154 matches
-
răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeșdar și pe Cornet. În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeș, în zona Nădrag - Rușchița, se întind mari suprafețe cu afine negre și roșii. Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră a județului
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
fost reconstituită, având ca obiectiv principal revigorarea turismului montan bănățean. Se înființează în martie 1893, la Sinaia, Societatea Carpatină Sinaia. Societatea a funcționat până în anul 1913 și i se datorează deschiderea mai multor drumuri în Bucegi, amenajarea potecii de pe Valea Jepilor, amenajarea peșterii Ialomiței, construcția cabanei Omu și Caraiman. Societatea Turiștilor din România (S.T.R.) înființată în anul 1903, a avut ca președinte pe prințul moștenitor Ferdinand și ca membrii numeroase personalități ale vieții culturale și politice ale vremii: Ion I. C. Brătianu
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Comuna Bușteni, formată din Bușteni și Poiana Țapului, s-a înființat la 1 iulie 1908, datorită creșterii economice și demografice a așezărilor din zonă. În perioada interbelică, Poiana Țapului era o comună separată, având arondate satul Poiana Țapului și cătunele Jepii Mari, Jepii Mici, Cumpătu, Piatra Arsă, Valea Babei și Zamura, cu 634 de locuitori, în plasa Peleș din județul Prahova. În 1950, comuna a fost desființată și trecută la orașul Bușteni.
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
formată din Bușteni și Poiana Țapului, s-a înființat la 1 iulie 1908, datorită creșterii economice și demografice a așezărilor din zonă. În perioada interbelică, Poiana Țapului era o comună separată, având arondate satul Poiana Țapului și cătunele Jepii Mari, Jepii Mici, Cumpătu, Piatra Arsă, Valea Babei și Zamura, cu 634 de locuitori, în plasa Peleș din județul Prahova. În 1950, comuna a fost desființată și trecută la orașul Bușteni.
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
este o cabană montană cu destinație turistică construită în anul 1937 la o altitudine de 2025 metri, în partea estică a platoului Bucegilor, la intrarea în Valea Jepilor. Situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi, la altitudinea de 2025 m, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cabană este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
la altitudinea de 2025 m, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cabană este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
2025 m, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cabană este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își trage obîrșiile din platou, iar din marginea acestuia formează o
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își trage obîrșiile din platou, iar din marginea acestuia formează o ruptură de pantă de aproape 200 m, Cascadă Caraimanului. Valea se adîncește apoi între maluri puternic
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își trage obîrșiile din platou, iar din marginea acestuia formează o ruptură de pantă de aproape 200 m, Cascadă Caraimanului. Valea se adîncește apoi între maluri puternic înclinate și confluează cu V. Prahovei la Bușteni
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
pînă în dreptul str. Industriei (10 min de la gară). De aici, continuăm la dreapta pe această stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul puternic al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor. La stînga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4, marcaj triunghi albastru). Traseul nostru continuă înainte, în lungul drumului carosabil, care conduce după 20-25 min la fostele cariere de
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul puternic al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor. La stînga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4, marcaj triunghi albastru). Traseul nostru continuă înainte, în lungul drumului carosabil, care conduce după 20-25 min la fostele cariere de piatră. De aici prindem poteca spre stînga, în urcuș pieptiș, apoi de-a coasta pe
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
4, marcaj triunghi albastru). Traseul nostru continuă înainte, în lungul drumului carosabil, care conduce după 20-25 min la fostele cariere de piatră. De aici prindem poteca spre stînga, în urcuș pieptiș, apoi de-a coasta pe malul drept al Văii Jepilor (stînga cum urcăm). După un parcurs scurt apar, pe malul opus al văii, marile cascade ale Văii Spumoase. Străbătînd în continuare o porțiune în care poteca, prevăzută cu cablu de asigurare, este săpata în stîncă, începem curînd urcușul, pe versantul
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
urcăm). După un parcurs scurt apar, pe malul opus al văii, marile cascade ale Văii Spumoase. Străbătînd în continuare o porțiune în care poteca, prevăzută cu cablu de asigurare, este săpata în stîncă, începem curînd urcușul, pe versantul nordic al Jepilor Mici. După 1 - 1½ oră de la Bușteni urcușul pieptiș încetează și, îndreptîndu-ne de-a coasta, atingem firul Văii Jepilor. Poteca traversează firul trecînd pe fata Caraimanului, urcă în serpentine, după care iese pe o fată puternic înclinată, acoperită cu pajiști
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
o porțiune în care poteca, prevăzută cu cablu de asigurare, este săpata în stîncă, începem curînd urcușul, pe versantul nordic al Jepilor Mici. După 1 - 1½ oră de la Bușteni urcușul pieptiș încetează și, îndreptîndu-ne de-a coasta, atingem firul Văii Jepilor. Poteca traversează firul trecînd pe fata Caraimanului, urcă în serpentine, după care iese pe o fată puternic înclinată, acoperită cu pajiști bogate. Spre stînga și înapoi, pe partea opusă a văii, se profilează ,Creasta cu Zimbri”, în creștetul căreia se
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
stînga și înapoi, pe partea opusă a văii, se profilează ,Creasta cu Zimbri”, în creștetul căreia se află o importanță stațiune de zimbru sau pîn cembra. Continuînd urcușul de-a coasta, drumul traversează din nou firul văii, trecînd pe versantul Jepilor Mici, iar după ce se strecoară pe sub stînci și urcă direct printr-un horn stîncos, revine pe fata Caraimanului. Pe creasta acoperită cu pajiști, poteca descrie cîteva serpentine, apoi urcînd pieptiș pe sub pereții din dreapta, pe o porțiune surpata de eroziuni, conduce
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
descrie cîteva serpentine, apoi urcînd pieptiș pe sub pereții din dreapta, pe o porțiune surpata de eroziuni, conduce la baza unei scări de piatră cu cabluri de asigurare. Înainte, în firul văii, se ridică o treaptă stîncoasa înaltă peste care apele Văii Jepilor formează Cascadă Caraimanului (sau Vînturișul Caraimanului), impresionantă mai ales primăvară și la începutul verii, cînd valea are debit mare de apă. În stînga, pește vale, versantul Jepilnr Mici este acoperit cu o vegetație bogată întreruptă de tancuri, pereți și vîlcele
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
pe o coastă puternic înclinată, reintră curînd în Vîlcelul Zăpezilor iar după un urcuș scurt, ajunge la cabană Caraiman (2025 m). De la cabană Caraiman (2025 m) urmăm către V, poteca în urcuș, pe malul stîng (dreapta cum urcăm) al Văii Jepilor. Trecem prin pajiștile de la poalele fetei sudice a Caraimanului și urcăm apoi pieptiș o treaptă a văii, la baza căreia lăsăm în dreapta poteca ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
și urcăm apoi pieptiș o treaptă a văii, la baza căreia lăsăm în dreapta poteca ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversam firul și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
conexe) pentru amplasarea și fixarea stâlpilor 2 și 3. S-au stabilit 2 trasee intermediare pentru funicularul care transportă cuva în care se turnă betonul adus cu autospecialele, si anume primul traseu care pleca din acea zonă (luminiș) de pe traseul Jepii Mici până într-un loc mai sus amplasat și al doilea tronson, din acel loc până la zona celui de-al doilea stâlp. Două trolii electrice au acționat acele cuve miniere în care s-a pus non stop betonul proaspăt adus
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
cu cele mai multe rotite. Linia telefericului pe platou merge de la aproape drept (unghi de 1-2 grade) până la stâlpul 5 unde se modifică la 35-40 de grade. Priveliștea este minunată de la acest stâlp, putându-se admira Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor cât și în depărtare Munții Baiului cu plaiurile înzăpezite chiar și până în luna mai. Climă la această altitudine (depășind 2000 m) este rece, predominând vânturile montane care uneori pot lua aspect temporar de vijelie. Floră în această zonă este preponderent
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
Turismului construiește Complexul Zămora, o casă de odihnă cu restaurant și camping (1979), amenajează și deschide Hanul Vadul Cerbului, construind cele două corpuri de cazare în două etape (1976) și marele Hotel Silva așezat într-un cadru pitoresc sub munții Jepi și Caraiman (dat în folosință în 1982).""
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]