170 matches
-
propovăduirile lui Mahavira nu vor fi uitate. Astfel, ziua Diwali mai este numită de jainiști și Dipawali ("dipa" însemnând lampă). Cu ocazia acestei sărbători enoriașii se întâlnesc în temple și își oferă niște dulciuri de formă sferică, numite laddu. Mulți jainiști vizitează tărâmul sfânt de la Pawapuri, Bihar, unde, conform tradiției, Mahavira și-a trăit ultimele clipe. Kshamavaani este "ziua iertării" din calendarul jainist și se serbează în a 14-a zi a lunii Bhadrapada. Iertarea greșelilor celorlalți și absolvirea de propriile
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
acestei sărbători enoriașii se întâlnesc în temple și își oferă niște dulciuri de formă sferică, numite laddu. Mulți jainiști vizitează tărâmul sfânt de la Pawapuri, Bihar, unde, conform tradiției, Mahavira și-a trăit ultimele clipe. Kshamavaani este "ziua iertării" din calendarul jainist și se serbează în a 14-a zi a lunii Bhadrapada. Iertarea greșelilor celorlalți și absolvirea de propriile greșeli sunt primii pași înspre moksha, dar au și scopul de a solidifica o comuniune pașnică, lipsită de antipatii, de a ușura
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și purifica timpul. În această zi predomină folosirea expresiei "Micchami Dukadam" care imploră celor din jur iertarea. Scripturile ce conțin predicile lui Mahavira sunt numite agame și s-au transmis la început într-o formă orală, memorate fiind de călugării jainiști cărora le era interzis să posede sau să scrie cărți, ca parte a jurământului non-achiziției. Teologia jainistă nu s-a oprit la moartea lui Mahavira, ci a fost dezvoltată și de învățăturile unor asceți, învățături care au trebuit și ele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Scripturile ce conțin predicile lui Mahavira sunt numite agame și s-au transmis la început într-o formă orală, memorate fiind de călugării jainiști cărora le era interzis să posede sau să scrie cărți, ca parte a jurământului non-achiziției. Teologia jainistă nu s-a oprit la moartea lui Mahavira, ci a fost dezvoltată și de învățăturile unor asceți, învățături care au trebuit și ele învățate, astfel încât cantitatea de texte din memoria colectivă a monahismului a crescut continuu. Refuzul de a scrie
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
câteva secole, nu va avea decât consecințe negative asupra literaturii jainite. Multe din cuvintele rostite de Mahavira au fost pierdute, textele au fost uitate sau învățate greșit. În 350 î.Hr., o foamete s-a abătut asupra Indiei și a comunității jainiste, ucigând un mare număr de călugări și odată cu ei memoria unor lucrări sacre. Digambariștii consideră că toate agamele au fost pierdute în timpul foametei, iar svetambariștii, dimpotrivă, consideră că o bună parte a lor a reușit să se conserve. Aceste concepții
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Digambariștii consideră că toate agamele au fost pierdute în timpul foametei, iar svetambariștii, dimpotrivă, consideră că o bună parte a lor a reușit să se conserve. Aceste concepții diferite cauzează astăzi diferențele de rol pe care le ocupă scripturile în sectele jainiste. Amândouă ramurile principale sunt de acord însă că un grup de texte numite Purvas s-a pierdut în urma calamității. După foamete, călugării svetambariști au ținut câteva conferințe pentru a stabili care sunt cele mai importante texte jainiste și pentru a
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
scripturile în sectele jainiste. Amândouă ramurile principale sunt de acord însă că un grup de texte numite Purvas s-a pierdut în urma calamității. După foamete, călugării svetambariști au ținut câteva conferințe pentru a stabili care sunt cele mai importante texte jainiste și pentru a le transpune în formă scrisă. Conferințele au periclitat unitatea sectei Svetambara și au dus mai târziu la apariția unor sub-secte, dar au avut și meritul de a fi eternizat literatura jainistă. De atunci s-a renunțat la
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
care sunt cele mai importante texte jainiste și pentru a le transpune în formă scrisă. Conferințele au periclitat unitatea sectei Svetambara și au dus mai târziu la apariția unor sub-secte, dar au avut și meritul de a fi eternizat literatura jainistă. De atunci s-a renunțat la măsura absurdă de a nu permite asceților să dețină cărți religioase. Primele scrieri canonice jainiste au fost scrise în limba ardhamagadhi, cu toate că mai târziu, în secolul I d.Hr., sanscrita i-a preluat atribuția constituind
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și au dus mai târziu la apariția unor sub-secte, dar au avut și meritul de a fi eternizat literatura jainistă. De atunci s-a renunțat la măsura absurdă de a nu permite asceților să dețină cărți religioase. Primele scrieri canonice jainiste au fost scrise în limba ardhamagadhi, cu toate că mai târziu, în secolul I d.Hr., sanscrita i-a preluat atribuția constituind mediul lingvistic în care s-au scris lucrări importante ca Tattvartha Sutra, puranele, sravakacarele, etc. Literatura jainistă a contribuit și la
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
religioase. Primele scrieri canonice jainiste au fost scrise în limba ardhamagadhi, cu toate că mai târziu, în secolul I d.Hr., sanscrita i-a preluat atribuția constituind mediul lingvistic în care s-au scris lucrări importante ca Tattvartha Sutra, puranele, sravakacarele, etc. Literatura jainistă a contribuit și la afirmarea unor limbi cu o utilizare mai redusă, cum ar fi tamila (folosită în Tirukural, Cilappatikaram și Jivakachintamani) și kannada (Vaddaradhane). Limba apabhramsha, de exemplu, o formă nordică de dialect a sanscritei, are aproape toate textele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
afirmarea unor limbi cu o utilizare mai redusă, cum ar fi tamila (folosită în Tirukural, Cilappatikaram și Jivakachintamani) și kannada (Vaddaradhane). Limba apabhramsha, de exemplu, o formă nordică de dialect a sanscritei, are aproape toate textele cunoscute abordând o temă jainistă. Alte limbi sub care s-au dezvoltat scrierile jainiștilor au fost pracrita, abanonată de această religie în sec. al X-lea, și hindi, folosită în ultimele 8-9 secole. Întreaga literatură sacră a jainismului, în forma ei prezentă, apare cu mult
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ar fi tamila (folosită în Tirukural, Cilappatikaram și Jivakachintamani) și kannada (Vaddaradhane). Limba apabhramsha, de exemplu, o formă nordică de dialect a sanscritei, are aproape toate textele cunoscute abordând o temă jainistă. Alte limbi sub care s-au dezvoltat scrierile jainiștilor au fost pracrita, abanonată de această religie în sec. al X-lea, și hindi, folosită în ultimele 8-9 secole. Întreaga literatură sacră a jainismului, în forma ei prezentă, apare cu mult după moartea lui Mahavira, încât nu se poate garanta
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cu mult după moartea lui Mahavira, încât nu se poate garanta gradul de puritate al învățăturilor transmise și ce anume a fost alterat, modificat sau adăugat după încheierea ciclului profetic al celor 24 de tirthankarași. Sfera de interes a literaturii jainiste nu se rezumă doar la religie și filozofie, ci integrează și alte domenii de specialitate cum ar fi astronomia, astrologia, logica și matematica. Câțiva matematicieni jainiști cunoscuți sunt Virasena, Mahaviracharya, Hemachandra și Mahendra Suri. Textele religiei jainiste se împart în
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
după încheierea ciclului profetic al celor 24 de tirthankarași. Sfera de interes a literaturii jainiste nu se rezumă doar la religie și filozofie, ci integrează și alte domenii de specialitate cum ar fi astronomia, astrologia, logica și matematica. Câțiva matematicieni jainiști cunoscuți sunt Virasena, Mahaviracharya, Hemachandra și Mahendra Suri. Textele religiei jainiste se împart în texte canonice, cu o autoritate centrală, și texte necanonice, cu valoare periferică, care nuanțează și explică mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
interes a literaturii jainiste nu se rezumă doar la religie și filozofie, ci integrează și alte domenii de specialitate cum ar fi astronomia, astrologia, logica și matematica. Câțiva matematicieni jainiști cunoscuți sunt Virasena, Mahaviracharya, Hemachandra și Mahendra Suri. Textele religiei jainiste se împart în texte canonice, cu o autoritate centrală, și texte necanonice, cu valoare periferică, care nuanțează și explică mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu formează miezul literaturii jainiste, dar contribuie substanțial la înțelegerea religiei. Ele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Mahaviracharya, Hemachandra și Mahendra Suri. Textele religiei jainiste se împart în texte canonice, cu o autoritate centrală, și texte necanonice, cu valoare periferică, care nuanțează și explică mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu formează miezul literaturii jainiste, dar contribuie substanțial la înțelegerea religiei. Ele diferă în funcție de sectele jainiste. Simbolurile jainiste poartă amprenta influențelor indiene și au unele asemănări cu motivele hinduse sau budiste. Iconografia religioasă abundă de simboluri, fiecare tirthankara având propriul însemn reprezentativ, "lanchhana". De exemplu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
texte canonice, cu o autoritate centrală, și texte necanonice, cu valoare periferică, care nuanțează și explică mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu formează miezul literaturii jainiste, dar contribuie substanțial la înțelegerea religiei. Ele diferă în funcție de sectele jainiste. Simbolurile jainiste poartă amprenta influențelor indiene și au unele asemănări cu motivele hinduse sau budiste. Iconografia religioasă abundă de simboluri, fiecare tirthankara având propriul însemn reprezentativ, "lanchhana". De exemplu Rishabna, primul profet este reprezentat printr-un taur, Ajitnath, al doilea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cu o autoritate centrală, și texte necanonice, cu valoare periferică, care nuanțează și explică mai bine doctrina. Screrile canonice sunt următoarele: Textele necanonice nu formează miezul literaturii jainiste, dar contribuie substanțial la înțelegerea religiei. Ele diferă în funcție de sectele jainiste. Simbolurile jainiste poartă amprenta influențelor indiene și au unele asemănări cu motivele hinduse sau budiste. Iconografia religioasă abundă de simboluri, fiecare tirthankara având propriul însemn reprezentativ, "lanchhana". De exemplu Rishabna, primul profet este reprezentat printr-un taur, Ajitnath, al doilea, printr-un
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și excepții ca lotusul (pentru Padmaprabha), luna (Chandraprabha), vasul (Mallinath), etc. Dintre toate aceste semne cel mai sacru este svastica, care își depășește condiția de pecete a celui de-al șaptelea tirthankara, Suparshvanath, și devine un simbol foarte uzitat de jainiști. Fiecare templu sau carte sacră trebuie să conțină o svastică, iar la începutul și la sfârșitul ceremoniilor de venerație acest semn este creat din boabe de orez în jurul altarului în repetate rânduri. Conform tradiției, cele patru brațe ale ei reprezintă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
către mântuire (credință - cunoaștere - purtare), sau care simbolizează cele trei lumi ale universului în care sufletul se naște, trăiește, suferă și moare: zona joasă (iadul), zona mediană (pământul), zona superioară (cerul). Ascendent celor trei puncte se folosește un nou simbol jainist, o semilună întoarsă cu coarnele în sus, care întruchipează tărâmul absolut Moksha, aflat la marginea universului, care transcende cele trei lumi cunoscute și care este adăpost pentru sufletele eliberate. Un punct in interiorul semicercului selenar întruchipează sinele eliberat, "siddha". Un
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
întoarsă cu coarnele în sus, care întruchipează tărâmul absolut Moksha, aflat la marginea universului, care transcende cele trei lumi cunoscute și care este adăpost pentru sufletele eliberate. Un punct in interiorul semicercului selenar întruchipează sinele eliberat, "siddha". Un alt simbol jainist este silaba "om" și reprezentarea acesteia. În hinduism, "om" este silaba sacră a genezei, este sinonim cu "Logosul" creator al grecilor; jainiștii vor vedea în acest cuvânt o formă reverențioasă de a numi cele cinci parameshthis, sau ființe evoluate spiritual
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
este adăpost pentru sufletele eliberate. Un punct in interiorul semicercului selenar întruchipează sinele eliberat, "siddha". Un alt simbol jainist este silaba "om" și reprezentarea acesteia. În hinduism, "om" este silaba sacră a genezei, este sinonim cu "Logosul" creator al grecilor; jainiștii vor vedea în acest cuvânt o formă reverențioasă de a numi cele cinci parameshthis, sau ființe evoluate spiritual: Arihantas (sau tirthankarașii), Siddhas (eliberații), Acharyas (învățătorii), Upadhyayas (preceptorii) și Munis / Sadhu (călugării). Rostirea prelungă, din adîncul ființei a acestei silabe indiene
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
fapt în jainism o contaminare a celor cinci inițiale din numele celor cinci parameshthis: A+A+A+U+M. "Om" mai simbolizează și primele cinci versuri din Navakar Mantra, cea mai sfântă rugăciune a jainismului. Triratna este un alt simbol jainist și se prezintă sub forma unei bijuterii întreite care face aluzie la cele trei giuvaeruri jainiste. Îndeplinește astfel același rol ca cele trei puncte de deasupra svasticii. Roata ("Chakra"), un motiv folosit în simbologia jainistă pentru a sugera perfecțiunea învățăturilor
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
A+U+M. "Om" mai simbolizează și primele cinci versuri din Navakar Mantra, cea mai sfântă rugăciune a jainismului. Triratna este un alt simbol jainist și se prezintă sub forma unei bijuterii întreite care face aluzie la cele trei giuvaeruri jainiste. Îndeplinește astfel același rol ca cele trei puncte de deasupra svasticii. Roata ("Chakra"), un motiv folosit în simbologia jainistă pentru a sugera perfecțiunea învățăturilor se prezintă în două moduri: Dharmacakra, roata cu 24 de spițe a tirthankarașilor și Siddhachakra, care
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Triratna este un alt simbol jainist și se prezintă sub forma unei bijuterii întreite care face aluzie la cele trei giuvaeruri jainiste. Îndeplinește astfel același rol ca cele trei puncte de deasupra svasticii. Roata ("Chakra"), un motiv folosit în simbologia jainistă pentru a sugera perfecțiunea învățăturilor se prezintă în două moduri: Dharmacakra, roata cu 24 de spițe a tirthankarașilor și Siddhachakra, care seamănă cu o floare cu nouă petale. Deopotrivă, palma desfăcută este recunoscută ca un simbol jainist al nonviolenței (deseori
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]