333 matches
-
oamenilor și să- i îndepărteze de la factorul fundamental al chemării lor care este în serviciul ideologiei noastre. Tov. George Ivașcu e preocupat de specificul național al cinematografiei românești, pe care o găsește „în urmă față de cehi, bulgari și chiar de iugoslavi” : Am stat de vorbă cu o serie de oameni de cultură și care adeseori se întrebau în ce privește cunoașterea țării noastre, de ce suntem așa de puțin prezenți pe piața mondială și de ce filmele cehe și poloneze sunt mai interesante. Nu pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1945, recunoașterea literaturilor central și sud-est europene, rusă și slave în general, devine cu atât mai mult o evidență, nu numai literară, dar și geopolitică și ideologică. Cine ar mai concepe azi cu seriozitate o literatură europeană fără ruși, polonezi, iugoslavi, unguri, cehi, bulgari și, bineînțeles, români etc.? Contribuțiile slave la literatura și conștiința europeană au atras, nu o dată, atenția cercetătorilor și comparatiștilor. Faptul că Denis de Rougemont în Lettre ouverte aux Europeens, care nu uită nici pe albanezi, nu se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lipsiți de sprijinul material și politic al oricărei puteri străine; 2) Ne considerăm în situația de a fi atacați cu certitudine, simultan de către ruși și unguri, deci la frontierele de Est, Nord și Vest; cu oarecare probabilitate de către bulgari și iugoslavi, care vor căuta să speculeze situația noastră grea. 3) Ne considerăm, din punct de vedere politic, înșelați de către germani și de către ruși și de către bulgari, atât la tratativele existente, cât și în promisiunile vagi care ne-au fost făcute. În
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și Albania reprezintă cel de-al doilea caz de figură. Marginalizându-i și eliminându-i pe concurenții lor în cadrul războiului civil din sânul Rezistenței, comuniștii nu se încurcă în finețuri tactice. Omițând să menționeze rolul trupelor sovietice în retragerea Wehrmachtului, iugoslavul Tito și albanezul Enver Hodja dezvoltă legenda poporului autoeliberat și, începând cu cucerirea orașelor mari, instituie puterea hegemonică și teroarea. Apoi, bazându-se pe acest raport de forțe interior, fiecare se străduiește să se delimiteze net de vecini: comuniștii albanezi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Hodja dezvoltă legenda poporului autoeliberat și, începând cu cucerirea orașelor mari, instituie puterea hegemonică și teroarea. Apoi, bazându-se pe acest raport de forțe interior, fiecare se străduiește să se delimiteze net de vecini: comuniștii albanezi nu au încredere în iugoslavi care, la rândul lor, se opun comuniștilor bulgari, apoi celor sovietici. în Europa* Occidentală, comuniștii participă la guvernele Eliberării în Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Italia și Norvegia, dar numai PC belgian, francez, italian și grec pot nutri unele iluzii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Europei eliberate” prevedea „instalarea unor guverne provizorii în care să fie reprezentate toate elementele democratice ale populației și care vor trebui să constituie cât mai rapid posibil, prin alegeri libere, guverne corespunzând voinței populare”. Or, așa cum le spune Stalin conducătorilor iugoslavi la două luni după Ialta, „Acest război nu seamănă cu cele din trecut; cine ocupă un teritoriu își impune acolo propriul său sistem social”. și prezența Armatei Roșii este cea care a impus sistemul sovietic în Europa Răsăriteană. Dacă legenda
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reușesc să apară ca lideri ai unei mișcări comuniste mondiale și unite. Criza, mocnită în 1957, izbucnește la lumina zilei în noiembrie 1960 în cursul celei de-a doua conferințe mondiale care reunește, tot la Moscova, 81 de partide comuniste. Iugoslavii au refuzat să vină și, mai ales, PC Chinez critică în surdină atât pe Hrușciov, cât și condamnarea pronunțată de el la adresa lui Stalin; PC Albanez reia zgomotos aceste critici. Chinezii și albanezii contestă concepția lui Hrușciov despre coexistența pașnică*, pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
viitoarele cadre ale țărilor ce aveau să fie sovietizate, Stalin creează embrioni de guvern comunist camuflați, cum sunt Uniunea Patrioților Polonezi sau Comitetul pentru Germania Liberă. însă factorul decisiv rămâne Armata Roșie, după cum i-a spus fără menajamente Stalin comunistului iugoslav Djilas, în 1944: „Acest război nu seamănă cu cel din trecut. Cine ocupă un teritoriu îi impune și sistemul lui social”. încă de la intrarea trupelor sovietice, regiunile sunt scotocite de NKVD și SMERȘ - există 10 regimente ale NKVD în Germania
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Spaniol (PCE) PC Grec PC Ungar PCI Maoist PC Indian PC Indian Maxist-Leninist PC Indochinez PC Indonezian PC Japonez PCMLF-HR PCP Bandora Roja PC Peruan PC Polonez PC Portughez PC Român PC Sudanez PC Suedez PC Cehoslovac PC Vietnamez PC Iugoslav PDS PEN-Club Internațional Pitești Piața Tien An-Men planul Marshall plan cincinal poliție politică politica externă Polonia Răsăriteană polonezi PMSDR postcomunism Primăvara de la Beijing Primăvara de la Praga procese procesul de la Nürnberg Profintern proletariat (vezi clasa muncitoare) Proletkult Provisional Irish Republican Army
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a combina trăsăturile culturale specifice cu dezvoltarea economică. Exemplul australian de multicultural citizenship 1, conform expresiei lui Stephen Castles, reprezintă o tentativă de acest tip (Castles, 1997). În sfârșit, În Suedia, țară de imigrare, În special pentru finlandezi și iugoslavi, politica adoptată În 1975 se bazează pe trei principii de bază: egalitatea În privința nivelului de trai Între grupurile minoritare și restul populației; libertatea de a alege Între identitatea etnică și identitatea culturală suedeză; voința de a asigura relații de muncă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
regăsit independența printr-o delegitimare a regimurilor respective. Un fenomen analog s-a produs în Caucaz. O delegitimare prin dislocare s-a produs și atunci când au explodat statele multietnice, de pildă Imperiul austriac și cel otoman în 1918, sau cel iugoslav mai recent. Un simptom al delegitimării este un nivel înalt al corupției. Căderea unui regim politic este adeseori precedată de generalizarea corupției. Cele mai notabile exemple în acest sens sunt căderea dinastiei imperiale chineze sau implozia nomenclaturii sovietice. Numeroase mărturii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
politică a Croației a fost dominată nu numai de conflictul cu autoritățile centrale maghiare, ci și de relațiile cînd prietenești, cînd antagonice dintre croați și sîrbi, care erau complicate de dezacordul în privința Bosniei-Herțegovina. Atît programul național croat cît și cel iugoslav cîștigaseră pînă atunci adepți în Croația. Dintre naționaliști, cel mai popular era Ante Starčević, șeful Partidului Drepturilor, ale cărui doctrine aveau un pronunțat caracter anti-sîrbesc. Cu toate că fusese de multe ori criticat pentru opiniile lui extremiste, atitudinea lui față de sîrbi nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ortodocși. Chiar și detașamentele sîrbești din armata habsburgică au rămas loiale tradițiilor Frontierei Militare. Printre trupele care au lansat atacul împotriva Serbiei în august 1914, existau corpuri de armată formate din 20-25 % sîrbi și 50 % croați. Iată relatarea unui istoric iugoslav contemporan: În bătălia de la Mačkov din septembrie 1914 luptau pe de o parte Regimentul 4 de la Užice șsîrbescț, iar pe de alta un regiment de la Lika, din care făceau parte un mare număr de sîrbi ai căror strămoși fuseseră vreme
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exemplu, îi venea foarte greu să accepte revenirea țării sale la granițele de dinainte de război, iar un program avînd acest obiectiv nu putea duce în nici un caz la mărirea numărului membrilor sau al suporterilor partidului său. Poziția grecilor și a iugoslavilor în privința Macedoniei, care se bucura de un larg sprijin intern, garanta de asemenea faptul că astfel de propuneri ar fi stîrnit teamă și ostilitate. Noile sisteme de alianțe: Franța și Italia Odată cu slăbirea temporară a puterii Germaniei și Uniunii Sovietice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al III-lea alesese tabăra Axei. În februarie 1941, după intrarea trupelor britanice în Grecia, Hitler a luat decizia finală de a pune în aplicare Operațiunea Marița. Înainte de lansarea acestei campanii însă, el trebuia să fie absolut sigur de atitudinea iugoslavilor. Cu toate că Iugoslavia era în sfera italiană, guvernul german a purtat povara principală a negocierilor. Prințului Paul și miniștrilor lui li s-a cerut să se alăture Pactului Tripartit și au fost informați asupra intenției de declanșare a campaniei împotriva Uniunii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
declarație de război, iar aspectele militare ale situației erau extrem de sumbre. Iugoslavia nu putea învinge Germania de una singură; armele și munițiile ei erau de origine germană, astfel încît nu puteau fi obținute substitute. Puși în fața acestor alternative neplăcute, diplomații iugoslavi au aplicat tactica omologilor lor bulgari, încercînd să cîștige timp. Ei au propus un simplu acord de neagresiune în locul mai compromițătorului Pact Tripartit. Guvernul german a rămas însă ferm, insistînd asupra aderării necondiționate a Iugoslaviei la tabăra Axei și promițînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
păcii, a replicat, argumentînd că "sîrbii nu pot duce o politică națională sănătoasă prin stîrnirea unor emoții puternice."31 Cea mai mare parte a miniștrilor aveau o opinie asemănătoare; ei nu voiau să provoace un atac al Germaniei. În ciuda ezitărilor iugoslavilor, Hitler a luat o hotărîre imediat după ce a primit vești de la Belgrad. În capitala Iugoslaviei au fost organizate demonstrații îndreptate fățiș împotriva Pactului. Indiferent de politica adoptată de noul guvern, Hitler a decis invadarea țării. Planurile Operațiunii Marița au fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relatată mai detaliat ceva mai încolo, comuniștii bulgari erau tot mai dezavantajați. Către sfîrșitul războiului, partizanii iugoslavi dețineau controlul regiunii și obținuseră sprijinul sovieticilor. Unul dintre motivele relativei slăbiciuni a poziției bulgarilor era eșecul partidului, în special în comparație cu rivalul lui iugoslav, în organizarea unor mișcări de rezistență eficientă. Conducerea Bulgariei își desfășura bineînțeles activitatea în condiții foarte dificile. Bulgaria era aliata Germaniei; puținele trupe germane din țară nu produceau nici o problemă. Atîta vreme cît Axa a repurtat victorii, a existat o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de alta a celor de-a lungul Dunării, autoritățile de ocupație germane nu puteau permite ca mișcarea de partizani să dobîndească o asemenea forță încît să poată prelua literalmente controlul asupra țării. În anii războiului ele au organizat ceea ce istoricii iugoslavi de după război au numit perioada celor șapte campanii, în cadrul cărora au cooperat din cînd în cînd cu italienii, cu organizația Ustaša, cu forțele regimului Nedić și cu cetnicii. Scopul tuturor acestor acțiuni era încercuirea și distrugerea detașamentelor de partizani. Cu toate că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cetnici și cu grupurile care colaboraseră cu Axa, adică cu ustașii, cu membrii Gărzii Casei croate și cu suporterii lui Nedić și ai lui Ljotić. În perioada aceasta, problemele nu erau nici simple, nici distincte. Cea mai mare parte a iugoslavilor nu erau desigur în favoarea unui guvern comunist; partidul acesta cîștigase înainte de război doar simpatia unei mici minorități a populației. Membrii lor dețineau totuși o poziție dominantă în cadrul AVNOJ și al forțelor armate; existența activă a oricărui centru politic rival nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgare au ocupat regiunea. Dacă macedonenii erau într-adevăr bulgari sau dacă reprezentau o naționalitate separată, atunci Partidul Comunist Bulgar putea spera să-și exercite autoritatea în Skopje. Metodiu Šatarov, secretarul Partidului Comunist Macedonean, care era o filială a celui iugoslav, era de partea orientării bulgare. Ca să-și mențină influența, partidul iugoslav l-a trimis în mai 1941 în regiune pe Lazar Koliševski. În ciuda faptului că partea bulgară beneficiase inițial de principalele avantaje, situația s-a schimbat atunci cînd Germania a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Partidului Comunist Bulgar, dat fiind că aducea în actualitate chestiunea statutului Macedoniei Pirinului. Începînd din acest moment, influența bulgară a fost total exclusă din competiție. În 1944, după retragerea forțelor de ocupație bulgare, controlul asupra zonei a trecut în mîinile iugoslavilor. Guvernul sovietic a fost de acord cu situația aceasta. Chestiunea regiunii Kosovo a fost decisă de acțiuni asemănătoare. În timpul războiului, regiunea fusese sub ocupație italiană și albaneză; conducerea partizanilor a rezolvat viitorul acesteia preluînd pur și simplu conducerea forțelor de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Partid Comunist unit. Enver Hodja a fost numit secretar al partidului și a fost ales un comitet central alcătuit din unsprezece persoane. În noiembrie, în urma acestei întîlniri, au fost oficial primiți în partid un număr de 130 de membri. Dominarea iugoslavilor era totală. Partidul albanez a primit instrucțiuni referitor la organizare, la recrutarea de noi membri și la modul de operare în mediul rural. A fost înființată și o organizație de tineret. De asemenea, sub îndrumarea iugoslavilor, în septembrie 1942 a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
130 de membri. Dominarea iugoslavilor era totală. Partidul albanez a primit instrucțiuni referitor la organizare, la recrutarea de noi membri și la modul de operare în mediul rural. A fost înființată și o organizație de tineret. De asemenea, sub îndrumarea iugoslavilor, în septembrie 1942 a fost stabilită o coaliție politică gen front popular, numită Mișcarea de Eliberare Națională, care avea în limba albaneză inițialele LNC. Cu toate că era dominată de comuniști, această organizație includea și unii membri care aveau alte crezuri politice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
A apărut aici o divergență asupra viitorului statut al regiunii Kosovo, pe care Balli Kombëtar voia să o anexeze după război. Cu toate că ambele grupuri au fost de acord că va trebui organizat un plebiscit în regiune, LNC-ul, sub presiunea iugoslavilor, a denunțat curînd această înțelegere. Partizanii iugoslavi nu aveau deloc intenția să cedeze acest district, chiar dacă Partidul Comunist fusese de acord în 1940 cu acest lucru. Vukmanović-Tempo, comisarul lui Tito, a sosit în acest moment în Albania, iar ascendentul iugoslav
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]