154 matches
-
clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și o bună parte din jnepenișurile de pe platoul munților Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici. Jnepenișurile ascund uneori una dintre rarele specii de arbuști de la noi, și anume Lonicera coerulea. Aceasta a fost găsită pe versantul nordic al Jepilor Mici, pe Brâna Mare a Coștilei, lângă firul văii Albe, pe valea
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și o bună parte din jnepenișurile de pe platoul munților Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici. Jnepenișurile ascund uneori una dintre rarele specii de arbuști de la noi, și anume Lonicera coerulea. Aceasta a fost găsită pe versantul nordic al Jepilor Mici, pe Brâna Mare a Coștilei, lângă firul văii Albe, pe valea Gaura și muntele
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
cuprinde și o bună parte din jnepenișurile de pe platoul munților Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici. Jnepenișurile ascund uneori una dintre rarele specii de arbuști de la noi, și anume Lonicera coerulea. Aceasta a fost găsită pe versantul nordic al Jepilor Mici, pe Brâna Mare a Coștilei, lângă firul văii Albe, pe valea Gaura și muntele Grohotișu, toate aceste zone fiind cuprinse în cadrul rezervației. Dar cel mai de seamă reprezentant al florei lemnoase din acest etaj este cimbrul ("Pinus cembra"), singura
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
cimbrul ("Pinus cembra"), singura specie arborescentă care se ridică în zona alpină și care reprezintă un relict cu răspândire limitată la noi. În cadrul rezervației principale, Pinus cembra se află în două zone importante și anume: prima pe versantul nordic al Jepilor Mici, sub Brâna Mare a Jepilor, la 1750 m, în punctul Creasta cu Zimbri, și a doua în valea Gaura, printre tufărișurile de jnepeni, la 1800- 1900 m altitudine, și pe muntele Guțanu, între valea Gaura și hornul Țapului; în afara
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
care se ridică în zona alpină și care reprezintă un relict cu răspândire limitată la noi. În cadrul rezervației principale, Pinus cembra se află în două zone importante și anume: prima pe versantul nordic al Jepilor Mici, sub Brâna Mare a Jepilor, la 1750 m, în punctul Creasta cu Zimbri, și a doua în valea Gaura, printre tufărișurile de jnepeni, la 1800- 1900 m altitudine, și pe muntele Guțanu, între valea Gaura și hornul Țapului; în afara de acestea, se mai găsesc câteva
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
în anul 1922 și care funcționează pe lângă Facultatea de Biologie a Universității din București. Pentru o mai bună documentare și pentru a facilita accesul specialiștilor în mediul de viață al animalelor din Bucegi, din anul 1927 apare Cabana Naturaliștilor de pe Jepi, fondată de Societatea Naturaliștilor din Romania. Dintre cei care și-au dedicat mare parte din timp pentru studierea faunei Bucegilor amintim pe: C. Bogoescu, Ecaterina Dobreanu, M. Ienistea, C. Ionescu, C. Manolache - care au studiat lumea insectelor, pe Radu Codreanu
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
zona superioară a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii. În afară de capre negre, în aceste areale mai sunt protejate și alte animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare. Vezi și Parcul National Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
și de odihnă, se află la o altitudine de 880 metri, la poalele Caraimanului. Stațiunea este denumită și "Poarta Bucegilor", datorită poziției sale, de aici deschizându-se numeroase căi de acces în munte, cele mai deosebite atracții fiind Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici, Crucea de pe Caraiman și Coștila - renumită în mediul alpiniștilor. Stațiunea Bușteni face legătura cu platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabină din țară și dispune de numeroase pârtii de schii cu diferite grade de dificultate
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
odihnă, se află la o altitudine de 880 metri, la poalele Caraimanului. Stațiunea este denumită și "Poarta Bucegilor", datorită poziției sale, de aici deschizându-se numeroase căi de acces în munte, cele mai deosebite atracții fiind Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici, Crucea de pe Caraiman și Coștila - renumită în mediul alpiniștilor. Stațiunea Bușteni face legătura cu platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabină din țară și dispune de numeroase pârtii de schii cu diferite grade de dificultate, atât pentru
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
având o capacitate de 108 locuri de cazare. Din Busteni, drumul de acces către Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece vom întâlni o potecă marcată cu un triunghi albastru pe vaile "Urlătoarea Mică" și "Urlătoarea Mare" până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vară. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces relativ simplu, datorită noțiunii de platou, și anume
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
ul, jep ("Pinus mugo Turra", "Pinus montana Mill"), este un arbust cu tulpină culcată sau ascendentă, ramificată, cu crengile plecate la pământ; scoarța este cenușie-brună, crăpată în plăci neregulate; cu frunze aciculate, câte două, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
țesutului osos în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză. Se pot folosi următoarele preparate: Tot sub denumirea de jneapăn există și "Juniperus communis", "Pinus montana" (Pin montan). Se mai cunoaște și sub denumirea populară de jep (pl. jepi).
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
în procesele de decalcifiere. Indicat în anumite forme de reumatism, artroză, osteoporoză. Se pot folosi următoarele preparate: Tot sub denumirea de jneapăn există și "Juniperus communis", "Pinus montana" (Pin montan). Se mai cunoaște și sub denumirea populară de jep (pl. jepi).
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
fac din locul strâmt un centru vital al transportului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al județului Prahova. El ocupa atunci malul drept al Prahovei și partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul și Valea Albă. Casa regală a construit în sat biserică (1889) și, în 1887, un local pentru școala care funcționa din 1865 și în care în 1892 învățau 90 de elevi (din care 30 de fete). În 1882, s-
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
fost reconstituită, având ca obiectiv principal revigorarea turismului montan bănățean. Se înființează în martie 1893, la Sinaia, Societatea Carpatină Sinaia. Societatea a funcționat până în anul 1913 și i se datorează deschiderea mai multor drumuri în Bucegi, amenajarea potecii de pe Valea Jepilor, amenajarea peșterii Ialomiței, construcția cabanei Omu și Caraiman. Societatea Turiștilor din România (S.T.R.) înființată în anul 1903, a avut ca președinte pe prințul moștenitor Ferdinand și ca membrii numeroase personalități ale vieții culturale și politice ale vremii: Ion I. C. Brătianu
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
de văi largi, bazinete depresionare, diferențe de nivel evidente, deosebiri în fizionomia culmilor etc. În vest, limita este dată de valea Prahovei; ea poate fi ușor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Furnica. Aceasta separă Munții Baiului de Munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni. Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferențială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi și marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
monumente ale naturii - aflate chiar în fața cabenei și a Sfinxului în imediata ei apropiere. Iarnă și mai ales primăvară, servește ca bază pentru practicarea schiului. Accesul poate să fie cu telecabina din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la Cabană Piatră Arsă. Păstrând legătură cu Sfinxul, ele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman” fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii că și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explică pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Traseu Canton Jepi - Cabană Caraiman/Cabană Babele De la Cantonul Jepi (1960 m) poteca se îndreaptă către V-NV, coborând ușor, după care urcă de-a coasta și iese pe un tăpșan, unde întâlnește drumul ce vine din stânga, dinspre Piatră Arsă (timp de la canton
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
putin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explică pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Traseu Canton Jepi - Cabană Caraiman/Cabană Babele De la Cantonul Jepi (1960 m) poteca se îndreaptă către V-NV, coborând ușor, după care urcă de-a coasta și iese pe un tăpșan, unde întâlnește drumul ce vine din stânga, dinspre Piatră Arsă (timp de la canton, 10—15 min). Din acest punct spre
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
din stânga, dinspre Piatră Arsă (timp de la canton, 10—15 min). Din acest punct spre dreapta (marcaj bandă galbenă), pe sub Vârful Ciocârlia (2056 m), drumul trece curând pe la obârșia Văii Urlătoarea Mare, apoi continuă spre nord, în urcuș ușor peste Platoul Jepilor Mici. După cca. 20 min de mers pe acest podiș înalt și monoton ajungem într-o să largă, la o ramificație de drumuri (2120 m), de unde apar în fața Valea Jepilor, iar dincolo de vale, Caraimanul și Crucea Eroilor. Ramificație spre Babele. Urmăm
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]