113 matches
-
își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
la Dobra, Orăștie și Deva. În 1949 este admis la Facultatea de pedagogie și dirijat coral a Conservatorului "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Generoasă să înzestrare artistică a atras atenția unor corifei ai muzicii românești: Antonin Ciolan, Sigismund Toduță și Tudor Jarda, care l-au îndreptat și spre Facultatea de dirijat simfonic a aceluiași Conservator. După 8 ani de studii intense, își începe activitatea la Filarmonica din Oradea, pe care nu o va părăsi decât pentru numeroasele turnee din țară și străinătate
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea, se alege o comisie, care urma să elaboreze un proiect pentru
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
Națională Radio din București și cu cea din Berlin, cu repertoriu de arii din opere românești și universale, oratorii (Haendel, Bach, Șostakovici, Paul Constantinescu, Sigismund Toduță și altele). A înregistrat numeroase cicluri de lieduri ale compozitorilor români și universali (Tudor Jarda, Pascal Bentoiu, Felicia Donceanu, Manuel de Falla, Franz Schubert, Robert Schumann, Hugo Wolf etc.). A înregistrat și discuri cu arii din opere, opere complete, oratorii, unele în prima audiție absolută (Sigismund Toduță). În 1991 a fost selectat, dintr-un număr
Mircea Moisa () [Corola-website/Science/325024_a_326353]
-
Constantin Rîpă la solfegiu-dicteu, Vasile Herman la forme muzicale, Rodica Pop și Gheorghe Merișescu la istoria muzicii, Dorin Pop și Florentin Mihăescu la cor și dirijat, Ioan Husti la teoria muzicii, Dan Voiculescu la aranjament coral, Dieter Aker și Tudor Jarda la armonie, Erwin Junger la citire de partituri, Gabriela Țereanu la pian, iar ca rectori pe compozitorii Sigismund Toduță și Liviu Comes, fără îndoială trăind o porioadă de înflorire a învățământului muzical superior românesc Ca tânăr absolvent al Conservatorului, și-
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
Festivalul Coral de Primăvară" (Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare), "FestivalulCo Coral „Liviu Borlan”" (Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca), "Festivalul „Tudor Jarda”" (Năsăud, 2008), "Reuniunea corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Aplicație în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu și de vioară cu Ionel Șerban. Mai apoi alege cariera muzicală, urmând studii temeinice la conservatoarele din Cluj-Napoca si Timișoara. Format la prestigioasa școală de compoziție clujeană, Tudor Jarda l-a avut ca profesor de compoziție pe M. Andreescu-Skeletty. Printre dascăli s-au numărat și Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlasiu, Anton Ronai, George Simonis. Născut la Cluj, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are obârșia
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
George Simonis. Născut la Cluj, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are obârșia în ținuturile Năsăudului și ale Bistriței (tatăl era avocat, iar bunicul din partea mamei, protopop în Bistrița). Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timișoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică, înscriindu-se în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj (refugiat atunci în Timișoara), pentru studiul trompetei. Dintre profesorii săi amintim pe Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Augustin Bena și Lucian Surlașiu (dirijat cor), Anton Ronai (dirijat
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
Augustin Bena și Lucian Surlașiu (dirijat cor), Anton Ronai (dirijat orchestră), Dumitru Cărbunescu (trompetă), George Simonis (istoria muzicii). Reîntors la Cluj în 1945, își continuă studiile la Conservator în compoziție, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty. După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948), în paralel urmând și cursurile facultății de filozofie. Tudor Jarda: În anul 1949, este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
1945, își continuă studiile la Conservator în compoziție, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty. După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948), în paralel urmând și cursurile facultății de filozofie. Tudor Jarda: În anul 1949, este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor, între 1961-1972 îndeplinind funcțiile de șef de catedră și prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureș
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dominic Stanca, Ștefan Octavian Iosif. Toate aceste plăsmuiri minunate sunt animate de o filozofie adâncă, organic legate de viața și de activitatea multilateralului muzician, Tudor Jarda, un artist cu inima deschisă către bunătate și frumusețe.
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
Ravel, G. Mahler, F. Mendelssohn-Bartholdy, G. Gershwin, C. Orff etc. Nu au fost uitate nici lucrările compozitorilor români, atât cei înaintași, cât ai cei contemporani, cum ar fi: I. Vidu, Gh. Danga, S. Drăgoi, Ioan D. Chirescu, N. Lungu, Ț. Jarda, G. Enescu, P. Constantinescu, S. Toduta, V. Grefiens, R. Paladi, D. Popovici, M. Moldovan, M. Stanculescu-Vosganian, L. Comeș, C. Petra-Basacopol, GH. Dumitrescu, D. Capoianu, F.Donceanu, A. Iorgulescu, A. Vieru, M. Marbe etc. În urmă maestrului și a corului sau
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
pentru piesa “Aritmetica”, pe versuri de George Popovici, în interpretarea fetițelor Brianna Alexandra Stan, Rebecca Antonia Nicolae, Maria Bojiță și Ilinca Dinu. De curând a făcut parte, la Cluj-Napoca, din juriul Festivalului cameral organizat în amintirea compozitorului și profesorului Tudor Jarda. Anul trecut, fiind prezent în juriul Festivalului tinereții de la Jupiter (cel care avea loc cândva la Costinești), colonelul Valentin Neacșu, șeful Muzicii Militare din România, l-a anunțat că va apela la el la toate manifestările importante ale genului. Așa încât
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]