533 matches
-
omul nu se plătea pe sine însuși. Studiile care le-a făcut și era cheltuiala statului. Dar erau niște bani. Deci nu puteam crede c-o să mă bată Dumnezeu, credeam vecina când îi spunea copilului ei: „Nu te juca cu jidovul ăla!“ și-atât. Știam că trebuie s-o urăsc. Credeam numai ce-mi convenea. Aicea nu prea-s multe de spus pentru că eram aproape ateu. Credeam în cel de lângă mine că e potențial dușman sau victimă și-atâta tot. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cîteva milenii și a cozilor de baga ce constituiseră o viață întreagă unicu-i și strictul regim. Deplorabil“. Textul are ceva din funambulescul suprarealist, dar și din „exhibițiile” primelor poeme ale lui Tzara, la care face și o aluzie transparentă: „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gîrbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se încurajă pe sine mestecînd un cîntec de drum lung. Un cîntec suspect. Cîntec din România Mare. La Moară la Hîrța...” (n.b., ceea ce cînta la Cabaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe murul sur. 2. Ciudată ca o scrisoare în ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei în lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfîșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare. Perdele de atlaz roș înșirate pe-un fir de ață și singurul spectator, luna, privea când într-o casă, când într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
duce la ea ș-oi cânta un psalm al pruncilor lui Assaph si o voi bucura cu cântecul arfei Sionului". {EminescuOpVII 241} El era nebun. Luă un urcior plin cu apă în mână și merse pe ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor. Dar drumul nu și-l greși. Ajunse la un loc gol, între murii cetății Sucevei și murii închisorii. În acest loc nu puteai ajunge decât prin cărăruși strâmte și treceri printre case, de puțini cunoscute. 3. Luna apusese și tânăra
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ani - și se mira lumea de așa Domniță tânără să facă prunc așa frumos. Și zicea unii din nărod că să se fi coborât duhul sfânt în chip de porumb asupra ei și c-a fi născut cumva pe mesia jidovilor, uciză-l toaca! Da eu știu acu cum a fost ș-a fost, ș-o știe și șuchetul de popa Onufrei, bată-l D-zeu, că mai bine nu i-oi zice. Altfel a fost, zic eu, dascălul Damian, și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
asupra obiectelor ce fac parte de atelierul tenechegiei. Acest atelier, înființat abia de 3 luni, cu toată scurtimea timpului figurează în mod satisfăcător la espozițiune atât prin varietatea obiectelor cât și prin esecuțiunea lor bună și solidă. [25 iunie 1876] JIDOVUL TALMUDIST Broșura germană de dr. Aug. Rohling (profesor în Munster) a fost tradusă în limba românească de mai mulți studenți în teologie. Ediția întîia trecându - se cu desăvârșire în timp foarte scurt, traducătorii anunță editarea din nou a broșurei. Ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Arătând faptul, reclămăm de la cei în drept să ia măsuri pentru aplicarea regulamentului. [29 august 1876] SCAUNE DINAINTEA TROTUARULUI Nu e cu putință ca să treacă cineva pe trotuar, mai cu samă însă sâmbăta, căci e împiedecat de scaunele pe care jidovii le scot afară spre a-și ține siesta. Aceasta se întîmplă pe strada Universității, strada de Sus, acea a Băncei ș. a. ș. a. Semnalăm faptul locului competent și cerem a se lua măsuri, spre a nu se mai îngădui cât de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru altă dată plăcerea de a da sama mai pre larg despre aceste cărți, adaogem numai că ele se află în depozit la d. Dimitrie Daniel, librar, Ulița Mare, Iași. [24 decembrie 1876] {EminescuOpIX 296} MINCIUNI CU OCHI Sub titlul Jidovii în România, "Pester Lloyd" de la 3 ianuarie scrie următoarele linii, cu data din bucurești. Aici pe fiecare zi sosesc sute și sute de familii jidovești de pe Milcov, familii pe cari prefectul Nerone Lupașcu le-a maltratat cu propria sa mână
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vom arăta și noi vro câteva. Una este modificarea răpede a portului și lepădarea în pripă a tuturor costumelor vechi, încît clasa veche de croitori n-au putut să urmeze această răpede schimbare. Drept dovadă aducem tablele vechi ale croitorilor jidovi, pe care stă scris: croitor de straie "nemțești", un semn că moldovenii lucrau numai straie moldovenești, pe când clasele superioare se lepădaseră deja de portul bătrânesc, iar, pentru a le îmbrăca, trebuiau croitori străini, familiarizați cu croială nouă. O a doua
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
luat un toiag de oțel și a plecat să-l găsească. În drum s-a întâlnit cu o broască ce a întrebat-o de ce plânge, iar Maica Domnului i-a povestit că a avut un băiat ce l-au răstignit jidovii. Broasca i-a spus că și ea a avut „nouă pui mititei și frumușei cu ochii bășicăței” pe care i-a omorât un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
100‐lea număr, în aprilie 1995, directorul ziarului socotea că „Ecoul a oferit paginile sale exprimării opiniilor celor mai diverse categorii socio‐profesionale în contextul transformărilor structurale declanșat e care a antrenat dramaticele probleme existențiale.” * Emigranții Emigranții, provine din ziarul „Jidovul rătăcitor” apărut la 18 mai 1900 cu număr unic. Publicat de emigranții evrei („Egalitatea”, București, 26 mai 1900, p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dulce „Fetița dulce", revistă umoristică „Modern-stil”, apărea la 5 octombrie 1905 la Podul-Turcului, după Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu din „Periodicele românești"și după G. Cațafany care spune că i s-a dat (comanda n.n.) de o societate de jidovi. A apărut un singur număr, 29x20 cm.10 bani numărul. * Filatelia română Filatelia română, Jurnal filatelic lunar, pentru colecționarii și comercianții de mărci, apare între 25 septembrie 25 octombrie 1898, directori proprietari 58 Theodoresco, și C ie la tipografia S.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
presiunii bancherilor din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate de prof. Gr. Crețu, după „Egalitatea" din București XI20, p 155 (26 mai 1900). „Jidovul rătăcitor", anunțând apariția broșurii „Spre Canada", realizată de Fruchs Max (Emilian) la tipografia lui Sigmund Gross, spunea „că e publicată de societatea „Under 87 the british Flag" al cărei scop e sistematizarea emigrației evreilor români și asigurarea de cămine emigranților
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
66 Glasul nostru* ............................................... ......68 Glasul nostru ............................................... .......78 Glasul țăranului ............................................... ...79 Glasul meseriașilor ..............................................8 0 Gura lumii.......................................... .................81 Hipodromul ............................................... ..........81 Ideea românească ............................................... .81 Înainte........................................ .........................82 Informatorul teatrului cinematografic...................84 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile maiiunie 1914........................................... ........................85 Îndrumare nouă ............................................... ...86 Jidovul rătăcitor ............................................... ...86 Junimea ............................................... ...............87 Junimea Zionistă....................................... ..........89 465 Legalitatea ............................................... ............90 Liberalul...................................... ........................93 Liberalul, ziar național - liberal, apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad. .............................93 Libertatea ............................................... .............94 Lumina......................................... .......................96 Lumina Poporului ............................................... .97 Moldova........................................ .......................98
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numai de bine făcut, Pr. Dr. MARIN V. DUMITRU" - 07.07.2008 29. Mircea Ciubotaru - Grupul Școlar Industrial <<Nicolae Iorga>> Negrești - Vaslui - "Prietenului vechi (dar nu bătrân !) D. Marin, cu cele mai bune amintiri." - 06.12.2008 30. Gheorghe Brătescu - Jidovul rătăcitor - "Cu multă afecț iune profesională, dlui prof. Dumitru Marin, din partea autorului." 2008 354 31. Val Andreescu - Fabule - "Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, toată prețuirea și recunoștința modestului autor, Val Andreescu" - 17.03.2009 32. Val Andreescu - Fiorii zborului
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
conacul de la Rădeana, alături de un bărbat, nu-i dă pace ("nu distingea bărbatul, dar simțea nevoia de a-l ști lângă dânsa, de a trăi din viața lui"), Bârzulica se identifică în vis cu Luțica, "ce arunca pâine crapilor împreună cu jidovul ei", imaginea cuplului aplecat pe oglinda apei dobândind caracterul unui topos arcadic, "ca în tablourile lui Watteau și Chardin": "[...] privind la crapii în așteptarea hranei, le vor arunca amândoi bucăți de pâine iar el îi va petrece ușor brațul după
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri, unul să o poată sătura. Au purces, au trecut toată Europa, au cercat toți bărbații și și-au găsit pe plac tocmai în Ispania, un târtan, jidov spaniol, și l-au luat de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul înapoi până pe vârful unui deal și acolo se pune un pic să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
odihnească. Iată însă că, pe când sta el acolo și se odihnea, vede că vine un om tot într-o fugă asupra lui, și, cum ajunge, îi zice: Fiule! Lasă-mă să mă ascund în cofa ta, ca să scap de prigonirea jidovilor! Pentru că m-ai scăpat de astă dată de la moarte, mare dar vei căpăta de la mine. Drept aceea, când te vei afla în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu obraz curat dintr-însul, sau când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu popă și cu iepure cine se întîlnește la drum bine nu-i merge; de te întîlnești cu popă, zvîrle în urma lui paie ori fîn, că atunci nu-ți va merge rău. De te întîlnești la drum cu țigani ori jidovi, îți va merge bine. De întîlnești popă e rău; iar de vezi iepure, rău de tot. De-ți iese însă lup în cale, atunci [îți] merge bine. Mergînd vreun om de la țară pe drum și văzînd că îi vine înainte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va trece drumul de-a curmezișul, va putea schimba în bine urmările acestei întîlniri. Se crede că, dacă plecînd cineva încotrova și întîlnește pe vreun șchiop, apoi nu-i va merge bine. Dacă pleacă cineva la oraș și întîlnește un jidov, apoi se crede că-i va merge bine. Se crede că dacă iese cuiva [înainte] o helge va umbla foarte bine. Cînd ți se pare că te strigă cineva, nu-i a bine. Dacă te întîlnești dimineața cu o babă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]