144 matches
-
putea fi obținut, fără deosebire, prin yoga, alchimie sau vrăjitorie”2 (Y II, pp. 284 și 304 n. 26). Problemele acestor siddhi se complică de Îndată ce, asemenea Întregii yoga, sunt privite ca o realitate panindiană, cu afluenți importanți din budism sau jainism. Specializarea discipolilor principali ai lui Buddha, conform tradiției Therav³da, configurează un „specialist al puterilor miraculoase” (p³. iddhimașntț) care e Mah³ Maudgalay³na (p³. Moggall³na), ale cărui puteri le depășesc, Într-un anumit sens, pe ale oricărui arhat dintre discipolii lui Buddha
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la interesul teoretic și biografic al nuvelei, pornind de la finalul ei. Ipotetic, și Honigberger, și Zerlendi, și poate Însuși autorul (ca narator) se confruntă cu o problemă clasică a tradițiilor religioase indiene, care apare cu o forță specială În hinduism, jainism și budism: ce se Întâmplă cu subiectul experienței religioase după Încorporarea acelui summun bonum al tradiției religioase din care face parte. În Europa, răspunsul ar ține de zona și vocile sfințeniei, combinate Însă cu un sens al timpului inexistent În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și orientalistică românească” din Tribuna României, „pornind din lumea feerică a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență aproape În același timp În care Mahavira predica indienilor ahimÌa...”! Dar „feericul” mereu aplicat Orientului În chip de epitheton ornans nu derivă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
antropomorfică angajată în a ilustra caracteristicile divinului prin imagini comune. Această manieră vine să înlocuiască fetișismul, animismul și obiectele magice utilizate în culturile bazate pe agricultură și vânătoare. Acest tip de antropomorfism păstrează încununarea religiilor politeiste din Grecia antică și jainism. În ciuda numeroaselor critici, acest gen de reprezentare se păstrează în budism și creștinism. Nu este o interpretare realistică ci simbolică a divinității. Întreaga mitologie asiatică se dezvoltă astfel în figura bodhisattva ce reprezintă atingerea Nirvanei în budism iar picturile reprezentându
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
amândoi termenii, în biserica romano-catolică după Conciliul de la Trento (1545-1563), sunt oficial folosiți ca termeni sinonimi. Modern, teologic, dogma unei biserici reprezintă suma doctrinelor ce dețin esența creștinătății, aceasta fiind depozitul imuabil de credință al unei biserici 275. În hinduism, jainism sau buddhism, doctrina este văzută ca un catalizator al religiei în sine, pe când în iudaism, creștinism sau islamism principala funcție a doctrinelor și dogmei implică reflecția teologică. Ele servesc în procesul de învățământ în interpretarea Scripturilor, deosebirilor între bine și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
are aparent o istorie a doctrinei ce depășește un simplu depozit de credință. Și atunci doctrina devine un fel de pedagogie cu posibilitatea inovării dar care poate să altereze retorica învățăturilor convenționale și chiar substanța acestora. Diferențele dintre zoroastrism și jainism, dintre hinduism și Vedanta modernă sunt astfel vizibile. În creștinism Sfânta Treime și dubla natură, omenească și divină a lui Isus, se completează cu imaculata concepție și ridicarea la cer a trupului Sfintei Fecioare ca și infailibilitatea papală, acestea diferențiază
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de lotus, busuioc sau oase mici sub formă de discuri, în China ele sunt din sticlă. În budismul japonez are o sută douăsprezece mărgele de lemn, la musulmani nouăzeci și nouă din chihlimbar iar în lumea creștină ca și în jainism până la o sută cincizeci făcute din lemn, perle, sidef, pietre prețioase sau semiprețioasae, aur sau argint. Mărgelele brahmanice sau budiste sunt înșirate continuu, cu excepția Japoniei, legate de firul principal în diverse combinații, cele creștine sunt legate în grupuri de zece
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este mult mai adecvată dezvoltării pe această bază a unei concepții ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre aceste credințe duc la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară, jainismul formulează principiul de a nu aduce nici un fel de daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre miturile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cunoașterea acestuia fiind considerată adevărata cunoaștere. R.A. Mashelkar, directorul general al Consiliului pentru Cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai educate și emancípate femei din India, iar în 2014 voi călători in anticul Bihar (a cărui capital Patna a fost reședința împăratului Ashoka, leagăn al oficializării budismului, Buddha însuși provine din Mithila, Bihar; tot de acolo este Mahavira, fondatorul jainismului și tot aici de veacuri femeile din Mithila transmit din mamă în fiică o artă neasemuită - pictură murală, un fel de dar de logodnă și de căsătorie care sintetizează un adevărat tezaur artistic cu motive folclorice, dar și tantrice, celebrând
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii ............................................ 137 XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste ................................................ 138 XII.3. Ce este religia sikh? ..................................................... ........................ 141 XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh .............................................. 141 XII.5. Idei de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii ............................................ 137 XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste ................................................ 138 XII.3. Ce este religia sikh? ..................................................... ........................ 141 XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh .............................................. 141 XII.5. Idei de bază în religia sikh ..................................................... .............. 142 XII.6
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dezumanizante. Mai concis, în ultimul timp asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în Africa de Est, America de Nord și Europa de vest”. Jainismul ca religie trimite la numele întemeietorului, Jina „Triumfătorul” (asupra lumii). Mahăvīra întemeietorul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în Africa de Est, America de Nord și Europa de vest”. Jainismul ca religie trimite la numele întemeietorului, Jina „Triumfătorul” (asupra lumii). Mahăvīra întemeietorul a fost „ultimul dintre cei douăzeci și patru Jina («învingători» ai transmigrațiilor)”. În religia jainistă se Îmbină două tradiții: „Digambara («cei Îmbrăcați cu cerul», adică «goi») și Svetămbara («cei Îmbrăcați
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
jainistă se Îmbină două tradiții: „Digambara («cei Îmbrăcați cu cerul», adică «goi») și Svetămbara («cei Îmbrăcați în alb»)”. Prima tradiție cuprinde tratate sistematice din secolul i d.Hr. A doua tradiție cuprinde zeci de tratate grupate în șase secțiuni. Mahăvīra - întemeietorul jainismului. Contemporan cu Buddha, Mahăvīra s-a născut la Bihar, într-o familie de brahmani. Există și în jurul acestui mare întemeietor de religie o mitologie construită și cultivată social. Conform acesteia, pe când era copil, „ar fi fost mutat de zeul indra
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
comunitatea jaina, de călugări și laici de ambele sexe. Doctrina jainistă cuprinde cele Trei Giuvaeruri, esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată de „eliminarea Karman-ului și de intervenția vreunei bunăvoințe divine”. reprezentarea religiei jainiste despre karman seamănă cu ideea pneumei la vechii greci. Astfel, karman-ul este „o formă de materie subtilă care, asemenea unui fel de funingine, se infiltrează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
exact, prin coacerea fructelor. Pentru ca fructele să se coacă, ele au nevoie de o căldură puternică. Pentru ca omul să se elibereze mai repede, are nevoie de o căldură interioară mai puternică (tapas). Soluția este asceza totală. Pentru eliberarea de karman, jainismul propune soluția specială a vieții monahale. Pentru a Împiedica infiltrarea noului karman este nevoie de „tripla supraveghere (gupti) a activităților sale mentale, verbale și corporale”. Această supraveghere complexă este completată cu respectul vieții și prac ticarea celor zece virtuți: „răbdare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
consumă doar hrană care nu a fost „produsă prin maltratarea vreunei ființe...”. Nu acceptă nici să lucreze „în industrii care contri buie în vreun fel la exploatarea lucrătorilor ori ale cărei produse sunt create cu intenția rănirii altora”. În concluzie, jainismul se diferențiază față de alte religii ale lumii contemporane și prin faptul că propune un stil de viață foarte bine adaptat atât vieții laice, cât și celei călugărești. Așa cum am menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
religie care a determinat cultura, stilul de viață, concepția asupra lumii și de ale cărei diverse curente aparțin aproximativ patru cincimi din indieni. Dacă aș fi hindus, aș crede evident precum fac și mișcările de reformă indiene ale budismului și jainismului în doctrina antică a eternului ciclu al renașterilor ce marchează procesele naturii, a diverselor vârste ale lumii și ale vieții omului (prin reîncarnare). Aș crede că "atitudinea" mea morală (în sanscrită karma) dreaptă sau greșită în viețile mele precedente ar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre mi-turile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cu-noașterea acestuia fiind considerată adevărata cunoaștere. R.A. Mashelkar, directorul general al Consiliului pentru Cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
creațiile umane sunt hărți ale minții. Dar, din cauza micii lor amplori, sunt hărți infinitezimale. Noi însă deja vedem că anumite mari religii, cele care, datorită complexității și timpului pe care l-au avut la dispoziție, s-au dezvoltat sistemic (budism, jainism, iudaism, creștinism, islamism), se suprapun parțial. La rigoare, orice creație umană dezvoltată sistemic în toate consecințele premiselor ei tinde să ofere o hartă completă a minții. Altfel spus, sistemele complet dezvoltate se acoperă." (pp. 102-103) Monolog: Ce înțelege, de fapt
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum pentru prima oara tradus
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
semnalează, cu o subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite cu acestea. Termenul de „samsara” este strâns legat de noțiunile de „avidya” și „karman”. Samsara desemnează circuitul existenței în lume pe baza formulei naștere-moarte-renaștere. Potrivit faptelor din viața anterioară, omul se reincarnează, urmând ca și după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]