KorAP: Find »[drukola/base=izlaz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...46 >

1,146 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819

duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
o parte mai mică, pentru că nu avea decât să facă părți egale. Cel care alege nu se poate plânge, căci nu avea decât să aleagă partea care i se părea mai mare” (Stahl, 1998, vol. II, p. 249). Pădurile și izlazul nu au fost împărțite la modul propriu-zis, ci este vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp.

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
II, p. 249). Pădurile și izlazul nu au fost împărțite la modul propriu-zis, ci este vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759

ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe de altă parte, bunul are proprietatea de

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea era copleșitor de multă față de un număr restrâns de oameni și în special față de nevoile și capacitățile lor tehnice”; în fața imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să cadă pe noi” . Izlazul este socotit nesfârșit, prisosește nevoilor locale, e suficient de întins (iar această trăsătură e pusă sub semnul îndoielii doar în cazuri speciale, de exemplu când prin folosirea acestuia se barează drumurile de trecere sau apar aglomerări în jurul morilor, pe lângă târguri

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820

satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile; și (7) drumurile (Stahl, 1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
fi identificate trei tipuri de sate: sate pastorale, mixte și agricole. În aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente sătești de muncă în ritm comun, arat în același sens, asolament forțat. În satele agricole, toate zonele devin terenuri de exploatare agricolă, iar izlazul dispare (Stahl, 1944). Spre deosebire de pământul agricol, care necesită un efort colectiv, pădurea putea fi exploatată individual. Ea era folosită în principal în scopul amenajării terenurilor necesare activităților agricole și a celor de creștere a animalelor. La nivel operațional, cea mai

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
valoarea economică reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
mică pentru a reuși să descurajeze eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare oaie în totalul laptelui cules se consideră a fi un indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității de terenuri care pot fi exploatate pe termen lung să apară acaparatorii locali. Acțiunea acaparatorilor locali devine abuzivă în

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la nivelul întregii zone, ci fiecare obște și-a dezvoltat propriile reguli. Regulile de exploatare identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
avut însă niciun rezultat; ca urmare, interacțiunile de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște: orice câmp agricol, după culegerea recoltei, devenea izlaz devălmaș, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]