291 matches
-
Janów, P.P. Panaitescu - cu observația că ultimii doi nu exclud amestecul versiunii mediobulgare -, Nicolae Cartojan, autorii tratatului academic, George Ivașcu), versiunea slavo-ucraineană tipărită în 1637 la mănăstirea Kutein, în Bielorusia (pe care N. Cartojan o credea a proveni dintr-un izvod românesc procurat de Petru Movilă din Moldova), iar spațiul ipotezelor neslave a fost ocupat de opinia generalului Petre Vasiliu Năsturel, care socotea că Udriște Năsturel ar fi tălmăcit din grecește, și de părerea lui Alexandru Piru, ce înclina spre aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
circulau în spațiul românesc din secolele al XIV-lea și al XV-lea; el nu a tradus nici din grecește în românește (de altfel nu se cunosc prea multe despre cunoștințele de greacă ale vtori-logofătului), ci numai din slavonă. Titlul izvodului care i-a plasat pe cercetători pe calea originalului elin este o prelucrare, destul de liberă, dar motivată, a formulării de început a versiunii tipărite la mănăstirea Kutein, sub patronajul lui Petru Movilă: Istoria sau descrierea adevărată [...] despre viața sfinților prea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
slavonă pe care a lucrat Udriște Năsturel aparține familiei redacțiilor răsăritene, fiind mai scurtă decât redacția slavă completă. Acesta a pus la contribuție și alte izvoare, cum ar fi ediția Kutein, care rămâne un text ajutător, nici într-un caz izvodul de bază. Varlaam și Ioasaf în versiunea din 1675 a lui Udriște Năsturel s-a tipărit în 1904. Romanul a cunoscut câteva prelucrări, cea aparținând lui Mihail Sadoveanu și lui D.D. Patrașcanu având o intensă circulație. Ediții: Viața sfinților Varlaam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
mănăstirilor athonite mânuia această limbă de cultură) ori trecând de la un idiom la altul pe trasee imaginate de învățați, a fost tălmăcită în românește (transpusă de pe un text slavon și devenită, la rândul ei, după ce a ajuns la Muntele Athos, izvod originar pentru trei tălmăciri-prelucrări în neogreacă, una tipărită la Veneția în 1803) în timpul lui Matei Basarab de un cărturar din cercul lui Udriște Năsturel sau chiar de învățatul cumnat al domnului, autor și realizator al unor programe savante de tălmăciri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911; Din umbra satelor, București, 1913; Zile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme noi, București, 1967. Traduceri: Henry Bordeaux, Teama de viață, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
larg a trăi deprins fiind, de năcaz, în curândă vreme în melianholie, din melianholie în buhăbie, din buhăbie în slăbiciune, din slăbiciune în boală și, în sfârșitul tuturor, din boală în moarte va cădea, și așé, de tot numele din izvodul vieții i să va ștérge. Iară amintrilea, bine să știți că, până Inorogul viață are, viața noastră scurtă și acéia cu prepus și în toate ceasurile cu groază decât moartea mai rea ieste (că o dată a muri, datoriia firii, iară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încă mare grămadă de ură asupra ș-au grămădit (că mare scârșnetul roatelor astupa voroava cărăușilor) și în loc ce mulțumită pentru dezvălirea adevărului i s-ar fi cădzut, nu numai din țară-și s-au izgonit, ce încă și din izvodul neamului său s-au lipsit, și aceasta nu dintr-altă pricină, precum mi să pare, au purces, fără numai din véchea și rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are și să oaă, iară dintr-a celor din stihiia văzduhului, căci nu zburătoare, ce pedestră ieste. Iară amintrilea, de va cineva împotriva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are și să oaă, iară dintr-a celor din stihiia văzduhului, căci nu zburătoare, ce pedestră ieste. Iară amintrilea, de va cineva împotriva firii și în pizma adevărului socoti (căci voia slobodă obiciuită ieste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente vechi, de neprețuit, hușeanul Gheorghe Ghibănescu - profesor universitar la Iași în lunga sa perioadă de activitate - notase cu nedisimulată satisfacție pe marginea catagrafiei (recensământului) din anul 1820, că „...la Ținutul Vasluiului nu fuseseră recenzați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și un trecut onorabil. Există o mărturie din anul 1528, sprijinită pe un document semnat de Petru, domnul Moldovei, prin care întărește o danie din satul Măcrești, sat dispărut, dar care a fost localizat de Gh.Ghibănescu (în Surete și izvoade, vol.I, p.362) pe baza unei notițe a diaconului Pelin din Voinești, în care specifică "Măcreștii sunt pe Iezer de la Ruși mai sus ... ci-i zâc Stângăcenii (desigur Stâncășenii) și Oprișenii pe apa Ezărului". Este cea mai veche mărturie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
reținut și numele preoților din ultima sută de ani (sec.20): Pitirim I., Vasiliu Șt., Filichi Const., Ursăcescu V., Tomșa Gh., Mera Ion, Bujor Const., Gâlcă Gabriel ș.a. Dar iată că, recent, am dat de un document (în "Surete și izvoade", vol.I) în care se precizează că biserica din satul Stâncășeni datează din anul 1795. Elena Tomșa, Gheorghe Tomșa învățătoarea, fiica soților preotul satului Ibănescu și soția preotului Tomșa VI. Adolescența Școala Normală de Învățători A constituit o etapă extraordinară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
însărcinat cu organizarea noii case de presă n-avea nici 30 de ani. Cine să-și mai amintească acum rolul acelei cărți-șperaclu a lui Lesnea, ce strângea mănunchi cinci cicluri de poeme ordonate tematic sub titulatura "Ulcioare de piatră"? Întâiul, "Izvod", grupează poeme de inspirație istorică, al doilea, "Umbra norilor", este un buchet de pasteluri, al treilea, "Ploaia tuturor", adună strofe cu un pronunțat caracter social, al patrulea, "Pe lângă balade", este constituit din prelucrarea unor străvechi legende, în vreme ce al cincilea (și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
calitativă și evaluare obiectivă a efortului de ameliorarea a tipăriturilor de dinaintea lor, precum "Grigorie, smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei", în Prédoslovie către pravoslavnicii creștini la Cazaniile de la București, din 1768: "am pus de au typărit, însă nu pre cum au fost izvodul, că am găsit multe greșăli și pe la multe locuri nu să înțelége. Pentru care cercați cărțile céle tipărite mai denainte și céle de acum, și, de veți cunoaște că iaste așa, nu cérem altă cérere dela dragosté pravoslavii voastre, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și a noastră: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Careo plâng și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la lumină istoria romanilor cea veche, pre limba românească, de la facerea Romei. Și fiindcă Roma e făcută în țara care sa numit Lațium, înainte de a ajunge cu vorova la facerea Romei, voiu să găsesc despre Lațium, întru care voiu urma izvodul Istoriei lui Eutropius cel în Veneția la anul de la întruparea Domnului 1521 prin Aldus tipărit.” El publica chipul lui Romulus, „strămoșul românilor” și viața acestuia, promițând că „De voi pricepe că românii noștri au voe, după cum se cade să aibă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cantemir București, 1964; Piru, Ist. lit., I, 328-366; Ist. lit., I, 557-587; Scarlat Callimachi, Dimitrie Cantemir. Viața și opera în imagini, București, 1966; Duțu, Coordonate, passim; Ivașcu, Ist. lit., I, 242-256; Manuela Tănăsescu, Despre „Istoria ieroglifică”, București, 1970; Lucian Blaga, Izvoade, București, 1972, 142-168; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972; Constantin Măciucă, Dimitrie Cantemir, București, 1972; Paul Simionescu, Dimitrie Cantemir, București, 1972; Protopopescu, Volumul, 237-305; Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir. Studiu lingvistic, București, 1973; I.D. Lăudat, Dimitrie Cantemir, Iași, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
sec. XVI - prima jumătate a sec. XVII), cronicar. Se cunosc puține date despre viața lui M. El însuși menționează în cronica sa că este călugăr și că a scris din îndemnul lui Teofil, episcopul Râmnicului, la 1620, servindu-se de izvoade slavonești. A folosit, pentru întocmirea cronografului său, versiunea slavă a cronicii lui Constantin Manasses (care fusese model de stil pentru cronicarii moldoveni Macarie, Eftimie și Azarie), o cronică slavonă sârbească (1355-1490) și o alta bulgară. M. a prelucrat toate aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
înnoptarea, desfrunzirea, să capteze stările vaporoase, vedeniile, nelămuritul. În reprezentarea fenomenelor lumii materiale și psihice, românii au putut împrumuta sugestii de la alții, însă „arta bizantină o simți că e numai altoi într-o mai veche înfăptuire” - nota eseistul, interesat de izvoade, într-o pagină din Focurile primăverii și flăcări de toamnă, mutându-și privirea de la gramatica poeziei moderne spre arhetipuri și practicând stilizarea în frescă. Ia naștere o pictură narativă cu rădăcini în basme, legende și balade, în magic. Nu s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
folosit și Jean Paul în al său Titan pentru tânărul spaniol Graf von Cesara sau Zesara, care are și o soră cu același nume. [...] Toată atmosfera din societatea mistică "Amicii Întunericului" aduce a scriere "senzațională". Totuși și aci putem descoperi izvodul cult al acestui fel de literatură. Subterana e o încăpere tipic romantică, încât lui Richter i-a putut trece prin cap să facă educația micului erou din Unsichtbaren Loge sub pământ. În povestea dramatică a lui Raimund, Moisasurs Zauberfluch, există
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui. 1916-1917 (1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
lămurite abia în ultimele decenii, conceptele istorico-geografice, precum Europa de Sud-Est și Europa Est-Centrală, ne dezvăluie nuanțe puțin percepute de istoriografia contemporană. Aceste părți de continent ne înfățișează o civilizație cât se poate de originală, dătătoare și ea de minunate „izvoade ale spiritului, ale artelor, ale politicii timpurilor moderne”. Ce propunem atunci? Să trecem deci de axa mediană, de nevăzuta linie ce despică Europa de la Hamburg la Triest, cum sugera, printr-o fericită expresie, un istoric al artelor sud-est europene. Meritele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poetului. Încă de la început el își conturează preferințele pentru anumite teme, lăsând să se întrevadă influențe constante din poezia lui Tudor Arghezi, G. Bacovia, G. Topîrceanu, mai puțin din Mihai Eminescu și sporadic din E. A. Poe. De altfel, în poemul Izvod, care deschide volumul de debut, fixează programul propriei inspirații poetice: folclorul, natura, istoria, viața socială, tradiția. Chiar dacă în Veac tânăr sunt încă evidente unele stângăcii, versurile de aici, ca și cele ce vor urma, impun prin întinderea și varietatea registrelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]