463 matches
-
bocetele ei și reproșurile pe care i le făcea. Se ridică cu grijă de lângă ea și ieși afară din cort. Aerul curat al nopții de munte îl învălui cu răcoarea lui plăcută. Nu era îmbrăcat decât cu o pereche de izmene și o cămașă subțire, cu mânecile largi. Înainte de a ieși scotocise în buzunarul pantalonilor de lucru de unde își luase țigările. Intenționa să tragă câteva fumuri în speranța că se va mai liniști și îi va veni somnul. După cum erau așezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se lăsase îi ajuta și mai mult. Se pipăi instinctiv la șold, unde ar fi trebuit să se afle cuțitul cu arc de care nu se despărțea niciodată. Bineînțeles că nu-l avea la el, ieșise din cort numai în izmene iar arma rămăsese împreună cu pantalonii înăuntru. Era lipsit complet de apărare. Se afla cu mâinile goale în fața a cel puțin trei atacatori. Încercă să judece situația în care se găsea. În față, în spate și în dreapta se aflau dușmanii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suspină, Înălțîndu-și privirea. — VÎrsta, care tuturor ne prezintă factura. A căzut bolnav și a avut ceva probleme cu banii. În 1936, feciorul mai mare a preluat editura, Însă era dintre aceia care nu știu nici să-și citească numărul de la izmene. Întreprinderea s-a prăbușit În mai puțin de un an. Din fericire, Cabestany n-a apucat să vadă ce făceau moștenitorii lui cu rodul unei vieți Întregi de muncă și nici ce făcea războiul cu țara. A murit de embolie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-mi eliberez tatăl. Lui Fermín Romero de Torres i se topea privirea de recunoștință. Ieși din cadă, strălucitor. Tata Îl Înveli Într-un prosop. Cerșetorul surîse de plăcere cînd simți țesătura curată pe piele. L-am ajutat să-și Îmbrace izmenele, care Îi erau cu zece numere mai mari. Tata Își desfăcu cureaua și mi-o Întinse ca să-l Încing pe cerșetor. — Acuma chiar că sînteți ferchezuit, zise tata. Nu-i așa, Daniel? Orișicine l-ar lua drept un artist de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe cei de la cămașă, după care îi tăie maioul. Îi scoase cu precauție hainele, iar torsul gol al prizonierului se ivi ca o pată mare și luminoasă în penumbra curții. Când Matziev termină cu hainele, făcu același lucru cu pantalonii, izmenele și chiloții. Îi tăie șireturile pantofilor, apoi le ridică încet fluierând melodia lui preferată, Caroline și pantofii ei verzi. Tânărul urla, scuturând din cap ca un nebun. Matziev se ridică: prizonierul era în întregime gol, la picioarele sale. — E mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de asemănătoare cu un delirium tremens, iar Amory a fost abandonat la Minneapolis, fiind sortit să-și petreacă următorii doi ani la unchiul și mătușa sa. Acolo, aerul crud și vulgar al civilizației vestice l-a surprins prima oară - În izmene, ca să spunem așa. UN PUPIC PENTRU AMORY Citind, i s-au arcuit buzele. „O să dau o petrecere cu săniuș“, scria, „joi, șaptesprezece decembrie, la ora cinci, și aș fi foarte bucuroasă dacă ai veni. A dumitale, Myra St. Claire R.S.V.P.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Amory a fost afară din pat, Împrăștiind pe jos toate lucrurile de pe Învelitoarea de birou. Plaja! N-o mai văzuse de ani de zile, de când fusese În pelerinaj cu mama. Cine mai merge? a Întrebat, străduindu-se să intre În izmenele B.V.D. — O, Dick Humbird și Kerry Holiday și Jesse Ferrenby și... ei, sîntem vreo cinci-șase. Dă-i zor, băiete! După numai zece minute, Amory devora fulgi de porumb la Renwick’s, iar la nouă și jumătate au ieșit fericiți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
după ce se termină de intonat Marele Imn, împăratul, spre uimirea tuturor, fugi către o încăpere secretă a catedralei, încercând să nu urle de durere. Marele Medic împreună cu Marele Șambelan îl urmară. În cameră îl găsiră pe împărat fără pantaloni, fără izmene, având însă coroana și tunica de ceremonie, scărpinându-se inghinal și călcând în picioare ceva ce numai el vedea. Cei doi, având în vedere delicata situație, se consultară discret și hotărâră că este cazul să solicite intervenția personală a augustei
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
mânuiești toporul, nepoate! Gheaț? Nuuu! Beton? Ăla e moale ca untul! Granit? He, joacă de copii! De zece ori mai dură ca diamantul era suprafața lacului! Sărea toporul de parcă loveam în cauciuc de tractor! Așchiile intrau prin salopetă, blugi și izmene, zgâriind pielea! Transpirația rămânea țurțuri pe sprâncene și în bărbie, mâinile mă dureau! - Te descurci nepoate, buuun, dă-i bătaie, zicea nenea Ionel, cu aceeași căciulă dată pe spate, cu pieptul gol, cu sticla în mâinile fără mănuși... Când am
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
ceva din efectele de iarnă. Pentru moment ași avea nevoie de flanele și pături, dar nu primesc nici o satisfacție, nici de la Armată, nici de la Marele Cartier General. [...] Ministerul de război a găsit cu cale să adopte pentru trupă chiloți în locul izmenelor lungi de pânză care acopereau gleznele. Ministerul a făcut această substituire ca să facă economie, fără să se gândească că soldații vor tremura de frig. Am găsit soldați care și-au tăiat mânecile de la cămăși pentru a-și înnădi chiloții, ca să
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
de ani de umilință adâncă. Degeaba. Degeaba atâtea războaie, S-ajungem un popor de buboaie, Pline de ură ca o speluncă! Degeaba Eminescu. Degeaba Ștefan. Dacă ne mâncăm între noi ca niște hiene, Săraci că n-avem pe fund nici izmene. Două mii de ani de istorie-n van! Ce țară, Doamne, ca un pahar. Și ca un strigăt. Și ce neam trist. Răstignit pe munții Carpați ca un Christ. Viețuind pe pământ în zadar! DE-AM FI AVUT ODATĂ MĂCAR ȘI
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
ei și poate-om căpăta și noi ceva dă la ei, că n-or fi așa scârțani să nu ne dea, că doară suntem și noi intelectuali ce dreacu’, Doamne iartă-mă, nu fi bă bleg, că de purtam io izmene pân-acu’... hă, hăăă! Ca să fim sinceri, nici Veronel nu era de loc indiferent la cele ce se petreceau dar, om chibzuit și înțelept, că doar era inginer, stătea cu urechea la pândă să-și dea seama în ce limbă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
trimis al regelui, că văz că de la o vreme nu mai are somn. Cred și io, la câte chiolhanuri trage, cu muierile ălea dă la sciți, nici nu mă mir... Rocar scuipă în foc, de deochi, se ridică, își trase izmenele, apoi se sprijini de perete și, ușor-ușor, plecă afară. După cum se mișca băiatul putem să fim siguri că el este strămoșul tuturor moldovenilor din zilele noastre. După vreo două clepsidre se întoarse la fel de confuz și, cu aceeași moacă stupidă plus
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
spun drept, cam are dreptate! Da’ să nu uităm că astea-s tradițiile și nu le poți tu schimba oricât de faraon ai fi! În rest, slavă lui Amon, avem ce băga în gură, dar și ce trage la gura izmenelor cum spuneai tu în colegiu și noi râdeam ca proștii că habar n-aveam ce-s alea izmene. Bă, da’ ce viață ierea! Că veneau și feniciene și babilonience și ce meserie vedeau fetele, mamă, mamă! - Bă, da’ tu mai
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
schimba oricât de faraon ai fi! În rest, slavă lui Amon, avem ce băga în gură, dar și ce trage la gura izmenelor cum spuneai tu în colegiu și noi râdeam ca proștii că habar n-aveam ce-s alea izmene. Bă, da’ ce viață ierea! Că veneau și feniciene și babilonience și ce meserie vedeau fetele, mamă, mamă! - Bă, da’ tu mai zbori, sau te-ai lăsat, că uite, eu deși cam am probleme cu aterizarea și mă mai lasă
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
a sudoare amestecată cu parfum, cu apă de colonie nemțească, renumitul 4711, iar bucata de pâine pe care ți-o strecurau unii dintre ei, înainte de a-și descheia prohabul pantalonilor, puțea a urină, a pișat stătut. Acolo își ascundeau, în izmene, darul pentru tine, de teamă să nu-i știe alții.// Mamă! Mamăăă! Strig din somn și strigătele mă trezesc. Mamă! Ești goală! Auzi? Ești goală! Zbier, ridicat în capul oaselor, treaz de-a binelea, plângând. Unde e capotul pe care
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
Și ușor nu se aruncă. Nici independența dragă, Nu se-aruncă că pe braga. Flori și frunze de privești, El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăvești Și nu știi de ce trăiești. Și-apoi vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Că la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Că la mă-sa afumata... Numai că la el acasă. Cască ochii,te rog bine! Nu te supără
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
comoara sccumpă,Și ușor nu se aruncă.Nici independența dragă,Nu se-aruncă că pe bragă.Flori și frunze de privești,El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăveștiși nu știi de ce trăiești.Și-apoi vrea rufe spălateși cămășile călcate,Si izmenele călcate! Parfumate și drapate,Ca la mă-sa apretate,Și-ncălzite de se poate.Și mîncarea lui să fie,Musai ca-n copilărie,Ca la mă-sa afumata...Numai că la el acasă.Cască ochii,te rog bine!Nu te supără
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
meu?! Nu face copilul meu așa ceva.... Când porți uniformă, cu cât te simți mai frustat de libertate, cu atât simți nevoia să înjuri; înjurăturile ajung să facă parte din modul de viață. Nu credeți? Întrebați-i pe cei ale căror izmene, în care dorm, fac parte din uniformă. * - ......... mătii! - Ba într-a mătii! Replică incorectă! Copiii respectă dreptul la replică dar nu suportă depășirea unui anumit prag de intimitate. Moșu nu mai are timp să îndemne la reconciliere. Pietrele încep să
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
Și ușor nu se aruncă. Nici independența dragă, Nu se-aruncă ca pe bragă. Flori și frunze de privești, El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăvești Și nu știi de ce trăiești. Și-apoi vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Ca la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Ca la mă-sa afumată... Numai ca la el acasă. Cască ochii,te rog bine! Nu te supăra
NU TE MĂRITA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365280_a_366609]
-
noi, cei care se apucă de politică sunt, în marea lor majoritate, indivizi care nu sunt în stare de altceva. Prin urmare, nu trebuie să ne mire faptul că ajung miniștri foști tractoriști și chelneri, ori foști căpitani, care împărțeau izmene și bocanci soldaților, și care au ajuns peste noapte generali de cele mai multe stele, președinți de camere parlamentare - foști lăcătuși mecanici de CFR, secretari de stat și parlamentari - foste educatoare, foști șoferi, fierari-betoniști, vânzători de butelii, aprozariști, felceri etc. 47. Politicianul
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
mă face pionier. - Da’ de ce te face? - Pentru că învăț bine șî am note mari, moșule! Moșu’ a uitat să mă mai întrebe ce e aia „pioner”, pentru că, între timp, își trăsese de pe el cămașa lungă, își „lăpădase” cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun de casă. - Ce naiba
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
de apă turnate pe cap, moșu’ mi-a spus: - Ia aruncă, bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
l-am găsit îmbrăcat cu o cămașă albă, lungă până la genunchi, cu mâneci largi, brodată pe margini și la piept și guler cu „râuri” înguste de flori; peste cămașă își trăsese o vestă din „pănură”, iar pe sub poalele ei - niște izmene albe, largi, legate deasupra labelor picioarelor cu băieri; în picioare, „pă gol”, avea niște papuci din „trențe”, iar peste mijloc se încinsese de mai multe ori cu un brâu lat, brodat peste tot cu romburi roșii și negre. A luat
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]