304 matches
-
și pe pământ, Pitești, 2001; Seducător, Tănase, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Geo Dumitrescu, Poșta redacției. Antologie Toma Biolan, CNT, 1967, 50; Petru Mihai Gorcea, Poezie, ARG, 1979, 4; Laurențiu Ulici, Stadii, RL, 1979, 41; Petru Mihai Gorcea, Ascunsa floare de jăratic, ARG, 1984, 3; Val Condurache, Toma Biolan, „Test de fidelitate”, CL, 1988, 9; Marian Barbu, Infernul declinabil, „Săgetătorul” (Pitești), 1997, 35; Dan Giurea, „Înapoi acasă!” de Toma Biolan, „Argeș” (Pitești), 1998, 2 229; Tudor Cristea, Treptele timpului, „Litere” (Găești), 2001
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
de un pulover lung pe care i-l împrumutasem cât să-și usuce hainele, dănțuia pe o scândură linsă de flăcări. Cu degetele lui înroșite, zdrelite, frământa un bulgăre de lut, cu care învelea peștele înainte de a-l pune pe jăratic... În jurul nostru se întindea pustietatea albă a Volgăi iarna, sălciile cu crengile lor subțiri alcătuind un hățiș străveziu de-a lungul malului și, înecată în zăpadă, o barcă pe jumătate dezmembrată, ale cărei tălpici alimentau focul nostru barbar de lemne
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui cu o fluiditate neobișnuită. S-a grăbit să-și șteargă sclipirile acelea cu mâneca. „Ah, fumul ăsta!”, a mormăit el clipind din ochi și, fără să mă privească, s-a întors în barcă. Acolo, împingându-și picioarele înghețate spre jăratic, m-a întrebat cu o insistență mânioasă: - Și după aceea? L-au ucis pe băiatul acela, așa-i? Luat din scurt și negăsind în amintirile mele nici o lămurire despre asta, am răspuns printr-o bâlbâială ezitantă: - Păi... De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Și a strigat: „Cel care se atinge de puștiul acesta o să aibă de-a face cu mine!” Iar ofițerul a trebuit să-i dea drumul... Pașka și-a aplecat obrazul și a început să scoată peștele învelit în lut, răscolind jăraticul cu o creangă. În tăcere, sfărâmam crusta de pământ ars, care se desprindea o dată cu solzii, și mâncam carnea fragedă, presărând-o cu sare grunjoasă. Tăceam și când ne-am întors, la căderea nopții, în oraș. Eram încă sub vraja celor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aruncate Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate, Cerul, din rădăcine nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că sori mai pâlpâi - roșii, gigantece făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde Atunci gintea-nviată din suferințe lungi Să moară, națiunea - atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat pe jăratic ; cu cât aruncă mai multe asemenea fructe, cu atât se îmbată mai tare, până când, sculându-se în picioare, se apucă de dănțuit și de cântat. Așa se spune c-ar fi felul lor de trai (Istorii, I, 202). De data
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a exprimat mai frumos acest lucru decât creația populară: „Pân-eram de nu iubeam,/ Unde mă culcam dormeam;/ Dar acum, de când iubesc,/ Nu pot să mă odihnesc”.) „Iubirea care nu distruge nu e iubire. Un tăciune răspândește oare căldura unui jăratic? Zi și noapte, adevăratul Îndrăgostit se consumă de durere și de bucurie.” (Omar Khayyam) Dragostea trăiește din inaniție și moare din hrană. În alte proverbe se spune: „În iubire, numai Începutul e fermecător”; „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”. Într-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
claritatea viziunii: „E vară-n câmpie, e vară la munte/ simt cum îmi trec prepelițe sub frunte,/ cu-arome de grâu și miresme de faguri./ Greierii-și cântă-nnoptările-n praguri./ Se sparge ulciorul cu vinul tomnatic./ Din vetrele casei vom scoate jăratic/ s-aprindem iar dorul la roata de lut./ Vara începe cu un nou început”. Ea dă foarte des senzația că scrie pentru a se apăra de singurătate, iar ritmurile universului său interior intră parcă în rezonanță cu cele ale întregii
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
nimeni în veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
iremediabil mercantilă, se asfixiază: " Dar oricare ar fi opțiunile, experiențele și trăirile, americanii au ceva comun, care îi aseamănă, care îi face frați de cruce: Dolarul. El e zeul care îi mișcă, îi dezbină sau îi unește. El le pune jăratic sub tălpi, el e El Dorado și goana după aur. El îi mână de la spate, el face jocurile, el e zeul Coin la care se închină toți, de când se nasc și până își dau duhul. El a actualizat acel dicton
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
burdufurile din piele cu provizii de apă, unul dintre ei, a cărui privire era cea mai pătrunzătoare, s-a instalat pe o Înălțime din apropiere pentru a scruta depărtările În căutarea unor eventuale ființe umane. În cazul În care depistau jăratic sau cenușă, teritoriul era riguros examinat; excrementele cămilelor erau de asemenea cercetate cu scrupulozitate pentru a vedea dacă erau recente sau mai vechi, direcția În care o luaseră animalele etc. De pe malul Eufratului am fost aduși În Hit, căci, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să o scobească, să o cântărească și apoi să introducă o cantitate de opiu egală cu a zecea parte din greutatea ei; deschizătura se va acoperi apoi cu bucata de gutuie tăiată. Apoi, Închisă Într-un aluat, se pune În jăraticul fierbinte și se lasă acolo până când aluatul se Înnegrește. Gutuia e apoi scoasă, curățată de pojghița arsă, iar resturile de opiu sunt aruncate, partea sa activă fiind absorbită de gutuie. Din acest preparat, ei trebuie să ia zilnic o cantitate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
experiența stranie a lumii somnului profund care nu fracturează continuitatea conștiinței martor, lume cu totul deosebită de cea a treziei. Un comentariu literar la Yoga S¿tra?tc "Un comentariu literar la Yoga S¿tra ?" Experiența focului (atenția concentrată asupra jăraticului din șemineul casei sale) va duce Însă mult mai departe. Închizând ochii, descoperă uimit continuitatea imaginilor și, treptat, se cufundă Într-un „spectacol uluitor” În care vede orice Își dorește. Abia acum aflăm, pentru că Îi Întâlnește uimita imagine a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tace doina zării”. Simțul apartenenței, nu doar la geografia, ci și la geologia satului natal se exprimă adesea prin atracția spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și cu trupul încins cu un șorț din piele de rechin, stătea între forjă și nicovala așezată pe o buturugă masivă, ținînd într-o mînă un vîrf de lance răsucit pe jăratic și apăsînd cu cealaltă pe foale. Deodată își făcu apariția căpitanul Ahab, cu un săculeț de piele cam mucegăit. La o mică distanță de forjă se opri, îngîndurat și rămase așa, pînă ce Perth, scoțînd în sfîrșit fierul din foc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai grozavă ispravă a lui Neculai a fost însă atunci când s-a ascuns în bezna unui coteț. între dinți ținea o bucată de jar iar când a început să gâjâie din gâtlej, dintr-o dată în cerul gurii i-a înviat jăraticul. Chipul băiatului se lumina drăcește, plutind în întuneric ca un felinar. Până și plictiseala prânzului Neculai o suporta în altfel decât noi : mânca hâlpav și nu se sătura nicicând. Pesemne porțiile pe care i le hărăzea bunica nu erau pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere de la gazdă decât sare și mămăligă. Sâmbăta colindă satul pe unde a lucrat : de ici capătă o căpățână murată de curechi, o înfige într- un băț cu cârlig și-o saltă pe umăr ca pe-un buzdugan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut peste bărbie. înnodat în zdrențe petecite, trupul unei ființe ieșea doar pe jumătate din covru, ca să-și cârcâlească degetele la un hârb cu jăratic. Arătarea croncănea fără șir, cu gemete și văicăreli. Din acestea și mai ales din explicațiile însoțitorilor, procurorul înțelese că, în deplină înțelegere cu feciorii ei, baba fusese alungată de nurori. Ea îl asigură pe Zalomir că tot nurorile l-au
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Tu auzi pășind în tindă - E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă, Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te vezi pe tine însăți Visătoare, surâzândă. I Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic Ș-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot - De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot; Pe de-asupra de prăpăstii sunt zidiri de cetățuie, Acățat de pietre sure un voinic cu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
bivolul a fugit și el În tufișuri. — Hai, nu mergem acum după el? spuse Macomber nerăbdător. Wilson se uită lung la el. „Al dracu’ tip ciudat, Își spuse. Ieri făcea pe el În pantaloni și acum parcă-l țin pe jăratic.“ — Încă nu, hai să-l mai lăsăm puțin. Haideți la umbră, vă rog, spuse Margot. Era palidă la față și părea că-i e rău. Se duseră sub copacul singuratic cu coroană largă sub care era trasă mașina și urcară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în casa de iarnă, căci era în luna a noua, și înaintea lui era un foc de cărbuni aprinși. 23. După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului, și a aruncat-o în jăraticul de cărbuni, unde a fost arsă de tot. 24. Împăratul și toți slujitorii lui, care au auzit toate cuvintele acelea, nu s-au spăimîntat și nu și-au sfîșiat hainele. 25. Elnatan, Delaia și Ghemaria stăruiseră de împărat să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
iarba." Domnul Își va arăta astfel puterea față de robii Săi, dar va face pe vrăjmașii Lui să-I simtă mînia. 15. "Căci iată, Domnul vine într-un foc, și carăle Lui sunt ca un vîrtej; Își preface mînia într-un jăratic, și amenințările în flăcări de foc. 16. Căci cu foc Își aduce Domnul la îndeplinire judecățile, și cu sabia Lui pedepsește pe oricine, și cei uciși de Domnul vor fi mulți la număr. 17. Cei ce se sfințesc și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cum mă părăsise cu o săptămână înainte. Pregătisem cu multă artă tartine și prăjituri, le alesesem numai pe cele care știam c-o să-i placă sau îi vor face mai mare efect, samovarul sclipitor nu aștepta decât să-i pun jăratic, iar ea stătea cu brațele moi, cu paltonul pe dânsa, ca gata de plecare, cu privirea absentă. Am încercat să fiu tandru, apoi m-am pornit pe o bucurie factice, cu spirite de diferite calibre, înșirate unele după altele ca
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
poți să le suporți! VIOLUL Am fost pom cu dalbe flori, Tu din seară până-n zori, Conștient, premeditat L-ai prădat, l-ai scuturat! Silită-atunci acum mi-e greu, Ești vis urât în somnul meu, Îmi arde-n suflet un jăratic C-ai fost nedemn, brutal, sălbatic. Sunt floare tristă în pustiu, De noaptea grea îmi amintesc, Cu gânduri negre mă-nvelesc, Și-ades mă simt ca - într-un sicriu. IUBITĂ MAMĂ N-am crezut că te vei strânge Și-n
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
În sălbăticie. Acest Govinda, acest gen de bărbat ușor, sprinten, mustăcios, măsliniu, fragil, zburător - un intelectual. Iar după intelectuali se dădea În vânt. Ei făceau ca lumea să rămână de seamă sub luna călătoare 1. Ei Îi puneau pântecul pe jăratic. Chiar și Eisen, poate, ca să-i recâștige prețuirea (printre alte motive) lăsase turnătoria și devenise artist. Probabil că pierduse urma motivului inițial, ca să arate că este, ca tatăl ei, un om de cultură. Iar acum era pictor. Bietul Eisen. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]