232 matches
-
așezați aici ca păzitori de graniță (ulterior strămutați în Secuime). Satul Țichindeal este așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133 de iugăre, 65 de iugăre fiind curți. (Suprafața satului Țichindeal era de 1500 de hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
păzitori de graniță (ulterior strămutați în Secuime). Satul Țichindeal este așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133 de iugăre, 65 de iugăre fiind curți. (Suprafața satului Țichindeal era de 1500 de hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
În hotarele satului, în locurile "Nove" și "Pietriș", au fost descoperite vestigii arheologice. Prima atestare documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch, proprietar a 1.000 iugăre de teren. Pomenirea satului la această dată se face cu ocazia unui ""jurământ al magistratului Ioachim împreună cu cei 49 cojucători, în procesul cu comitele Imbre"". Unul dintre cei care depun jurământul este și nobilul Lucaciu, fiul lui Iacob de Badon
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
au dobândit în scurt timp controlul asupra exploatărilor forestiere și a comerțului desfășurat prin plutărit. Prin cămătărie au reușit să acapareze moșiile familiilor îndatorate. La sfârșitul secolului, potrivit datelor din cadastru, suprafața moșiilor astfel obținute a ajuns la 665 de iugăre. Aceste procese au dus la destrămarea rapidă a obștii sătești. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, mulțumită armenilor, evoluția civică totodată s-a accentuat. Lor li se datorează extinderea comerțul și accelerarea circulației masei monetare. Apariția artei dramatice de amatori
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar. - 1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Dumitru Cofar. - 1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici. - 20 martie 1990 - Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
menționează că "„localitatea făcea parte din comitatul Turda și exista un preot unit și un preot ortodox; erau 32 familii de confesiune ortodoxă, exista biserică ortodoxă; parohia avea în proprietate o suprafață de teren arabil de 6 câble (circa 6 iugăre) și teren cositor de 6 care de fân; avea și casă parohială”". Nicolae Albu, unul din cei mai iscusiți cercetători în problema învățământului românesc din Transilvania, fiu al satului Adrian de pe Valea Gurghiului, în lucrarea „Istoria învățământului românesc din Transilvania
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940, cuprinde următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni. Populația satului s-a format din oameni veniți din zona de câmpie. S-au stabilit în această zonă împădurită așezându-și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni. Populația satului s-a format din oameni veniți din zona de câmpie. S-au stabilit în această zonă împădurită așezându-și vetrele în poieni (luminișuri), în
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni. Populația satului s-a format din oameni veniți din zona de câmpie. S-au stabilit în această zonă împădurită așezându-și vetrele în poieni (luminișuri), în apropierea cărora se găsea apă și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni. Populația satului s-a format din oameni veniți din zona de câmpie. S-au stabilit în această zonă împădurită așezându-și vetrele în poieni (luminișuri), în apropierea cărora se găsea apă și le asigura un adăpost, un loc
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
se reglementează definitiv exproprierea, iobăgia încetează cu desăvârșire și țărănimea eliberată devine proprietarul absolut al moșiilor eliberate 8. Potrivit acestor legi, foștii iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren de cultură 16-40 iugăre și 6-12 iugăre fânețe, după dispozițiunile și împrejurările locale. Pentru a se răscumpăra uzufructele silvice de care beneficiau foștii iobagi din pădurile latifundiare s-au delimitat prin procedura de „segregare”, anumite suprafețe de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
desăvârșire și țărănimea eliberată devine proprietarul absolut al moșiilor eliberate 8. Potrivit acestor legi, foștii iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren de cultură 16-40 iugăre și 6-12 iugăre fânețe, după dispozițiunile și împrejurările locale. Pentru a se răscumpăra uzufructele silvice de care beneficiau foștii iobagi din pădurile latifundiare s-au delimitat prin procedura de „segregare”, anumite suprafețe de păduri proporționale cu seriile urbariale care s-
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
eliberată devine proprietarul absolut al moșiilor eliberate 8. Potrivit acestor legi, foștii iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren de cultură 16-40 iugăre și 6-12 iugăre fânețe, după dispozițiunile și împrejurările locale. Pentru a se răscumpăra uzufructele silvice de care beneficiau foștii iobagi din pădurile latifundiare s-au delimitat prin procedura de „segregare”, anumite suprafețe de păduri proporționale cu seriile urbariale care s-au dat țăranilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
înșelătorii și presiuni, pe prețuri derizorii multe asemenea „ drepturi de proprietate” de la țăranii români neștiutori, părăsiți în multe cazuri și de conducătorii lor. Din aceste drepturi se constituie apoi complexe de păduri însemnate de sute, mii, zeci de mii de iugăre, pe baza așa numitei proporționalizări (aranyasitas) și ieșiri din indiviziune. Numai în Ocolul Silvic Reghin, în care intră și comuna Lunca Bradului s-au expropriat 340 ha de la particulari 9. Odată cu începutul exploatărilor forestiere în defileul Toplița - Deda, de la mijlocul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
au fost copiate de Turcu Petru (Ponoran) în timpul formării de cantor, la școala de cântăreți bisericești de pe lângă episcopia greco-catolică a Lugojului, prin deceniul III al secolului XX. Din această lucrare rezultă că averea bisericii, în acele timpuri, constă în: - un iugăr de pământ , - 500 litri de porumb , - 50 de zile de clacă pentru fiecare om, - 143 coroane . De asemenea veniturile de la cimitir care constau din: 400 litri de porumb și 30 zile de lucru pe an. Nu se precizează amănunte despre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din Livadia de Coastă de unde nu se știe cum a dispărut. Alt eveniment: În anul 1923 guvernul Ionel Brătianu a făcut reforma agrară și locuitorii din sat care au luat parte la primul război mondial au fost împroprietăriți cu un iugăr de pământ începând de la țigani și apoi chiar și la cei mai înstăriți. Pământul a fost luat de la magnații unguri din Ponor - ca Törok Arpad (fost proprietar în epoca maghiară)și de la Bezeredi Mihai și Tamași Margit, iar din hotarul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
posesia moșiilor de la Țaga, Fata, Bucină și Tehevches, care au devenit proprietate. Populația Blăjeniului de Jos se compune în anii 1720-1721 din 22 de gospodării din care: 11 iobagi, 6 jeleri, 5 alții, cu toții români și foloseau circa 230 de iugăre de pământ arabil și o fâneață de 56 de zile de coasă. În anul 1785 trăiau aici 504 persoane iar în anul 1850 - 541 de persoane din care 462 erau români, 79 maghiari, 18 sași iar 42 alții. Numirea veche
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. În prezent se folosesc ca unități de măsură: mp, ha, mc, kg, t, iar dintre unitățile de măsura mai vechi amintim: iugărul (5755 mp), stânjenul (3,6 mp), ferdela (20 L sau 12 kg). Numărul abonaților radio-TV este de aproximativ 1800, o parte dintre aceștia beneficiind și de serviciile unei asociații de club TV. Principalele ziare la care sunt abonați cititorii sunt
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
ani] au fost înscriși 26 elevi. Dintre adulți știu ceti și scrie românește 106 (65 bărbați și 41 femei), iar românește și ungurește abia 10. Hotarul comunei este de 2513 jugăre, dintre cari 1643 sunt în mâna românilor. Prețul unui iugăr este 400 cor. Vite cornute sunt peste 400. Toți locuitorii se ocupă cu plugăritul. Alegători sunt 62, dintre cari 15 știu ceti și scrie romanește, iar 2 românește și ungurește." La recensământul din 1910, satul avea 1.057 locuitori, dintre
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
cu terenuri arabile, vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure, 476 stânjeni teren neproductiv, în total 666 iugăre 107 stânjeni. Dar lovitura de grație a primit
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure, 476 stânjeni teren neproductiv, în total 666 iugăre 107 stânjeni. Dar lovitura de grație a primit-o, ulterior, de la o bancă
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure, 476 stânjeni teren neproductiv, în total 666 iugăre 107 stânjeni. Dar lovitura de grație a primit-o, ulterior, de la o bancă. În plină criză economică a avut
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]