290 matches
-
cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprâncenele. Și să știi că-s sănătos, Că, mulțămind lui Cristos, Te sărut, Doamnă, frumos". ........................................... De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și Irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntîmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
i graiul pânii, Când de vânt se mișcă vara; În rostirea ei, bătrânii Cu sudori sfințit‐ au țara. Limba noastră‐i frunza verde, Sbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce‐ n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Limba noastră‐s vechi izvoade, Povestiri din alte vremuri; și citindu‐le - nșirate, Te‐ nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă‐ n ceruri, Să ne spue‐ n hram și‐acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastră‐i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Care
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fiecărui potir; 18. și chipul altarului tămîii în aur curățit, cu greutatea lui. I-a mai dat și chipul carului heruvimilor de aur care își întind aripile și acoperă chivotul legămîntului Domnului. 19. "Toate acestea", a zis David, "toate lucrările izvodului acestuia, mi le-a făcut cunoscute Domnul, însemnîndu-le în scris cu mîna Lui." 20. David a zis fiului său Solomon: "Întărește-te, îmbărbătează-te, și lucrează; nu te teme, și nu te spăimînta. Căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
sănătate, mă închin dumitale și rogu pe Dumnezeu milostivul ca să dăruiască dumitale toate cele de fericire după pofta inimii”... Citesc și în sufletul meu simt cum se cuibăresc vorbele care poartă pe lângă mesajul de suflet al bătrânului și fiorul vechilor izvoade cuprinse în minunata operă a domnului profesor universitar doctor Ioan Caproșu: “Documente privitoare la istoria orașului Iași” de la 1408 la 1800... “Multă înțelepciune și bunătate sălășluiesc în cuprinzătorul tău suflet, sfințite părinte” - îmi răsar în minte gânduri de recunoșrtință și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iei în deșert numele Domnului, pentru faptul că în septembrie 1783 Alexandru Costandin Mavrocordat voievod întărește stăpânirea mitropolitului asupra bunurilor cumpărate, printre care și o “crăciumă”, cum spune vodă. --Să lăsăm acest amănunt, sfințite, și să luăm seama la un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi” date cu chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un “Izvod de dughenile Sfântului Nicolai dinnăutru i dinnafară care în jos anume arată”. Din cele scrise de grămătici, rezultă că după 15 iulie 1792 mănăstirea avea 34 de dugheni și alte 34 de “odăi” date cu chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie că: “4 odăi... toate aceste sânt școli”. Acest lucru mi se pare cu totul deosebit. --Dacă tot am pornit să aflăm ce s-a mai întâmplat pe lângă mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc, să vedem ce spune “Sama de veniturile Sfântului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
septembrie 1712 (7221), face o danie cu “un loc de casă... a sfintei Mitropolii... ce iaste... pre Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că... dacă aducea foloase Mitropoliei sfinția sa nu făcea dania nici cum! Iaca și un feredeuș (băieș n.n), Zamfir, care la 18 nov. 1786 vinde o casă “giupânului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
urcă sângele la cap”, cum se spune. Și am citit multe asemenea fapte. Nu mai departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum se spune. Și am citit multe asemenea fapte. Nu mai departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe mine să-i spun cine știe ce din cărțile citite. Și nu m-am înșelat: pe nepusă masă, mă întreabă: Da’ povestea cu pivnița lui Iordache Cantacuzino mare spătar o știi? O știu dintr-o copie făcută în 1743 după un izvod domnesc pe care diacul îl numește „Testament de la mărie sa Grigorie (Ghica) vodă, din vălet 7243” Și ce se spune acolo, fiule? Vodă zice: „Facem știre cu această carte a domnii mele că, avînd dumnealui cinstit și credincios boieriul nostru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în sus până la drumul mare al Scânteii în dreptul pârâului Galata și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar în pădure până la Cetățuie și pe unde curg apele către mănăstire”. Caut mai departe. La data de 20 februarie 1730 (7238) găsesc un izvod în care sunt înscrise patruzeci și cinci de obiecte: veșminte, odoare și cărți bisericești dăruite de un anonim. Printre ele se aflau: „patru candele mari de argintu, o căndeluță tij de argintu, un potiriu de argintu, un discos de argintu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decembrie <1742>, mai precis (Constantin Mavrocordat voievod revenit la domnie 1741-1743): El spune că: “16 foițe s-au scris pe la ținuturi, pe la boierii ce sânt ispravnici, pentru milostenia ce s-au socotit să de la Sfântul Mormânt a Ierusalimului, după cum arată izvodul ce este în Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a Ierusalimului ce s-a trimis cătră toți... La cine s-au trimis foile ca să strângă banii: pe la boieri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
asemenea și fiului său Giurgiu, și copiilor lui și întregului neam, în veci, nemișcat... În târgul Iașilor, la anul 6942 (1434), mai 25.” Logofătul a rămas lângă mine să pună pecetea domnească, dându-mi sfaturi cum se face ca un izvod domnesc să fie gata...Între timp, vodă, împreună cu suita, a ieșit din sala tronului. Cu ei a ieșit și logofătul... Am rămas singur-singurel la măsuța mea de scris. Mă simțeam ca o muscă așezată într un colțișor din necuprinsa sală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sala tronului. Cu ei a ieșit și logofătul... Am rămas singur-singurel la măsuța mea de scris. Mă simțeam ca o muscă așezată într un colțișor din necuprinsa sală a tronului. Tocmai am început să cercetez cum sunt întocmite și alte izvoade, ca să deprind meșteșugul, când am simțit o mișcare a aerului din preajmă...Am privit cu grijă la ferestrele sălii. Toate erau zăvorâte. Lângă mine, țipenie...Am rămas descumpănit, așteptând să se întâmple totuși ceva. Într-o încăpere ca asta aerul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în gânduri, pentru că bătrânul călugăr - din locul lui ascuns - a băgat de seamă acest lucru și, când am ridicat ochii de pe pergament, i-am auzit vocea întrebându-mă: „Ce te-a făcut să meditezi atâta? Anul când a fost scris izvodul sau blestemul ierarhului?” Nu știu cum, dar întrebarea nu m-a mirat. Și, ca și cum l-aș fi avut pe bătrân în față, am răspuns: „Amândouă, sfinția ta, dar mai mult blestemul mitropolitului.” „Mă așteptam la acest răspuns, fiule, pentru că și mie mi-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
rămas doar în mintea mea, pentru că nu am avut parcă curajul s-o pun. Ca și cum călugărul mi-ar fi auzit totuși întrebarea, mi-a răspuns: „ Să știi, fiule, că întâmplarea face ca eu să fi fost prezent la întocmirea tuturor izvoadelor ce se află în această sală...” „Mamăăă! Cum adică? Ești atât de bătrân? Nu pari...Dar mai știi?” m-am mirat în sinea mea, fără să îndrăznesc vreo întrebare...Mi-am zis apoi în gând: „Să știi că acest călugăr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tot neamul lor”. Când am ajuns la acest pasaj, am tresărit: „Uite unde sta prima însemnare despre biserica Frumoasa, așa cum a ajuns să fie cunoscută din 1723, dintr-o însemnare scrisă în grecește pe o Evanghelie a mănăstirii.” La sfârșitul izvodului, am găsit: „A scris Mihăilescu, în anul 7095 (1587), luna aprilie 10.” Din spusele lui vodă se înțelege greu ce legătură are dania lui către mănăstirea Sinai și Melentie Balica hatman. Am așezat pergamentul pe poliță și așteptam o nouă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele cele vechi, până a nu fi răscoalele... Și luând izvod de pre izvoadele cele vechi a monastirilor și făcând izvod nou de ce s ar afla acum, și aducându-le aicea,...ca să vedem ce au fost nainte și la cele ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele cele vechi, până a nu fi răscoalele... Și luând izvod de pre izvoadele cele vechi a monastirilor și făcând izvod nou de ce s ar afla acum, și aducându-le aicea,...ca să vedem ce au fost nainte și la cele ce se află acum. De rândul egumenilor, carele s-ar afla
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele cele vechi, până a nu fi răscoalele... Și luând izvod de pre izvoadele cele vechi a monastirilor și făcând izvod nou de ce s ar afla acum, și aducându-le aicea,...ca să vedem ce au fost nainte și la cele ce se află acum. De rândul egumenilor, carele s-ar afla om harnic și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele cele vechi, până a nu fi răscoalele... Și luând izvod de pre izvoadele cele vechi a monastirilor și făcând izvod nou de ce s ar afla acum, și aducându-le aicea,...ca să vedem ce au fost nainte și la cele ce se află acum. De rândul egumenilor, carele s-ar afla om harnic și om bun să fie tot pre loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de bucatele lor și după trebele lor umblă...și au stricat de tot potvigul călugăresc și obiceaele cele bune a sfinților părinți...Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul să aibă a li lua toate bucatele... și să-i înhereze și pre izvod să le dea pe seama egumenului în bucatele mănăstirei... Și nime să nu stea împotriva cărței domniei mele.” „Antioh Cantemir voievod a îndeplinit astfel dorința unor ctitori de mănăstiri sau dăruitori de averi. Unul dintre ctitorii care și-au arătat nemulțumirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
închinate, ș-au luat asupra lor șase sute de galbeni într-un an. Și așea ș-au ales să-și poarte ceneși banii săi. Și s-au cisluit egumenii ei în de ei... precum au știut ei mai drept, precum arată izvoadele lor de îmbe părțile, ce s-au dat la Vistierie cu pecete domniei mele... Însă și aceasta să se știe că dintr-acești bani ai tuturor mănăstirilor ce s-au legat la ruptă, am socotit domniia mea cu tot sfatul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]