprafeței. În același an, Nicolae Drăgălina a cumpărat un iugăr de pământ vis-a-vis de izvor, în credința că „izvorul tot va fi odată al nostru”. A întreprins măsuri ca să cedeze terenul diecezei, și împreună cu Mitru Oancea a zidit o cruce de marmură în fața izvorului, care se găsește actualmente în fața bisericii
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
continuare eforturi pentru construcția mănăstirii, cedând o livadă și intenționând construcția unei case de rugăciune, cu trei camere. Nicolae Drăgălina a murit în primăvara anului 1902, neglijând să cedeze și formal pământul din fața izvorului. Adăugându-se circumstanța că cele două iugăre de pământ nu au mai fost predate de către comuna Vasiova, planul construcției mănăstirii părea în dificultate. Însă ea a fost împinsă înainte de călugărul Macarie Gușcă, cantor la Mănăstirea Călugăra, care îl cunoscuse pe Drăgălina. În 1903, călugărul a fost detașat
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
lui Keller Ioan, Fabrica de ghete, două fabrici de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă pentru locuitorii orașului Gherla. În 1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
așezați aici ca păzitori de graniță (ulterior strămutați în Secuime). Satul Țichindeal este așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133 de iugăre, 65 de iugăre fiind curți. (Suprafața satului Țichindeal era de 1500 de hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
păzitori de graniță (ulterior strămutați în Secuime). Satul Țichindeal este așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133 de iugăre, 65 de iugăre fiind curți. (Suprafața satului Țichindeal era de 1500 de hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
sat părăsit, prediu, aflat în stăpânirea Episcopiei romano-catolice din Zagreb; - 1833 - începe colonizarea prediului, care primește la început denumirea de Alexandria, după numele episcopului romano-catolice din Zagreb, Alexander de Alagovics, cel care avea acolo o proprietate de aproape 7000 de iugăre; - 1839 - conform istoricului Fenyes Elek, așezarea se numea Sandorhaza ; - 1839 - sunt colonizați germani, maghiari, slovaci, toți catolici, aduși din Variaș, Sânandrei, Gottlob, Bulgăruș, Lenauheim, Biled, Iecea Mare; - 1839 - este construită prima școală; - 1839 - satul e numit de oficialii maghiari Sándorháza
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
au dobândit în scurt timp controlul asupra exploatărilor forestiere și a comerțului desfășurat prin plutărit. Prin cămătărie au reușit să acapareze moșiile familiilor îndatorate. La sfârșitul secolului, potrivit datelor din cadastru, suprafața moșiilor astfel obținute a ajuns la 665 de iugăre. Aceste procese au dus la destrămarea rapidă a obștii sătești. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, mulțumită armenilor, evoluția civică totodată s-a accentuat. Lor li se datorează extinderea comerțul și accelerarea circulației masei monetare. Apariția artei dramatice de amatori
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
înalte (peste 100 m):Câmpul Orășteșului,Miclăușului,Dorongușului, Pustei, Pădurița,Ioancii,Rozman și Ceichii - în aceste câmpuri înalte pânză freatică se află la adâncimi mai mari de 5 metri; - Câmpiile joase (sub 100 m):Câmpul Belocului,Zoltan,Ghizu,Momac,Lupu, Iugăre, Crăciun; - Luncile pârâului Teuz și canalului Sartiș Administrativ teritorial comună Șepreuș se află în partea central nordică a județului Arad,județului Arad, la o distanță de 63 Km față de municipiul Arad. Vecinii comunei sunt: - spre nord - comună Apateu cu satul
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]