510 matches
-
Pomii, Execuții de umbre La fiecare răscruce, Poduri ce unesc Stînga și dreapta, Atît.) Privirea lui Pe deasupra lucrurilor, Un vas înnobilat De fructele mărunte, Degetul - Necuprinsul Între Două tristeți, Acolo încape întotdeauna, Un lujer crud, Venirea cuiva. *** Laborator - Pulberea, O jivină cuminte Țese semne, noduri ciudate, Exuvii în lumina crudă (Cine o frînge Își umple palmele De curcubeu) Prețioase, eterne, Temple abandonate Pentru o altă credință, Ceva rămas neterminat: Poate solzi, Poate mînia lui Dumnezeu, Atoateștiutorul. Copila mea, Fiul meu, Răstignirea
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
în luminiș și întuneric în întunecime, până când se apropie ploaia și cad norii în vârful coroanelor. Fagul și pinul, șerpii și viezurele părăsindu-și vizuina când nu te aștepți. Vulpi și coțofene, roiuri de viespi Căutând o miere abstractă. Mici jivine se cațără-n ciutura scorburii unde stau ascunse alune și nuci găunoase. Dacă n-ar fi mierla țopăind în fața mea și ciocul ei galben n-ar împunge cu atâta osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca fumul ieșind din vetrele cerului, fuior cu care se spânzură ceasul acesta
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
întreține până voi reuși la facultate, nici nu concepeau să nu lucrez. Am avut astfel o sumedenie de meserii. Muncitor la circul Krateyl, în lunile cât s-a aflat în Baia Mare, hrăneam animale, eram specialist în crocodili și în alte jivine; după aceea am lucrat la starea civilă, funcționar, iar apoi am ajuns șeful pieței de alimente din Baia Mare, după care am devenit funcționar la Direcția Regională de Statistică. Am mai lucrat la pădure, am alfabetizat muncitori forestieri, pe urmă am
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
putut să o folosesc... Lăsând la o parte ideea scrisului, pur teoretică. Pe urmă, încet, încet, foarte încet, încet de tot, ca să zic așa, căpătând o contra-densitate, cu timpul, o contra-greutate în raport cu Praful-însuși, această curiozitate tânără, sălbatică, în felul unei jivine în plină vigoare, se înmuiase, dându-se după întâmplări. Așa încât, cu vremea, survenise o dezinteresare, ceva ca o descreștere treptată a forței presupusei sălbăticiuni tinere și viguroase. Parcă tot ce descoperisem eu până atunci în lume, nu mai era vrednic
18 mai 1963 (variantă la Praful ) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11210_a_12535]
-
sau o scorbură în carnea pădurii, clădește-ți săgețile zid și ucide soarele. Ruguri au izbucnit în câmpie, iubitule se ard vrăjitoarele... N-ajunge brațul tău, n-ajunge arcul trupului tău de bărbat ca să le stingă luminile? În cetate foșnesc jivine roșcate sau sunt numai ruinile... Ruguri au izbucnit în câmpie. Au părul lung, luna răsare din el, dar de o viață nu mai e lună, e numai o zare de lupi înflorită, înflorită. Se aud vorbele străjilor și lăncile lucitoare
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
Poeta oferă prin poezia din această carte, compoziții monumentale dar și cu o linie acustică iscoditoare: ( Ou; Să mâncăm un măr; Cântarea cântărilor; Adâncul; Cartea lui Iov; Cameleonul ). ......................................................... ,, Unde-i credința, unde-i neprihana Ce-o cauți ca năuc între jivine ? Cresc coroane și copite iar dojana Ți-e punte spre trăirile de mâine. Un alb de floare-n vis m-a-nmiresmat Și m-a trezit mai pură c-o măsură Pe gleznă răsucirile-i de ură. ,, - Cameleonul - ,, Ucenicia de
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
și să părăsească castelul, înainte ca vrăjitorii să se trezească că le-a fugit prada. Bufnițele îi apucară în gheare și în scoaseră prin Groapa cu Zmei pe tărâmul celălalt, în apropiere de Haba-Daba. - Luați-ne cu voi, se rugară jivinele vrăjitorilor, vrem să ducem o viață mai bună decât cea alături de vrăjitori. Cum bine știți, prințul avea o inimă de aur, așa că fu de acord să primească în palatul său pe toată lumea. Ei, acum se cam schimbase treaba! Când văzu
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite fapte Vulcanic irump, devoră avid; Căci actori pe-o scenă de fațadă Mâniat-ați pronia divină, Ați trăit viața ca o pradă, Coborând la rangul de jivină; Timpu-aleargă, vine și scadența, Cine să plătească oale sparte, Zi ce trece crește violența, Bate-n ușă plata, bate, bate; Mileniul luminii și-al mândriei, Al orgoliului peste măsură, Între semeni setea nebuniei, Mai presus de toate-ncinse ură; Se
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
unor cai alergînd spre o lumină mișcatoare. Trupul alungat de razele soarelui se prăvălește în fântânile fără apă din care doar gurile strâmbe ale balaurilor din basmele copilăriei mai huruie dorind să scoată flăcări. Un colț de lume năpăstuit de jivine și încurcat în tradiții și cântări păgâne. Pământ hărăzit neputinței sub un cer la fel de întunecat precum creasta munților spână, așteptând o altă înălțare ce va mai fi poate peste sute de ani. Rătăcitori, unii care-și zic oameni mai stau
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
arunca împrejur petale de flori pe care le săruta. Sosise ceasul vrăjit... Deodată, aleile, strada și piața din fața magazinului s-au umplut de bănci capitonate cu iarbă moale ca mătasea. Apoi începură să vină din toate părțile tot felul de jivine și păsări cu penet multicolor care se grăbeau să ocupe locurile pe bănci. Chiar și banca pe care ședeam eu s-a îmbrăcat în catifea de iarbă fragedă, pe care dădu buzna un urs mătăhălos, ce începu să mă înghesuie
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În liniște-adâncă, Abia se aude, Că inima-mi bate... Că sângele îmi curge... Doar timpul cel sălbatec, Mușc-adânc din mine, Adânc... până-n oase... Cu colții de jivine! Durerea se-mplântă! Asudă în rărunchi! Cu brațele-i rapace, Mă prinde între chingi... Și nu mai pot să strig, De-atâta asudare! Ce urcă înalt, spre tâmple, Mă urcă, și mă doare... În palme, ea, țărâna, Se face iar
CÂNTEC DE ÎNVIERE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382896_a_384225]
-
văzută în apropierea sa. “Ce frumoasă este ! ” își spuse Dino. Și auzi râsetele unor copii. În fața sa, doi băieței simpatici, care semănau foarte bine între ei, doar că unul era mai înalt ca celălalt, se jucau fericiți. Se opriră în fața jivinei nou apărute în fața lor și o studiară cu curiozitate. - Parcă ar fi desprinsă din desene animate. Seamănă cu Dino, spuse unul din ei. - Așa să îi spunem. Pare a fi o Cotylosauria, spuse Andrei, băiatul mai mare, care era pasionat
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
de puiul de șopârlă cu un cuțit ascuțit, uriaș... Erau ultimele sale clipe... Epilog În vacanța următoare Andrei și Mihai îl căutară zadarnic pe Dino, în livada bunicilor. Le era dor de el. Domnul profesor nu mai văzu nici el jivina interesantă, pe care o admira uneori în grădina sa, dar nu se impacientă. Clienții restaurantului, cazați la hotelul din apropiere avură parte însă la prânz, de o masă deosebită. Toți se întrebară cu curiozitate, ce mâncare deosebită le-a fost
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
noutate să vezi și femei alergând printre tauri. Tumultul interior este enorm, inima bate să sară din piept, corpul își mobilizează toate rezervele, părul se face măciucă, pielea de găină. Alergați de tauri, sub tropăitul lor asurzitor, cu mirosul de jivină în nări, simțind suflarea lor fierbinte în ceafă, amatorii de senzații tari par suspendați între spațiu și timp, între viață și moarte. Toate detaliile supărătoare ale cotidianului anost se topesc sub imperiul acelei clipe magice, mistice, extatice. Pentru unii dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
fizice și morale provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși, dar care îi rămân pe viață în cârcă, asemenea unei jivine cu ghearele înfipte în grumaz. Părintele Calciu știa că o cădere poate fi depășită numai prin asumarea ei conștientă și responsabilă, și aceasta l-a făcut, până la urmă, victorios” - potrivit aprecierii cuprinsă în „Predoslovia” cărții, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
o să se repeadă cu toate crengile la mine? Mai știi? Am mai auzit eu o poveste când copacii au sărit pe unul cu toporul în mână și l-au făcut zob! Ei, ce te faci? Pe urmă au chemat toate jivinele din pădure, care au sărit pe bietul om și l-au sfâșiat în mii de bucățele. Te pui cu pădurea? Dar am eu o idee deșteaptă”. Și a strigat în gura mare: -Băi, copaci nenorociți! Toporul meu e fermecat. De
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
înecându-i toate frumoasele sale zâmbete. Ochii i s-au încețoșat și, mașinal, a întins mâna spre “mămica” de pe catedră, care-i zâmbea batjocoritor. Cred că i-a răspuns triumfătoare: “În sfârșit, cucoană, ai înțeles ce ai de făcut cu jivinele astea obraznice, care ți s-au urcat în cap!” A început să-l croiască pe nefericitul Dică, pe spinare, pe brațe, pe cap, iar el țipa ca disperatul: - Nu da! Nu mai da! Eu am spus doar “uite păsărica! Dac-
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Don Anacleto tăcea, ochii plecați. — Răi nu, obiectă Fermín. Imbecili, ceea ce nu-i totuna. Răul presupune o determinare morală, o intenție și o anumită gîndire. Imbecilul sau mîrlanul nu stă să se gîndească ori să raționeze. Acționează din instinct, ca jivinele din grajd, convins că face bine, că are Întotdeauna dreptate și mîndru să tot fută, iertat să fiu, tot ceea ce i se năzare a fi diferit de el Însuși, În ce privește culoarea, credința, limba, naționalitatea sau, ca În cazul lui don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
rochia ei frumoasă, deja e plină toată de noroi. Ține sub apă credinciosul animal domestic, obișnuit cu omul, ceea ce necesită destul de mult efort și forță. În apă: agitație, bolboroseală, spasme, bulbuci. Aproape că trebuie să se așeze cu totul deasupra jivinei; mă ud din cap până‑n picioare și fac pneumonie. Până să survină moartea animalului, Hans - care se purtase cam ciudat încă de mai înainte, la chestia cu veverița - o trage pe Sophie departe de pisică; animalul, ud leoarcă, iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sunt, nu una, femeie și muiere. CÎNTEC DE RUȘINE El știa să-njure bine Și cântece de rușine. Anton Pann Stă un biet țigan turcit La un cap de pod, pe vine De toți dracii chinuit. Și la râu, drumeți, jivine Cu glas spart hodorogit Cântec zice, de rușine. Hee... miul biul gee Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur, pe Ikdar Enghe, Muri azi o pezevenghe: Una groasă cu ochi mici, Crescătoare de pisici. Scundă, groasă, cu mustăți, Învechită-n
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
localității Teșila, un sat ca toate satele de munte, cu oameni duri, învățați cu asprimea vremii și capriciile muntelui, pe care dacă nu-l respecți, nu te lăsa să treci nepăsător prin tainicele lui cărări, unde numai ursul și alte jivine ale pădurii făceau legea. Se opri să-și tragă răsuflarea lângă apa limpede a unui pârâiaș ce se scurgea din inima muntelui. Bătrânul doctor Istrate se aplecă să-și înmoaie batista și începu să se tamponeze pentru a-și răcori
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
PURICELE POTCOVIT Când un puric de poveste, Potcovit cum se cuvine, Tot sărind pe orișicine Îl ciupea cam făr' de veste, Ceea ce, e cert, doar chin e, Leii au trecut la teste, Apelând și la neveste, Spre-a învinge pe jivine ... Deci, sperând să nu mai piște Cele animale breze, Vrând să-l facă să nu miște, După ce au tras la sorți, S-au decis să îl doteze Cu potcoave ... de cai morți! SONETUL GIRAFEI Prin savana africană Trage-ntr-una cu urechea
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
ațos și indigest (și arțăgos pe deasupra, că doar nu ar sta cu mâinile în sân așteptând să fie mâncat).” Statisticile date nu sunt deloc încurajatoare. Din contra. Urșii de la Bușteni, mici animăluțe! Noroc cu masivitatea elefanților, care ține la distanță jivinile fioroase! O plimbare de neuitat. Curiozitatea nedisimulată a autorului ne face să aflăm multe din obiceiurile locuitorilor din ținuturile prin care trece. În multe locuri nu există nici urmă de tehnologie. Veche sau actuală. Nimic! Totul e ca la începutul
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
nu distrugă Cea mai rămas în țară nedistrus, Să devenim la-nalta Poartă slugă - Iar în programul vieții un spam-virus. Doamne, întoarce-ți fața către România Și fă-ți dreptatea cea divină, Reîntoarce-n țară armonia Și strivește orice politică jivină. Doamne, iubește-i pe cei ce întră-n mină Și muncesc cu moartea lângă ei, Ca țării ăsteia să dea lumină - Sunt ai Tăi, Mărite, nu sunt atei. Toate acestea sunt doar vise Ce ne încearcă adeseori; Noi, bufoni-minerii din
GUVERNANŢI, ŢINEŢI-VĂ PROMISIUNILE ELECTORALE : SALVAŢI COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367725_a_369054]