113 matches
-
Tudor Jarda. În scurtă vreme au devenit membri ai formației corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându-se de la Cluj la Leșu, Tudor Jarda, a reușit în câteva luni să înființeze o formație corală, care cânta pe "4 voci", lucrări pe care el însuși le armonizase. În repertoriul corului au fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de umor și satiră au fost principalele surse de inspirație pentru repertoriul de peste 40 de piese corale culese și armonizate de profesorul clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea pui de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare, utilizate în regiune (trișcă, fluier, buhai, țingălău), realizând o interesantă polifonie populară." Formația
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
N. Titulescu, nr. 39, bl. B 4 ap. 2 țel. 149462 8591 IOSIP IOAN (n. 1935) Cluj, Str. Câmpeni 19 țel. 133093 8593 JABĂ ANGELA (n. 1956) Cluj, str. Agricultorilor nr. 3, bl. D 32, ap. 13 țel. 179633 8594 JARDA MIHĂILĂ (n. 1934) Cluj, G. Coșbuc nr. 3, ap. 5 țel. 195571 17084 JECAN FLORICA (n. 1953) Cluj, str. Brâncuși nr. 171 ap. 44 țel. 147200 16089 JELER CORNELIA GABRIELA (n. 1965) Cluj, Str. L. Roșu, nrt. 13, bl. AP.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ANA (E. C) Cluj, Meziad 3/33 țel. 160556 15031 GIURGIU AUREL IOAN (E. C) Cluj, Str. Mikszath Kalman nr. 1, ap. 7 țel. 152142 1492 GOGA IRINA (E. C) Cluj, Str. Hațeg 11/8 bl. S3 țel. 185288 8594 JARDA MIHĂILĂ (E. C) Cluj, G. Coșbuc nr. 3 ap. 5 țel. 195571 1572 LOSONTI AUREL (E. C) Cluj, Arany Ianos 7/4 țel. 197447 8228 MAMUT ANA (E. C) Cluj, Donath 113/16 bl. O3 țel. 420080 8609 MARIAN DOINA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
tacte". A demonstrat-o și în recentul concert aniversar de la Radiodifuziune când omagiat, printre alți, de Răzvan Theodorescu, Dan Buciu sau Grigore Constantinescu, a adus omagiul său, prin cânt alături de Preludiu, muzicii corale, de la Morley și Monteverdi, până la Pașcanu și Jarda. Am aflat atunci că Voicu Enăchescu este omul cu o sută de prieteni... Plus unul.
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, sub bagheta
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la creațiile de inspirație folclorică la muzica de avangardă promovată de György Kurtág (maestrul a inițiat, în urmă cu câțiva ani, compunerea unui opus pe
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
căruia ne manifestăm serioase îndoieli, celelalte patru - fapt nu lipsit de semnificație - s-au concentrat în areal transilvan. Astfel, la 19 aprilie s-a derulat „Concursul debutanților în jazz” ediția a XX-a găzduită de Școala populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj, după câte știu singura școală medie din țară - cu excepția Liceului „George Enescu” din București - în care și jazz-ul este promovat. Aceasta grație deschiderii spre diversitate disciplinară și modernitate a formelor de învățământ evidențiate de doi extrem de
Emula?ii ?n jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
si studenți. Implicându-se cu trup și suflet în nobila sa menire de instruire întru jazz, dirijorul funcționează la nevoie și ca pianist acompaniator ori baterist. Din juriul de specialitate al Concursului Debutanților, desfășurat la Școala populară de Arte „Tudor Jarda” , a făcut parte, între alții, Virgil Mihaiu , profesor universitar doctor de Estetica Jazz-ului de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, admirat poet și eseist de jazz. Iată palmaresul evaluării tinerilor competitori: Marele Premiu al concursului a fost
Emula?ii ?n jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
în bani primite de la terțe persoane nu sunt venituri impozabile și nu se impozitează potrivit prevederilor art. 5 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 și Hotărârea Guvernului nr. 54/2003 privind impozitul pe venit. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Dl ALEXANDRU JARDA, Timișoara. În cazul în care o femeie naște gemeni, indemnizația acordată în timpul concediului de maternitate și apoi cea din timpul concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani depind de numărul copiilor sau nu? În cazul menționat, cei doi
Agenda2004-2-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281918_a_283247]
-
face din oficiu, în principiu nefiind nevoie de o cerere în acest sens din partea pensionarului în cauză sau de alte acte doveditoare (în afara cazului în care actele depuse în dosarul pentru deschiderea dreptului la pensie de invaliditate nu sunt valabile). Jarda Alexandru, Timișoara. După cum vi s-a răspuns pe larg în rubrica „Cititorii întreabă“ din nr. 2/2004, cuantumul indemnizației pentru maternitate și, respectiv, al indemnizației pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani (în cazul copilului cu handicap, până la
Agenda2004-21-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282443_a_283772]