123 matches
-
comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Jitia este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Jitia este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Jitia este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, și duce în județul Buzău către Bisoca și Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jitia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, și duce în județul Buzău către Bisoca și Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jitia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,51%). Pentru 2,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu 2319 locuitori în satele Dealu Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu 2319 locuitori în satele Dealu Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în satul Jitia și ridicat în 1934. El este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în satul Jitia și ridicat în 1934. El este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Milcovul și Focșani (unde se termină în DN23), și spre sud de Ciorăști. La Mărtinești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2N, care o leagă spre vest de Sihlea, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de haltele de mișcare Tătăranu și Obilesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătăranu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
județul Buzău de Râmnicelu. Prin nord, este traversată și de șoseaua națională DN2N, care o leagă spre est de Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumbrăveni (unde se intersectează cu același DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Sihlea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sihlea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
disparută. Astfel de formațiuni se întâlnesc în linie dreaptă pe o lungime de cel puțin 10 kilometri, și traversează versanții pe direcția fostei granițe dintre județele Buzău și Vrancea . Dealtfel, aceste “ziduri ale uriașilor” se mai întalnesc și în zona Jitiei, pe valea Râmnicului: Formațiuni similare sunt în Vrancea pe Valea Milcovului la Reghiu - Scruntaru, în amonte de unghiul drept pe care râul îl face între Reghiu și Andreiașu de Jos. Din Râmnicu Sărat spre Buda pe DJ203H apoi pe DJ220
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
Софии) - principala organizație bisericească a Novgorodului - era al doilea proprietar de terenuri agricole. Marile moșii bisericești și mânăstirești, (votcina), ocupau terenurile cele mai fertile în cele mai bine dezvoltate regiuni ale țării. Pământ se mai afla în proprietatea țăranilor mijlocași "jitii liudi" (житьи люди), și în proprietatea țăranilor de rând "svoezemțî" (своеземцы). Cea mai obișnuită formă de exploatarea a pamânturilor era "arenda în parte", prin care proprietarii dădeau în folosință lucrătorilor terenurile agricole în schimbul a jumate din recoltă. Economia casnică se
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
o mănăstire ortodoxă din România situată pe teritoriul administrativ al satului Băltăgari din comuna Bisoca, județul Buzău. Este localizată la poalele muntelui Ulmușoru (943 m) într-o pădure de foioase și conifere, pe drumul dintre reședința comunei (Bisoca) și satul Jitia, reședința comunei cu același nume județul Vrancea. Aparține de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Are statut de monument istoric, având . A fost ctitorită în anul 1730 pe cheltuiala domnului Constantin Mavrocordat. Vechea vatră a schitului a fost
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
incintă mai sunt trei cladiri, una de lemn și două din zid pentru chilii, precum și alte clădiri cu rol de anexe gospodărești. Schitul Muntioru cu hramul Schimbarea la față, care se află la 64 km de Râmnicu Sărat trecând prin Jitia, la aproximativ 7 km de Vintileasca pe un platou înalt din zona rezervației Poiana Muntioru.
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est de Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F, care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
acesta, într-o depresiune subcarpatică care poartă același nume, situată în zona de sud a județului Vrancea la hotarul cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua națională DN2N, drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
Poiana Mărului de lângă satul Bătlăgari, pe DJ204C, monument clasificat drept monument de arhitectură de importanță națională. Ea cuprinde două biserici de lemn: biserica Nașterea Maicii Domnului și biserica Duminica Tuturor Sfinților. Există un litigiu între comuna Bisoca și comuna vecină Jitia (județul Vrancea) cu privire la delimitarea teritoriului între cele două comune și care privește terenul pe care este construită mănăstirea.
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
a Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea estică a județului Buzău (aproape de limita teritorială cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Bisoca și Mânzălești și este străbătută de drumul județean DJ204C, care leagă localitatea Jitia de Sărulești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară (desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prin "Ordinul Ministerului
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
23 Nănești—Brăila, DN 23A Gologanu — Ciorăști, DN 23B Măicănești — Ciorăști, DN 24D Bălăbănești—Vânători, DN 25 Hanu Conachi — Șendreni, DN 26 Blăgești — Murgeni, DN 2AMalu — Constanța, DN 2B Buzău — Brăila, DN 2CCostești — Slobozia, DN 2N Bogza — Dumbăveni, DN 2R Jitia — Vintileasa, DN 3 Lehliu — Constanța, DN 3A Lehliu-Gară — Fetești, DN 3B Călărași — Vădeni, DN 3C Constanța — Ovidiu, DN 31 Grădiștea — Oltenița, DN 38 Agigea — Negru Vodă, DN 39AEforie Nord — Agigea, DN 39B 23 August — Olimp, DN 39C Neptun și DN
Drumuri naționale ÎNCHSE. Lista completă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103604_a_104896]