165 matches
-
jos, / Să mă sui în vârful tău, / Să-l văd pe bădița-l meu; De-ar veni drăguța vară, / Să mă duc cu badea iar, / În mijlocul codrului, / Să sting focul dorului, / Codrule, / La umbra ta, / Tare-i dulce dragostea!"153; "Izvoraș cu apă rece / Pe la poarta mândrei trece, / Iese mândra să se spele / Și dă de urmele mele. / Izvoraș cu apă lină, / Pe la mândra prin grădină, / Cine bea de dor s-alină. / Hai, mândră, să bem și noi, / Să ne iubim
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vară, / Să mă duc cu badea iar, / În mijlocul codrului, / Să sting focul dorului, / Codrule, / La umbra ta, / Tare-i dulce dragostea!"153; "Izvoraș cu apă rece / Pe la poarta mândrei trece, / Iese mândra să se spele / Și dă de urmele mele. / Izvoraș cu apă lină, / Pe la mândra prin grădină, / Cine bea de dor s-alină. / Hai, mândră, să bem și noi, / Să ne iubim amândoi."154 Spațiul poetic construiește un univers semantic al contrastelor, prin intermediul paralelismului negativ care explică, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
repare au șters din agenda lor adresa noastră. Semn rău, sigur că da, pentru că am ajuns la etajul nouă, iar ușa mea fiind chiar lângă ușa liftului, am călcat... direct într-o baltă, plici; plici și cu celălalt pantof. Și izvorașul venea chiar de sub ușa mea! Iată nenorocirea pe care o prevăzusem chiar de când coborâsem din tramvai. Deodată am simțit în gură gust de castravete murat și pe jumătate putred, care a fost uitat de o gospodină într-un fund de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care era nu departe de casa lor, pe Sărărie, un loc celebru de popas pentru toată lumea: cărăuși, căruțași, hamali, funcționari, scriitori etc. Aici, la han, comanda niște fleici în sânge și-i striga țiganului cu scripca:Cântă, cioară, pe aceea: “Izvoraș de apă rece” și altele, unele chiar măscărăcioase, la adresa unor femei puturoase sau a unor adversari vecini, mai buni sau mai puțin răi ca el. De multe ori Ecaterina venea singură acasă și-i striga: „Mitică, șanțurile o să te mănânce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și bolovănos... sperie mintea și cutremură... Vorbește în doi peri, deprins să-și ascundă gândul. Suflet enigmatic, plin de surprize și bănuieli. Lisandru, deși se uita la gura bătrânului, și îi asculta vorbele ca pe un descântec, și, ca un izvoraș îi susura în inimă un fel de liniște, un fel de mângâiere; el însă, tot pe-a lui o ținea... și, ieși din crâșmă ca un vârtej. Bătrânul bătu aerul cu palma, murmurând în barbă: - Prostia n-are rânduială, și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
populară pusă în muzică, vol. III: Romanțe, București, 1897. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Raport la colecția de folclor a lui Dimitrie Vulpian], AAR, memoriile secțiunii literare, 1885, 1; Muzica română premiată în Franța, F, 1891, 49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
încercarea de a-și căuta originea. Simt că sângele mi se încheagă și curge cu tot mai mare greutate prin vene. Corpul meu devine humă neagră și mă bucur de metamorfoza asta. După moarte, aș vrea să mă îngroape sub izvorașul care curge prin mijlocul pădurii: sper că apa proaspătă mă va feri de putrefacție. Aș vrea ca moartea mea să fie aidoma cu aceea a unei plante, lipsită de apariția unor mirosuri urâte. Aș dori să pot să mă integrez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
HÂRȚESCU, DIANA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a. București, Corint, 2000. 208 p. Conține bibliografie. [100] SMÎNTÎNICĂ, MARIA; SĂLCEANU, DUMITRA, Citire. Manual pentru anul VIII din școli speciale. Iași, Glissando, 2000. 90 p. [101] SPĂRIOSU, TRĂILĂ, Izvorașul, carte de citire pentru clasa a II-a a școlii elementare / Trăilă Spăriosu - ed. a V-a. - Beograd, 2000. [102] STOLERU, CECILIA, Bacalaureat 2000. 200 de compuneri și teste rezolvate. Literatura română (In conformitate cu programa de bacalaureat elaborata de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ați amintit de răp.(osatul) prieten Ion Vicoveanu cu care am corespondat până la moarte. Vasta sa corespondență trimisă mie e adăpostită în dosarul 1170 de la Arhive sub numele Ioan Vicoveanu - Vicovul de Jos - Jud. Rădăuți. Era abonat și colaborator la „Izvorașul”. Distins OM. Sofia Vicoveanu e rudă cumva cu El?572 4) M-ar interesa: în ce ziar ați găsit vârsta mea de 95 ani pe care-i împlinesc la 15 Sept. 1990? - Dacă nu l-aș poseda mult aș căuta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a luat numele de artistă după localitatea în care a trăit o perioadă. 438 găsesc. Până în ziua de astăzi s-au scris și depistate de mine 977 (nouă sute șaptezeci și șapte) referințe: recenzii despre cele 3 periodice ce am editat - „Izvorașul”, „Opaițul satelor” și „Alarma satelor” - și 27 lucrări, în colaborare 4 și celelalte sub semnătură proprie, medalioane, consemnări, studii etc. din care 970 sunt depuse, sub formă de decupare, în 9 voluminoase mape - din dosarul 7742 la Arhivele Statului din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au luat licențe în filologie, conservator muzică - Buc(2) înaintări la gr. I - ale căror lucrări în copie sunt depuse la Arhiv. Cabinet din Tr. Severin, iar 3 prof. universitari și-au întregit tezele de doctorat cu materiale din arhiva „Izvorașul”. 6) Îmi exprim profunda compasiune pentru cel ce v-a părăsit prea devreme la 54 ani (referire la profesorul și publicistul Petru Froicu, n.E.D.). 7) Închei cu dorința de a afla vârsta Dv. - dacă ați fost elevul prof. Fira la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
muzeistică statului român. Este autor al volumelor: Muzeul orașului Suceava, Contribuții la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a. 36. Constatin Gafițescu (1907-1980), învățător, culegător de folclor, colaborează la Izvorașul, Poporul românesc. Este autor al unor consemnări ale obiceiurilor din Dumbrăveni, Suceava, în Arhiva de folclor, alcătuind și o monografie a comunei, aflată în manuscris. 37. Ion Irimescu (1903-?), sculptor, are prima expoziție ca elev al Liceului "Nicu Gane" din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată numai zâmbet. Fără s-o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes Între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și Înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună de băut. Parcă-i sifonată. Oricât ai bea te simți foarte bine și nu te balonează. Este ca un medicament. Este binecuvântat. Când bei parcă Îți dă puteri noi, te Întărește, te
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mântuim cu toții. În acești munți și În acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea ca un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți. Tot Dumnezeu o trimite și pe ea sufletelor care se nevoiesc În pustiu. Muntele Eleon sau Muntele Măslinilor Este la o distanță de vreo 3 km de Ierusalim. I se mai spune
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Hristos Să facă plata dreaptă Creștinilor de jos! Stațiunea Buziaș 25.06.2010 Pe un șes Întins O pădure cu frunziș Cu alei de copaci De tei și castani Te-mbie să stai. Pe bănci pitulate Oamenii iau parte. Un izvoraș A lui Moș Buziaș Care Dumnezeu l-a dat Și Binecuvântat! Tot omul să bea Sănătate să ia Și un alt izvoraș Baie să facă Tensiunea să dreagă Bogat, sau sărac Ei s-au vindecat! Un părculeț Rotund și frumos
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
alei de copaci De tei și castani Te-mbie să stai. Pe bănci pitulate Oamenii iau parte. Un izvoraș A lui Moș Buziaș Care Dumnezeu l-a dat Și Binecuvântat! Tot omul să bea Sănătate să ia Și un alt izvoraș Baie să facă Tensiunea să dreagă Bogat, sau sărac Ei s-au vindecat! Un părculeț Rotund și frumos Cu Platani umbroși Multe păsărele Mari și mici Dau concert aici! Drag Copil 02.01.2003 Drag Copil, frumos mai ești! Vezi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
asigurător al unui cadru deja impus de experiență. SELECȚII BIBLIOGRAFICE 1. Adamescu D., Descântece 1892, Șezătoarea, p. 5883. 2. Adameșteanu M.T., Medicină populară și descântece, 1901, Rev. Șezătoarea, p. 92, 100, 88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Adamescu D., Descântece 1892, Șezătoarea, p. 5883. 2. Adameșteanu M.T., Medicină populară și descântece, 1901, Rev. Șezătoarea, p. 92, 100, 88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6. Aldea I.R., Descântece, 1923, Rev. Șezătoarea, p. 40. 7. Alexa D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6. Aldea I.R., Descântece, 1923, Rev. Șezătoarea, p. 40. 7. Alexa D., Descântece pentru a face borșul, 1929, Rev. Frângurele III, IV, 17. 8. Alexandrescu V. sau V.R. Ureche, Coliba Măriucăi, 1855
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
150-152. 15. Anghel C-tin, Manuscris din 1824 (din Iași), Colecția de rețele grecești, latinești și românești. Se află în Biblioteca Acad. Române, nr. 3354,1824 (vezi I. C. Cazan, Texte de Folklor, p. 67). 16. Anatolie Vasile, Descântece, 1933, Rev. Izvorașul, p. 194. 17. Arhivele Statului Iași, Colecția "Litere Gh. Asachi", lit. 0/135, f. 88. 18. Arhivele Statului lași, Colecția "Documente", pac. 633/7. 19. Arhivele Statului Iași, Tr. 1434, op. 1634, dos. 258, f5. 20. Tr. 1434, op. 1634
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pușcă. Alan Margolis o iubește pe Penny Wise. SNOOPY: Baby, suntem aproape! Censoring e înconjurat de stânci uriașe... Ne apropiem de Bont Hill. Am la stânga Duke Island... Washbasin lângă brațul drept, foarte ușor de observat... OK, am la stânga izvorul Diamondback. Izvorașele astea nu par să aibă mai mult de 60 metri adâncime... Lasă-mă să fotografiez Diamondback. Afurisitul ăsta de Hasselblad (aparatul foto) mi s-a defectat. Îți spun, bătrâne - e grozav! YOUNG: Mai aveți 21 de minute până la manevra de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună de băut. Parcă-i sifonata. Oricât ai bea te simți foarte bine și nu te balonează. Este ca un medicament. Este binecuvântat. Cand bei parcă îți dă puteri noi, te întărește, te
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mântuim cu toții. în acești munți și în acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea că un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți. Tot Dumnezeu o trimite și pe ea sufletelor care se nevoiesc în pustiu. Muntele Eleon sau Muntele Măslinilor Este la o distanță de vreo 3 km de Ierusalim. I se mai spune
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]