278 matches
-
încet! Matale nu vezi ce-i afară?! S-a oprit la Sălcii. Vine mîine. Alo, Andrei, strigă în telefon am trimis după un mecanic de la garajul central, sper să pornească el autofreza. Încercați s-o păcăliți cu un făraș de jăratec murmură Vlad ieșind, croindu-și anevoie drum prin zăpada înaltă. *** Știi că m-a sunat, cît erai tu la autogară, individul cu motoreta și i-am zis vreo două! rîde Paula, așezată lîngă telefon, încercînd să prindă autogara. Foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să fi coborît aseară din cursă și s-o fi luat, singur, de-a lungul șoselei, acum ar fi fost ajuns. Numai cînd nu-și mai simte picioarele de ger, intră și merge să se așeze în fața sobei, la căldura jăratecului peste care, din cînd în cînd, țăranul aruncă lemne aduse de el cu brațul, de afară, dintr-o magazie descoperită prin întuneric, spre ziuă, cînd l-a trezit femeia și i-a spus să facă ceva măcar pentru cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Am avut un coșmar... Lazăr încearcă să-l îmbărbăteze, mergînd împreună spre locul unde doarme Dorin, care tresare mereu prin somn, scuturat uneori de frisoane puternice. Arhitectul, treaz, la gura sobei, aruncă din cînd în cînd cîte un lemn peste jăratec. Letiția doarme profund, cu un aer inocent, de fetiță culcată devreme, să se poate trezi a doua zi de dimineață. Pavel vine dinspre bucătărie, aruncînd o privire peste toată sala, cată mai mult spre fată, apoi se întoarce și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de minute mai târziu, farul atomic al Mașinii se ivi din ceață. Goseyn mânui din nou comenzile întorcând aeronava, astfel încât aceasta să-și reia drumul spre destinația inițală. Așteptă până când fasciculul incandescent al Mașinii deveni o simplă licărire roșiatică de jăratec mocnit, undeva jos, departe în spatele lui. Imediat, în față, începură să se profileze vag în ceață contururile reședinței prezidențiale. Când aeronava aproape că ajunse la verticala palatului, Gosseyn acționa mecanismul de deschidere a ușii. În clipa următoare cădea traversând obscuritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
drumul de țară, șareta primăriei - ultima din secol - înainta stârnind praful eliberat de sub copitele calului, în bătaia soarelui de vară. Tropotul se deslușea clar, lovind pământul, ritmic, și nici un alt zgomot nu se mai auzea pe tipsia aprinsă ca de jăratec a câmpiei. Totul părea o pictură din alte vremi - văzut dinspre linia ferată spre turla bisericii, departe, în inima așezării comunale. În șaretă era Lung, omul de serviciu al primăriei, bărbierit în dimineața aceea anume, încins cu un brâu roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
apropierea colibelor de pescari, erau izgoniți de focurile aprinse înadins sub hohotele de râs ale bărbaților născuți aici, pe pământurile dintre bălți, adunați roată în jurul ceaunelor cu apă și pește puse la fiert, a mămăligii, a crapilor la grătare sub jăratec încins, a ulcelelor cu vin închinând pentru toate praznicele anului. Începea timpul focurilor de casă, al femeilor, acum mai vorbărețe ca oricând; se termina vremea bulionului, a murăturilor, a pregătirilor de iarnă, se deschidea vântul de răsărit și miazănoapte peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pare ci în carnea mea sângerândă... Te aștept chiar în noaptea asta, încă suntem tineri, abia la începutul anului 1943, crivățul de care vorbești a început să bată, dar vom găsi în noi tăria de a ne mai aprinde la jăratecul mutat în cenușă... Suntem încă tineri. Și când ești tânăr...” Poarta casei lui Lung se dă în lături. Un bărbat scund, în jur de treizeci de ani apare în prag și-l strigă, cică e „convocat” la primărie, deși e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
temperaturile se ridicau la peste o sută de grade Farenheit. Degeaba ne ascundeam noi În carlingă, iar unii Își săpaseră gropi În nisip, sperînd că vor da de răcoare. La amiază, nisipul se Încingea atît de tare, Încît ardea ca jăratecul. Noaptea, În schimb, Înghețam de frig. Nu are nici un rost să explic ascultătorilor noștri În detaliu toate chinurile la care am fost supuși, timp de cinci zile. Scopul acestei evocări este cu totul altul. În a șasea zi, dis-de dimineață
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
galbenă putrezită de multe zile. Și mâncam niște piele de bou, cu care era îmbrăcată antena cea mare... piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii și vântului. Le lăsam vreme de patru sau cinci zile în mare, apoi le puneam pe jăratec și așa le mâneam, și de asemenea de multe ori mâncam rumeguș de lemn. Șoarecii se vindeau o jumătate de ducat unul și nici așa nu se găseau prea mulți. Dar peste toate nenorocirile, aceasta era cea mai rea: creșteau
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
comparativae). Exemplele date aici nu mai trebuie să fie asemănătoare celor din celelalte tabele; dar, cu cât sunt mai apropiate, cu atât joacă un rol mai important în aflarea formei. Exemple: a) corpurile animalelor se încălzesc în funcție de mișcare; b) căldura jăratecului crește în măsura în care se suflă aer în foale; c) nicovala se încălzește din cauza loviturilor de ciocan. Bacon dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vede chipul unei fete tinere, blonde, care îi face semn să nu spună nimic și în care o identifică pe Euridice. Scena coincide cu momentul în care Pandele încerca să-și potolească setea atât de puternică de parcă "ar fi înghițit jăratec", traducere a unei "revelații cutremurătoare, de care ți-a fost atât de frică încât, fără nici un efort din partea dumitale, ai uitat-o (...) un adevăr simplu și totuși teribil de aflat, când ai simțit că s-ar putea să nu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de țară tăcute, pustii pustiite de viață, asemenea fluviilor și oceanelor. O liniște de moarte domnește peste întreg pământul, dar, cu toate acestea, în inima munților arizi care se ridică în mijlocul deșertului saharian, în adâncul grotelor inaccesibile, subzistă scânteia vieții, jăratecul inteligenței: câțiva șobolani refugiați în aceste nișe, hrănindu-se cu te-miri-ce (rădăcini, poate niște larve sau viermișori care vegetează în pântecele pământului), așteaptă cu prudență ca aerul să redevină respirabil, pentru a se aventura, într-o bună zi, să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cu ochii ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit. Hristos trăia și lucra În sufletele și În trupurile muceni‑ cilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința Îi era mai Înflăcărată, Întrecea În strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scân teía mai tare decât cărbunii. Mucenicul nu simțea vâlvătaia acestui foc material care Îl Învăluia din afară, pentru că Înăuntrul lui ardea focul cel duhovnicesc, cu mult mai Înflăcărat și mai fierbinte decât focul material. Mintea și inima martirilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
poate fi suspendată și corpul uman se poate ridica În aer (exemple de levitație sunt confirmate astăzi de știință); se observă, de asemenea, că În anumite cazuri, legea incombustibilității corpului uman este anulată și că anumiți oameni pot sta pe jăratec fără să sufere cel mai mic rău (cazuri bine observate și unanim acceptate). Se poate ajunge deci la următoarea concluzie: În anumite cazuri, legile fizice și biologice care condiționează viața umană pot fi anulate. În fața acestor concluzii, problema morții capătă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cine e. Cititorul se întoarce mereu, pentru că nu ține minte cum să folosească peria si ștergarul. Niciodată nu vom înțelege deplin calmul acesta al poveștilor, pentru că lumea trage omul departe de sinele pe care îl revelează într-o tavă de jăratec o Sf. Duminică. Și calul e deja armăsar fără inimă. Uitarea e mânia Genarului, mânia lui pe acela care îi fură ceva fără dreptul de a o face. Uitarea bântuie mintea și sufletul și totuși problema e alta. De ce e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poate desprinde atenția de la natura hibernală etxerioară. Dragostea devine o stare paradoxală sau ca un automatism psihic care păstrează rămășițele iluziei de dragoste ca spațiu al refugiului. Tot ceea ce cere iubitei pare a se desprinde din automatisme: „spune s-aducă jăratec”, „mână fotoliul”, „spune s-aducă și ceaiul”, el aflându-se într-o stare de inerție, de rigiditate emoțională: „Nu râde... Citește nainte”. Acest refren care contribuie la muzicalitatea poeziei sugerează cenzura emoțiilor iubitei care ar încerca în zadar să destindă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Pepe (muzică ușoară) ș.m.a. De unde vine denumirea de ursari? Se poate avansa ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței. Grupului respectiv, Însoțit de urs, i s-a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
anume definește acest statut? Răspunsuri sunt multe, nuanțate și foarte diferite. Sunt artiști ale căror plăsmuiri se nasc la foc mic, în semiumbre, discret, pe parcursul întregii vieți. Gloria acestora nu are strălucire stelară, ci mai degrabă seamănă cu iradierile unui jăratec ascuns sub cenușă. De foarte multe ori opera lor se impune târziu, spre sfârșitul vieții sau postum, dar ea seamănă cu licărirea discretă a unei stele pe care însă o vedem în fiecare seară. Contemporanii artistului, colegi, prieteni, concitadini văd
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
atâta lume în cursul acestui război, încât li se făcea și lor lehamite... Nu-și asculta gândurile. Mâinile lui spărgeau lemne, scoteau din foc tăciunii, îi puneau pe lutul malului. Când pământul fu în îndeajuns de cald, călcă în picioare jăratecul, îl acoperi cu crengi tinere, un braț de crengi, apoi încă unul, întinse peste culcușul ăsta cald trupul absent al femeii. Apa din găleți era deja fierbinte. O îndoi cu apă din râu. Apoi dezbrăcă femeia, îi aruncă zdrențele în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nițel, că s-a întâmplat o ...! La răsărit pe cer atărna o uriașă perdea de flăcări.Cu toate că satul se afla la peste trei kilometri, vâlvătaia părea atât de aproape, ca și când ar fi fost la marginea Amarei...Dintr-o vatră de jăratec în care mâini puternice parcă zvârleau mereu hrană nouă focului, limbile de flăcări țâșneau, se zvârcoleau, se împleteau 99 neîncetat ca niște șerpi apocaliptici, lingeau și înțepau poalele cerului zugrăvind răni în toate culorile, ștergându-le pe toate cu imense
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
XIII a cărții: (Și totuși tu cititorule Îngîmfat ai voi Înțelesul poemului) Un poem ca atîtea alte stele ca atîtea alte plante Dar nu simți cum izbucnește din țesuturile mele o flacără Nu simți cum armăsari năzdrăvani gîndurile imaginele mănîncă jăratec SÎngele meu ca o lance izbește lespezile cerului Deschidă-să mormintele și iasă fiul omului Pumnii mei zguduie temeliile soarelui Temeliile nopților Și ca Prîzlea cu cuțitul insomniei sub bărbie aștept venirea pasărei măiastre .......................................... CÎnd izbucnirea magneziului Într-o zecime de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
zgârcenie recenzentul - „un anume zel unificator pare a străbate paginile cărții, 1 ibidem, p. 407 2 Vladimir Streinu interpretat de ..., București, Editura Eminescu, 1984, pp. 86-90 108 identificat în intenția de a descoperi la fiecare din acești „clasici” drumul de jăratec interior, sau măcar o notă cât de cât inedită care să le justifice prezența în conștiința literară a vremii noastre.”1 Alteori vădește o asprime pe care nu și-o mai cenzurează: „Neconcludente ni se par argumentele în virtutea cărora Eminescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a eroului (numit, generic, Făt-Frumos, dar și Greuceanu, Prâslea, Petrea, Țugulea ș.a.m.d.), ființele supranaturale aparținând altor tărâmuri și altor regnuri (zmei, balauri), metamorfozele spectaculoase ale celor urmăriți, dimensiunile fizice nefirești ale unor personaje, animalele vorbitoare, calul care mănâncă jăratec, obiectele și uneltele magice cu puteri ieșite din comun, substanțele cu însușiri tămăduitoare, precum apa vie și apa moartă, proiectează b. într-o lume ale cărei margini sunt nefirești din punctul de vedere al gândirii raționale, științifice a omului modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]