2,723 matches
-
sunt niște ciobani. Un alt tânăr aflat în apropiere, L.P. , i-a zis apoi lui I.F. că e „cioară“. Atât a trebuit, că spiritele s-au încins la maxim. I.F. a sărit să-l bată pe cel care tocmai îl jignise, s-au înjurat și s-au pălmuit reciproc. Inculpatul s-a ridicat și a încercat să-i tempereze, însă a fost imediat luat în primire de R.L. , care din două mișcări l-a trântit la pământ și s-a urcat
Agenda2004-3-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281960_a_283289]
-
gard, în curtea ei, un lighean cu lături, iar la puțin timp, a mai aruncat unul, dar cu apă. Femeia a ieșit în grădină și și-a apostrofat vecinul, cerându-i să termine cu provocările. În replică, I. G. a jignit-o și a calomniat-o, spunându-i că toți bărbații care o vizitează îi sunt amanți. Mai mult, a amenințat-o că o va arunca în stradă, împreună cu copii cu tot. E.C. nu a mai suportat toate aceste cuvinte grele
Agenda2004-8-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282100_a_283429]
-
și dezavantaje cu care Klaus Iohannis pornește în lupta electorală. Avantaje: - profilul de lider opus lui Traian Băsescu. Iohannis este reținut, discret, calculat, calități pe care alegătorii le caută după 10 de mandat al unui Traian Băsescu care și-a jignit și atacat adversarii; - mitul neamțului: meticulos, parolist, serios; sașii sunt considerați oameni gospodari. Mitul neamțului este, în același timp, și un punct slab pentru Iohannis deoarece, spun sociologii, nu toți românii sunt deschiși în fața ideii ca un străin să obțină
Klaus Iohannis, VOTAT candidat PNL la prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28235_a_29560]
-
lor. În 22 august, E.C. l-a văzut pe Iosif G. că aruncă peste gard, în curtea lor, un lighean cu lături și apă. Între ei a urmat un schimb de replici în care bărbatul nu a ezitat să o jignească pe femeie, ba chiar să o amenințe că o va alunga din casă. Nervoasă, aceasta a pus mâna pe o furcă, s-a îndreptat hotărâtă spre gard și l-a lovit pe vecin în cap. Victima a căzut la pământ
Agenda2003-50-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281830_a_283159]
-
poliție era trimisă la sanatoriu“, a precizat Antonie Solomon. De asemenea, edilul a afirmat că, din informarea primită de la poliție, cei doi hoți au fost deja identificați. Primarul Solomon declara în urmă cu cîteva zile, în momentul în care o jignise pe Mariana Câmpeanu că orașul păstorit de el este printrre cele mai sigure din țară. Citește și:
Vezi ce spune primarul Solomon despre cazul femeii jefuite la Craiova - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23046_a_24371]
-
odată pe săptămână, Miercurea, încât de cele mai multe ori ne duceam numai să aruncăm mâncarea stricată, când nouă ne ghiorăiau mațele de foame. Mai era un pedagog, Brânzan, om de treabă-avea să ajungă medic-dar nu se amesteca pentru a nu-l jigni pe Holovati deși nu era de acord cu el. În acești ani de internat îmi amintesc că în fiecare seară venea un bătrânel cu cioc și mustață, un bătrânel înalt și slab, care venea cu o cobiliță pe umăr și
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
de "necinste, răutate, invidie, egoism și neîncredere". Nu punem în lucrare și nu folosim ceea ce Dumnezeu ne dăruiește, nu dorim darurile Sale plătite cu scumpul Sânge al Fiului Său, ci ne alipim de bunurile și plăcerile trecătoare ale acestei lumi, jignind bunătatea Dăruitorului nostru. Necinstea, răutatea, invidia, egoismul, neîncrederea intoxică societatea noastră. Tinerii noștri sunt acum educați de mass-media, părinții lor sunt plecați să își câștige existența în alte țări", se arată în Pastorală. Potrivit IPS Laurențiu Streza, toate necazurile nu
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
a răspuns lui Badea. Idiotul de Badea a dat încă o dată dovadă neputinței. Oficial sunt în vizorul lui, cel puțin așa mă amenință. Omul acesta grobian, lipsit de orice decentă, bun-simț și mânjit de lațurile mediului în care lucrează îmi jignește familia și mă amenință direct. Mai, dementule, eu nu ți-am jignit direct plodul și nici nu ți-am amenințat familia. Nu am distribuit poze nici nu nevasta-ta nici cu progenitura ta. Nici nu aș face-o vreodată pentru că
Mircea Badea, scos din minți după ce copilul i-a fost amenințat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/23229_a_24554]
-
neputinței. Oficial sunt în vizorul lui, cel puțin așa mă amenință. Omul acesta grobian, lipsit de orice decentă, bun-simț și mânjit de lațurile mediului în care lucrează îmi jignește familia și mă amenință direct. Mai, dementule, eu nu ți-am jignit direct plodul și nici nu ți-am amenințat familia. Nu am distribuit poze nici nu nevasta-ta nici cu progenitura ta. Nici nu aș face-o vreodată pentru că nu pot merge atât de jos că ține. Mai, tu dorești fizic
Mircea Badea, scos din minți după ce copilul i-a fost amenințat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/23229_a_24554]
-
Pârvan și Mihai Viteazul, A.N. a încercat să smulgă telefonul mobil din mâna lui C.C. Acesta a opus, însă, rezistență, astfel că planul inculpatului a eșuat. Supărat că nu i-a ieșit figura, A.N. a început să-l jignească pe C.C. , pe motiv că ar fi încercat să o acosteze pe Cristina. Apoi au coborât cu toții. C.C. l-a anunțat despre incident pe fratele său, care e taximetrist. Acesta, la rândul lui, și-a anunțat restul colegilor. Unul dintre
Agenda2004-48-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283103_a_284432]
-
din care romantismul funciar nu e înlăturat, ci pus doar să suspine cu o eficiență lirica. Sau înscenînd o hîrjoana amuzata cu obiectele din preajma, martore discrete ale tăioasei dezolări: " lucrul meu de virtute este scaunul/ ce pe șine se contemplă, jignindu-mă:/ atu, dragule, doar stai...a/ hașurezi minciuni circulare prevăzute cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar are dreptul la un cîineă/ în preajma iubirii,/ mereu mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără vînt). Sau încifrînd percepția nostalgic-bucolică, năzuința
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
nevoia de vinovați este eternă. Până la urmă, nemulțumirile se lovesc de primul (și, de obicei, nu cel mai însemnat) obstacol întâlnit. Departe de mine gândul de a vorbi ex catedră: recunosc încă o dată că și eu sunt capabil să mă jignesc foarte usor din pricini minore. Să mă jignesc, să fiu jignit și să jignesc. De pildă, atunci când, recent, după treizeci de ani, mi s-a respins o proza că "necorespunzătoare" de către "România Literară", m-am simțit profund vexat. Pe ultima
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
se lovesc de primul (și, de obicei, nu cel mai însemnat) obstacol întâlnit. Departe de mine gândul de a vorbi ex catedră: recunosc încă o dată că și eu sunt capabil să mă jignesc foarte usor din pricini minore. Să mă jignesc, să fiu jignit și să jignesc. De pildă, atunci când, recent, după treizeci de ani, mi s-a respins o proza că "necorespunzătoare" de către "România Literară", m-am simțit profund vexat. Pe ultima coperta a proaspetei mele culegeri de proza scurtă
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
primul (și, de obicei, nu cel mai însemnat) obstacol întâlnit. Departe de mine gândul de a vorbi ex catedră: recunosc încă o dată că și eu sunt capabil să mă jignesc foarte usor din pricini minore. Să mă jignesc, să fiu jignit și să jignesc. De pildă, atunci când, recent, după treizeci de ani, mi s-a respins o proza că "necorespunzătoare" de către "România Literară", m-am simțit profund vexat. Pe ultima coperta a proaspetei mele culegeri de proza scurtă "Paranoia Schwartz", mi-
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
obicei, nu cel mai însemnat) obstacol întâlnit. Departe de mine gândul de a vorbi ex catedră: recunosc încă o dată că și eu sunt capabil să mă jignesc foarte usor din pricini minore. Să mă jignesc, să fiu jignit și să jignesc. De pildă, atunci când, recent, după treizeci de ani, mi s-a respins o proza că "necorespunzătoare" de către "România Literară", m-am simțit profund vexat. Pe ultima coperta a proaspetei mele culegeri de proza scurtă "Paranoia Schwartz", mi-am justificat titlul
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
protesteze că nu i se dă și lui un premiu. Uitând, firește, ca până atunci chiulise masiv, rămăsese corigent (ba chiar și repetent), avusese notă scăzută la purtare, înjurase profesorii, spărsese geamurile școlii, copiase la teza, se bătuse cu colegii, jignise fetele. Nu e, așadar, vina școlii că sunt preferați, în continuare, elevii ce fuseseră silitori tot timpul, care adunaseră premiu după premiu și erau mândria comunității din care făceau parte. Din punct de vedere strict comportamental, școala - Occidentul, în speță
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
parte dintre ultimele texte scrise de Valéry și este nespus de impresionant, prin concizia să și prin precauția cu care poetul se adresează unui public român necunoscut sie, dar perceput cu o căldură neobișnuită, pe care nu vrea să îl jignească, insă ține totuși să îl avertizeze asupra dificultății de a relua o viață spirituală după ravagiile războiului. Ultimele rînduri ale acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și așa nu e nimica nou întrînsa". Oricum, izbutise să-și publice broșura scrisă în temniță și se așteptase să
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
avut prilejul să constat adevărul acestor vorbe. Deși iritată adeseori de superficialitatea sau aroganța inconștientă a comentariilor, m-am chinuit mult, citind Playing the Moldovans at Tennis în-tr-un tren pe direcția Edinburgh-Londra, să nu-mi intrig companionii și să nu jignesc eticheta britanică. Hawks e un fel de bufon care izbutește să te amuze făcînd lucruri care în mod normal te-ar scoate din sărite. Moldovenii i se par inși complet placizi, lipsiți de inițiativă, naivi, dar la rîndul său e
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
cu pioșenie) victimele gulagului victimelor holocaustului, acum, deci, mă simt tentat să rog, cu modestie, să-mi fie adăugat numele pe lista de "antisemiți". N-o fac fiindcă și în ghilimele cuvântul rămâne sinistru. N-o fac ca să nu-i jignesc pe prietenii mei evrei. N-o fac din respect pentru autori ca Vladimir Tismăneanu (a se citi, între altele articolul "Costurile utopiei" din 22) care tratează problema în alt mod.
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
civilizație. Nu limba eminesciană este limba vorbită de români, ci limba lui Caragiale. Dar cum să recunoaștem asta? O oarecare doză de emfază romantică ne flatează orgoliul național, anacoluturile, agramatismele și etimologiile populare din vorbirea eroilor lui Caragiale ni-l jignesc. În sfîrșit, Eminescu face figură de om serios, mizînd pe valori absolute, sarcastic la nevoie, dar fără umor, pamfletar teribil și reconfortant pentru toți cei care-i împărtășesc ideile. Omul a fost consecvent în idei, în politică, în adversități. Caragiale
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
petreceau în viața politică. Nici gazete nu citeam, nici la discuțiunile adesea foarte aprinse ale colegilor nu luăm parte." Tânărul e timid, retras, e absent din disputele "la zi", dar nu e indiferent față de lumea din jur: "Mai vârtos mă jignea viața studențeasca în genere. Între profesorii mei nu era nici unul ale căruia lecțiuni puteam să le ascult cu plăcere. Unul singur, un evreu dealtminteri simpatic, vorbea bine-n limba maghiară; ceilalți, Hoffmann, Kautz, Wentzel, isi țineau lecțiile într-o limbă
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
devenit "cărți de învățătură"; au educat națiunea română. E un paricid? În închisoarea de la Vat totul era civilizat; dușmanii s-au purtat frumos cu el. Cei pentru care a purtat bătăliile se poartă ca niște ticăloși. Îi fură manuscrisele, îl jignesc, îl încărca de un șir de păcate. A devenit portretul-robot al ticăloșiei. Lumea s-a întors cu susul în jos. Care sunt noile adevăruri? Cum poate să-și citească viața? Să-i găsească adevăratele sensuri? Care e lumea cea mai
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
sic) al său, spre a proba că frumusețea, puritatea, castitatea, candoarea, virtutea, curajul, inteligență pot fi toate zădarnice și luate în derîdere. Dintr-un ăHamlet rusă, ăomul ridicolă ajunge un creștin Don Quijote, el îi cere iertare fetei pe care a jignit-o, știind că alți trecători insensibili îl vor jigni pe el - copil nevinovat -, îl vor umili, batjocori și lovi cu pietre. În tristul sau apostolat va răsună însă strigatul dătător de speranță: aNu vreau și nu pot să cred că
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
castitatea, candoarea, virtutea, curajul, inteligență pot fi toate zădarnice și luate în derîdere. Dintr-un ăHamlet rusă, ăomul ridicolă ajunge un creștin Don Quijote, el îi cere iertare fetei pe care a jignit-o, știind că alți trecători insensibili îl vor jigni pe el - copil nevinovat -, îl vor umili, batjocori și lovi cu pietre. În tristul sau apostolat va răsună însă strigatul dătător de speranță: aNu vreau și nu pot să cred că răul este condiția umană normală!a (...)"14). Nu se
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]