534 matches
-
Iacov, rus, hergheligiu 30. Iacov, rus, văcar 31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
30. Iacov, rus, văcar 31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
văcar 31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11. Andreiu fiul lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile Mănăilă 12. Vasilache Cozmulețu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
3. Marie, babă 4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vistierului Ioan Cantacuzino, D. traduce, după intermediarul grecesc al lui Nichifor Theotochis, apărut la Leipzig în 1769, lucrarea unui autor convertit la creștinism, care atacă iudaismul, numită, în tălmăcirea tipărită la Iași în 1771, Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor. Un indiciu al înclinațiilor literare ale lui D. sunt și cele câteva zeci de „stihuri politicești” ce prefațează textul tălmăcirii. Prin ordinul generalului P. A. Rumeanțev adresat mitropolitului Gavriil Callimachi, D. este însărcinat cu traducerea unei lucrări legislative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
D. traduce, după intermediarul grecesc al lui Nichifor Theotochis, apărut la Leipzig în 1769, lucrarea unui autor convertit la creștinism, care atacă iudaismul, numită, în tălmăcirea tipărită la Iași în 1771, Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor. Un indiciu al înclinațiilor literare ale lui D. sunt și cele câteva zeci de „stihuri politicești” ce prefațează textul tălmăcirii. Prin ordinul generalului P. A. Rumeanțev adresat mitropolitului Gavriil Callimachi, D. este însărcinat cu traducerea unei lucrări legislative, Nacazul (1767), care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
de Fénelon, Teatron politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771; Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II, Iași, 1773. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II, 170; Cartojan, Cărțile pop., II, 273; Iosif Pervain, Soarta unei cărți rusești din 1767, în Moldova și Țara Românească, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771; Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II, Iași, 1773. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II, 170; Cartojan, Cărțile pop., II, 273; Iosif Pervain, Soarta unei cărți rusești din 1767, în Moldova și Țara Românească, ST, 1951, 3; Ariadna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
Gheorgheni Războieni, radioul expresie a bruiajului permanent, se ștergeau cu el, depoul cu enigma locomotiva electrică, linia nu este electrificată, soare, vegetație, microrelief aberațiile perpetuate, funcțiile umane s-au prelungit strîmb, asta ar fi rețeta, epocă după epocă, de permanență jidovul rătăcitor, fumează din mai multe secții "Azomureșul", titlurile orei de radio 7,30 copii la scară ale jucăriilor, totul îmi pare știut, dar nimic din ce știu cu ce este nu se aseamănă! geam al acvariului cu mediul aerian dincoace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pendinte de Cercurile de recrutare județene. Evreilor li s-a mai spus de către români de-a lungul secolelor și „jidovi”, „ovrei” sau „jidani”. Primul și ultimul termen sunt considerate de către Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la o cofetărie poate. Hai, ridică-te ! — Tichie jegoasă, ascult-o pe cumătra și dispari ! — Hei, sare deodată tipa, nu trebuie să-l jigniți ca un bădăran, domnul nu v-a făcut nimic. — Domn, auzi ? Cuconițo, mie nu-mi plac jidovii și nu sufăr să-i văd în crâșma mea, se răstește, ducându-se țintă către ea, gata s-o plesnească. — Hei, amice ! sare Fernic în picioare, văzând că situația e pe cale să explodeze. Nici mie nu-mi place de mă-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Și calmează-te, lasă-mă să-ți iau un vin, să te mai domolești. N-am nevoie, n-auzi ? — Ce scria, domnule, așa important ? — Păi, ce putea să scrie ? Mare, frumos, cu vopsea roșie, că aici se cântă melodii de jidovi, asta scria. Și lângă, nici nu-mi pot scoate din minte : „Zaraza lui Vasile, scrisă de un câine !“ și, desenată frumos, caricatura mea. Dacă treceam cu o oră mai târziu nici că vedeam, tocmai dădeau cu vopsea. M-am și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
le pui la suflet. — Dar nu-i vorba de mine aici, ce-ți veni ? Dar despre cine-i vorba, nu mă-nnebuni ? — Că pe mine mă dor lucrurile astea, că atâta înțelege lumea din ceea ce sunt și fac, că sunt jidov e altă poveste. Dar aici e vorba de domnișorul Cristian și atât. — Păi, atunci, tocmai, lasă-l pe el să decidă dacă mai vrea sau nu să scrii pentru el, auzi... Crezi că îi pasă lui de naționalismele astea ieftine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ce e sau că face pe prostul nu-l interesează, nu știu, dar îl afectează. — Sachi, amice, îți mai spun o dată, ia un pahar de vin și hai să discutăm, te pripești. — În librării nu-mi lasă cărțile că-s jidov, am înțeles, nici nu mai pot să semnez cu numele meu adevărat nicăieri, nici cu pseudonimul acum, ei, drăcie, nici la teatru, nici în reviste, dar, în fine, pricep și asta, e o vinovăție. Ce vinovăție, amice ? — Faptu’ că-s
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Oarecum mai interesantă este proza acestui poligraf. Hoții și hagiul (1853), unul din primele romane românești duse până la capăt și tipărite, scriere „cu aspecte picarești” (G. Călinescu), imaginează un conflict în lumea pestriță a periferiei bucureștene. Ca și în romanele Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina (1863), Un funcționar sinucis. Fratele și sora (1873), se supralicitează foiletonistic intriga amoroasă, elementele senzaționale, arsenalul sentimentalist și didacticist. Se remarcă totuși, ca la mai toți romancierii mijlocului de veac XIX, buna intuiție și adecvarea câtorva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
au fost elaborate doar câteva lucrări referitoare la modul În care se reflectă imaginea evreului În diverse creații mito-folclorice românești. În 1887 și, ulterior, În 1896, Lazăr Șăineanu a Încercat să refacă unele trăsături ale - să-l numesc - „evreului mitic” (Jidovul sau Uriașul), trăsături extrase din legendele mitice românești <endnote id="(1 și 46)"/>. Moses Schwarzfeld <endnote id="(80)"/> și În mai mică măsură Simeon Florea Marian <endnote id=" (2)"/> au cercetat - În a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
satire. Din păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate foarte puține Întrebări referitoare la evrei (omul roșu, solomonarul, jidovii sau uriașii). Ca atare, și răspunsurile privind aceste subiecte - colectate din sate din toate zonele României (informatori fiind, de regulă, Învățătorii și preoții de țară) - au fost relativ sărace. B.P. Hasdeu a publicat În revista sa, Columna lui Traian, câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care, din 1831, Regulamentele Organice legiferaseră cumva antisemitismul În Prin- cipatele Române. Această nouă legislație „proclama principiul apartenenței la credința creștină ca o condiție pentru acordarea drepturilor civile și politice”. Ca atare, din pământeni, evreii au devenit străini, „breasla jidovilor” a devenit „națiia jidovască” <endnote id="(vezi 505, p. 78)"/>, „constituind o națiune aparte, lipsită de drepturi” <endnote id=" (125, p. 46)"/>. Este un moment de graniță, când „deputații nației jâdovești” din „toată Moldaviia” - Într-o jalbă adresată, la 3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id="(856)"/>. În 1985 s-a publicat În România un volum de miniaturi și texte „izvodite” prin 1840 de crâsnicul Picu Pătruț din Săliștea Sibiului <endnote id="(81)"/>. „Jidovii” din Legenda Sfântului Ioan cel Nou au fost scoși din text, deși erau personaje principale : conform tradiției, ei au fost cei care l-au decapitat pe sfânt. Am fost nevoit să caut și să consult manuscrisul pentru a umple golul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie mai vizibile, Iuda era reprezentat de regulă din profil, În timp ce Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]