144 matches
-
grote. După părerea jainiștilor noi ne situăm în a cincea Ara din faza Avsarpini, cu aproape 19.000 de ani înainte de următoarea Ara. După etapa Avsarpini va începe o nouă Utsarpinis, continuând la infinit repetiția Kalchakrei. Ca și celelalte religii, jainismul relatează epoca ideală a umanității, cea situată la îngemănarea celor două etape cosmice, Utsarpinis și Avsarpinis, când se spune că au existat oameni uriași care primeau tot ce le era necesar de la niște "pomi ai dorințelor" (Kalpavrksa) și care se
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cu o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala insecte sau ființe microscopice și nu fac mișcări bruște pentru a nu perturba aerul, vântul sau praful. Jainiștii disting cinci tipuri de suflete, după modul de distibuire a simțurilor: În jainism karma nu este doar un efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
determinare a viitoarelor încarnări. Ei vor împărți aceste atitudini sau înclinații în șase grupe (dintre care doar primele cinci sunt generatoare de karma) după criterii cromatice, dar și după faptele pe care le determină. Astfel există leshyas: Scopul suprem al jainismului este eliberarea ("moksha" sau "nirvana") sufletului din ciclul "samsara" (de reîncarnări) și dezvăluirea potențelor latente ale acestuia (omnisciența, omnipotența, omni-percepția și bucuria supremă). Se consideră că izbăvirea a fost realizată în momentul în care "jiva", monada spirituală, devine, prin practici
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
atenția, analogia și înțelegerea), "avadhi jnana" (percepția super-senzorială prin depășirea facultăților obișnuite, a noțiunilor temporale și spațiale, adică prin intuiție), "manahparyaya jnana" (dobândirea abilităților telepatice, citirea gândurilor celor din jur) și "kevala jnana" (idealul de cunoaștere). Se observă că în jainism eliberarea este comisă în mare parte într-o manieră cognitivă, cerebrală și intuitivă, atitudinea mintală fiind promotorul integrării în moksha și al exaltării întregii ființe. Ca și celelalte religii dharmice, jainismul încurajează perceperea unui adevăr constant și transcendent. Dar realitatea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
kevala jnana" (idealul de cunoaștere). Se observă că în jainism eliberarea este comisă în mare parte într-o manieră cognitivă, cerebrală și intuitivă, atitudinea mintală fiind promotorul integrării în moksha și al exaltării întregii ființe. Ca și celelalte religii dharmice, jainismul încurajează perceperea unui adevăr constant și transcendent. Dar realitatea se înfățișează în viziunea jainiștilor sub forme deosebit de neregulate și nestatornice: universul evoluează, se transformă, decade, se regenerează, intrând în contrast cu permanența lumii din filozofia hindusă și impermanența, inconsistența ei din cea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
se apropie de lumină. O altă măsură impusă este cea de a nu mânca după ce se înnoptează și astfel, de a micșora posibilitatea de ucidere a insectelor care mișună după hrană. Deși condițiile sunt anevoioase pentru amândouă ramurile principale ale jainismului, călugării Svetambara se pot bucura de mai multe concesii față de digambarași. Svetambarașii au dreptul să folosească o serie de obiecte necesare unei vieți ascetice, cum ar fi veșmântul alb, bolul pentru pomeni, un pămătuf utilizat ca mătură și o bucata
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
sacre să-i stimeze pe călugări chiar dacă unele se vor dovedi preeminente prin capacitatea de a învăța și de realizările spirituale. Femeile digambarașe au trebuit chiar să se mulțumească cu ideea necesității reîncarnării în trupul unui bărbat pentru realizarea iluminării. Jainismul are, ca și alte religii, perspectiva păcatului, ca un rău ce trebuie eliminat în procesul de purificare sufletească. Cele mai cunoscute păcate combătute de religia jainisă sunt: Deși literatura jainistă timpurie pune accent îndeosebi pe rolul și metodele ascetismului, este
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
dezbaterilor ce s-au desfășurat între secolul al V-lea și secolul al VII-lea, principiile morale ale laicatului trebuie să reflecte jurămintele ascetice. Credința laicilor va fi călăuzită de un ansamblu trinitar de principii numit "Cele trei giuvaeruri ale jainismului", care desemnează corectitudinea cunoașterii, credinței și purtării. Ei vor respecta de asemenea și o sumă de opt norme morale, asemănătoare, dar într-o formă diminuată, cu cele îneplinite de monahi: mirenii trebuie să ocolească să mănânce după înnoptare și să
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
în afară de apă (apa trebuie fiartă în prealabil pentru distrugerea impurităților), "Beasan Upavas" care permite credinciosului doar două mese pe zi, între răsăritul și apusul soarelui și "Ekasan Upavas" care se limitează doar la una în același interval de timp, etc. Jainismul include și forme extreme de ajunare: renunțarea completă la mîncare (și uneori și la apă) pentru două (Chaththa Upavas), trei (Aththama Upavas) sau opt zile (Atthai Upavas), postirea în decursul unei luni întregi (Masaksamana Upavas) sau înfometarea până la inaniție și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
religioase și a zilelor sfinte. Paryushan, cea mai proeminentă sărbătoare din calendarul jainist, se desfășoară timp de opt sau zece zile în timpul musonului de vară și este intens dedicată postirii (musonul de vară însuși este o perioadă a postirii conform jainismului). Pe lângă aceste momente festive, un credinios poate ajuna oricând simte că a greșit sau dorește o purificare ontologică. Acest "katharsis" jainist cuprinde nu doar elementul de purificare trupească prin refuzul sau limitarea alimentelor, ci, mult mai important, integrează purificarea spirituală
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
trupească prin refuzul sau limitarea alimentelor, ci, mult mai important, integrează purificarea spirituală, îndepărtarea simplei dorințe și nevoi de a mânca, fără de care simplul post ar fi nefolositor și superfluu. Venerarea templelor datează încă din cele mai vechi etape ale jainismului, precedând nașterea lui Mahavira. În textele mai vechi, zeii sunt descriși ca aducând omagii imaginilor și relicvelor tirthankarașilor în templele celeste. Deoarece Mahavira nu s-a pronunțat pentru sau împotriva iconografiei și a lăcașelor de cult, venerarea imaginilor a devenit
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
iconografiei și a lăcașelor de cult, venerarea imaginilor a devenit o componentă esențială a tradiției jainiste. Numeroase reprezentări ale tirthankarașilor de la începutul primului mileniu au fost descoperite într-o stupă jainistă la Mathura în Uttar Pradesh. Ipostazele timpurii ale profeților jainismului sunt cele meditative ale poziției lotus, sau cele în care stau în picioare cu o atitudine de revocare a trupului; modul de distingere a tirthankarașilor se face prin inscripții ale numelui aplicate pe piedestaluri. În următorii ani, iconografia jainistă cunoaște
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
la imaginea în sine, ci o folosesc ca pe un instrument, ca pe un punct de plecare pentru a o transcende și a înțelege niște adevăruri deghizate. Bineînțeles că din cauza unor influențe hinduse și a unei perceperi mai superficiale a jainismului, există și unele temple în care se aplică concret venerarea ființei tirthankarașilor. Fiind o datină exclusiv a laicilor, devoțiunea nu se limitează doar la tirthankarași, ci este consacrată și altor entități preeminente din punct de vedere spiritual: "siddha" (sufletele eliberate
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
aproape toate textele cunoscute abordând o temă jainistă. Alte limbi sub care s-au dezvoltat scrierile jainiștilor au fost pracrita, abanonată de această religie în sec. al X-lea, și hindi, folosită în ultimele 8-9 secole. Întreaga literatură sacră a jainismului, în forma ei prezentă, apare cu mult după moartea lui Mahavira, încât nu se poate garanta gradul de puritate al învățăturilor transmise și ce anume a fost alterat, modificat sau adăugat după încheierea ciclului profetic al celor 24 de tirthankarași
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cuvânt o formă reverențioasă de a numi cele cinci parameshthis, sau ființe evoluate spiritual: Arihantas (sau tirthankarașii), Siddhas (eliberații), Acharyas (învățătorii), Upadhyayas (preceptorii) și Munis / Sadhu (călugării). Rostirea prelungă, din adîncul ființei a acestei silabe indiene este de fapt în jainism o contaminare a celor cinci inițiale din numele celor cinci parameshthis: A+A+A+U+M. "Om" mai simbolizează și primele cinci versuri din Navakar Mantra, cea mai sfântă rugăciune a jainismului. Triratna este un alt simbol jainist și se
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
a acestei silabe indiene este de fapt în jainism o contaminare a celor cinci inițiale din numele celor cinci parameshthis: A+A+A+U+M. "Om" mai simbolizează și primele cinci versuri din Navakar Mantra, cea mai sfântă rugăciune a jainismului. Triratna este un alt simbol jainist și se prezintă sub forma unei bijuterii întreite care face aluzie la cele trei giuvaeruri jainiste. Îndeplinește astfel același rol ca cele trei puncte de deasupra svasticii. Roata ("Chakra"), un motiv folosit în simbologia
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
În ceremonialurile devote "puja" sunt adesea folosite rugăciuni, poeme și silabe (मन्त्र - "mantra") cu încărcătură mistică. Dintre acestea "Navakar Mantra", "Namokar Mantra" sau "Namaskar Mantra" este cea mai importantă și a căpătat emblema de simbol al jainismului. Rugăciunea este compusă din unsprezece versuri dintre care primele cinci glorifică cele cinci tipuri de ființe ("parameshthis") aflate pe diferite trepte ce duc spre izbăvirea spirituală, iar ultimele patru explică rolul fundamental al poemului. Aceste ultime patru versuri nu sunt
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
e nevoie de 8 kg de cereale pentru a obține 1 kg de carne. Mulți vegetarieni cred că mâncând atât de sus pe lanțul trofic are un rol prea important la foametea globală pentru a justifica consumarea cărnii. Hinduismul și jainismul învață stilul vegetarian ca și comportament moral, în timp ce creștinismul și islamul nu o fac. Buddhismul nu interzice carnea în general, dar buddhismul Mahayana încurajează vegetarianismul ca fiind benefic pentru dezvoltarea compasiunii. Pe când vegetarianismul nu este comun în tradiția creștinismului vestic
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
nici animale, nici oameni, sau cel puțin „cineva să nu ucidă nenecesar”, în același mod în care restricțiile apăsătoare asupra sclaviei din Biblie au fost interpretate de teologii moderni ca sugerarea de a nu o face deloc. Cei care practică jainismul sunt, în general, lacto-vegetarieni. Niciun produs obținut de la un animal mort nu este permis. Jainiștii consideră vegetarianismul ca dieta ideală în mod similar cu hindușii, cu accentul pe principiul non-violenței. Aceasta este condiția indispensabilă pentru progresul spiritual. Unii indivizi foarte
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
reîntrupări a morților. Membrii iudaismului reformei resping toate aceste credințe, în timp ce membrii iudaismului conservator afișează o varietate de opinii privitoare la această chestiune care acoperă întreaga gamă, de la respingerea totală, tipică iudaismului reformei, până la adoptarea completă, tipică iudaismului ortodox. Potrivit Jainismului, Sufletul (Jiva) de asemeni există, având o existență separată de corpul ce îl găzduiește. Orice făptură vie de la o plantă sau bacterie pănă la om, are un suflet. Sufletul (Jiva) este diferențiat de non-suflet sau realitate nevie (ajiva) ce constă
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
de mai jos sunt citate despre suflet din "Pancastikayasara", un text Jainist din secolul I scris de "Acharya Kundakunda": În alt text, Bhavapahuda, gatha 64, Acharya Kundakunda, descrie sufletul astfel: Acesta se traduce după cum urmează: De aici rezultă că potrivit Jainismului sufletul este indestructibil și permanent din punct de vedere al substanței. Este temporar și mereu schimbător din punct de vedere al caracteristicilor lui. Răspunsurile lui Mahaviras la diferite întrebări înregistrate în Bhagvatisutra demonstrează o recunoaștere că sunt aspecte complexe și
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
în ebraică, devenit "șulem" în idiș). Are in limbile semitice și sensul de sănătate (ceea ce se aseamană cu semnificația salutărilor din alte culturi și limbi - "fii sănătos", "salve", "zdrastvîite", "geia su" ș.a.m.d.). Adepții unor religii, cum ar fi Jainism-ul, încearcă să nu rănească orice ființă vie, inclusiv insectele. Budiștii și hindușii cred că pacea poate fi realizată atunci când orice dorință și suferință sfârșește. Pentru a elimina suferința și pentru a dobândi această pace, ei urmează o serie de
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
est, în special cam prin secolul al VI-lea î.en, răspândite pe calea cuvintelor scrise sau pe cale orală. Cu timpul, o mare varietate de religii s-au dezvoltat in întreaga lume, din care cele mai importante fiind hinduismul și jainismul în India , budismul-cuvântul lui Gautama Siddhartha , predicată ca filozofie orientală în Himalaya și zoroastrismul în Persia.În est, trei școli de gândire urmau să domine China până iîn zilele noastre: taoismul, legalismul și confucianismul. Concepția confucianistă, care avea să dobândeasca
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
față de cruzimea din industria cărnii de pasăre. Pe baze etice, unii oameni se opun măcelului puilor masculi nedoriți sau riscului de a mânca un animal neeclozat. Dietele lacto-vegetariene sunt populare printre mulți adepți a tradițiilor religiilor estice, precum ale hinduismului, jainismului, budismului sau sikhismului. Cea mai mare pondere de astfel de vegetarieni este în India și în teritoriile mediteraneene clasice, unde pitagoreicii sunt/au fost lacto vegetarieni.
Lacto vegetarianism () [Corola-website/Science/314427_a_315756]
-
înapoi grupurilor care le cercetează și a "construi o societate mai bună" Vezi și [[Sociologie publică]] Cele mai multe, daca nu toate dintre [[Religie|religiile]] lumii promovează altruismul că o valoare morală foarte importantă. [[Budism]]ul, [[creștinism]]ul, [[hinduism]]ul, [[islam]]ul, [[jainism]]ul, [[iudaism]]ul și [[sikhism]]ul, etc, pun un accent deosebit pe moralitate altruista. [[File:Monks collecting alms - Bun Vat Phu.JPG|thumb|Călugări primind milostenie]] Altruismul joacă un rol proeminent în Budism. Dragostea și compasiunea sunt componentele tuturor formelor
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]