127 matches
-
se păstrează puritatea molidișurilor, iar către limitele superioare și cele inferioare apar și alte specii de arbori. Molidișurile sunt delimitate în partea inferioară de păduri de amestec (molid/brad/fag), iar în partea lor superioară molidișurile de limită trec în jnepenișuri. Spre deosebire de alte tipuri de vegetație, molidișurile se caracterizează prin marea lor uniformitate, cu predominarea molidului. Rădăcinile superficiale ale molizilor fixează stratul subțire de sol. Un molid răsturnat de vânt, ne convinge cât de puțin profund este stratul de sol și
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
cu diametrul la sol între 3 și 70 cm, ceea ce reprezintă o biomasă vegetală uscată de cca 280 tone, pe lângă care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mușchi, arbuști la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
arbuști la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul, au stratul arborescent cu o acoperire din ce în ce mai redusă odată cu altitudinea. Înălțimea maximă a arborilor este de cca. 15-18 m. Stratul arbustiv este format din exemplare de Pinus mugo, Juniperus
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul, au stratul arborescent cu o acoperire din ce în ce mai redusă odată cu altitudinea. Înălțimea maximă a arborilor este de cca. 15-18 m. Stratul arbustiv este format din exemplare de Pinus mugo, Juniperus commmunis nana, Rubus idaeus, Salix caprea, precum și exemplare scunde de Picea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
slabe a coronamentului arborilor, aici stratul ierbos și muscinal este mai dezvoltat. S-a constatat că diversitatea floristică este mai mare în molidișul de limită, în comparație cu molidișul compact, dar mai apoi se reduce și mai mult decât în molidiș, odată ce jnepenișurile devin închegate. Desigur, diversitatea floristică înseamnă și o mare diversitate de insecte. În molidișurile de limită, flora de licheni este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
acide solurile "brune acide", "criptopodzolice" și "podzolice" care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane. Asociațiile vegetale s-au dovedit a fi un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidișurile și jnepenișurile cu Vaccinium și molidișurile cu strat gros și continuu de mușchi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destrucție. Eroziunea prin apă și vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menținerea în stadii
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
148.850 hectare. Aria protejată se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară - Munții Maramureșului. Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conserva și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de fauna sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include patru rezervații
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte (Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatră (Martes foina
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
ascunde și este rănită de săgeată voievodului care crede că a dat peste o sălbăticiune. Astfel, mergând pe urma sirului Dorinei (Șaru Dornei ), Dragoș ar fi trăit ziua cea mai neagră ( Neagră Șarului ), atunci când și-a ucis iubita. Rezervatia de jnepeniș "Pinus Cembra" Rezervatia 12 Apostoli Rezervatia Tinovul Șaru Dornei Obiective etnografice la Gură Hâiții Parcul National Călimani Centrele de echitație
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
un numar de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de munte, aici găsindu-se cea mai mare
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
cu olungime de 3-8 cm. Conurile solitare sau câte două - trei aproape sesile, ovoide, sau sferice, de 2-6 cm lungime, cu umbelic central, scurt mucronat, înconjurat de un inel negru. Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani, iar periodicitatea fructificației anuală. Jnepenișurile se găsesc în zone unde stratul de zăpadă este prezent 80-160 zile pe an, astfel că perioada de vegetație de 5-6 luni pe an oferă o perioadă de creștere și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an. Este
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
pe lujeri mai mulți ani. Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor, viscolelor și stratului gros de zăpadă. Zăpada poroasă, conținând un mare volum de aer, care acționează ca termoizolant, are un important rol protector, față de temperaturile foarte coborâte. Jnepenișurile constituie un sistem de apărare împotriva avalanșelor, protejând pădurea din vale. Se utilizează mugurii, recoltați înainte de a se desface, în lunile martie, aprilie. Mugurii se rup cu rămurica de susținere până la 3 cm. Se usucă la umbră și cât mai
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l 700 m, se dezvoltă un complex de tufărișuri și pajiști subalpine. Acestea apar insular în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o mare dezvoltare, în special în Masivul Omu, fiind greu accesibile. Tufărișurile sînt formate din jneapăn (Pinus mugru), ienupăr pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) și smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adaugă alinul (Vaccinium myrtillua, V.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Călimani și incluzând cel mai mare crater vulcanic din România cu un diametru de circa 10 km (stins în prezent), cu o suprafață totală de 24.566 ha, are în componență rezervațiile naturale: Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematica "12 Apostoli"), Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani și Lacul Iezer și se suprapune ariei de preotecție specială avifaunistică "Munții Călimani" (sit SPA) - Natură 2000. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
evaluare și autorizare riguroasă - Autoritățile de mediu nu sunt parte în comisiile care decid realizarea de noi drumuri forestiere - Drumurile forestiere devin drumuri de utilitate privată - Permisivitatea largă față de turismul și sportul cu motor în pădure - Blândețe față de infractori - Protecția jnepenișurilor nu mai este importantă Sursa: Articolele din Codul silvic: 27, 37, 83, 58. Despre proiectul noului Cod silvic (trimis de trei ori la parlament), Magor Csibi de la World Wide Found (WWF) afirmă: „Modificările din Codul silvic, contestat de WWF, nu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Cu focul lor, aprind întunericul din subteran. Din adâncuri, țâșnesc, clipocind printre stânci, izvoare 14. Se adună în râuri repezi și învolburate, unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile adânci unde începe să se întrepătrundă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unei agriculturi cu randamente care egalează pe cele din câmpie. Dicționar Jepi=jnepeni= vegetație subalpină și alpină, de stâncărie, formată din arbuști din familia pinilor (pinaceae), cu tulpini ramificate, adesea paralele cu solul din cauza vânturilor puternice și care formează tufișuri (jnepenișuri) pe platourile munților înalți, la peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus mugo, are acele lungi identice pinului comun. Prin zonele cu jepi circulația se face doar pe cărările marcate turistic, nu este indicat să se pătrundă prin hățișurile formate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, la o altitudine 180 - 300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno - calcare, marne, gresii, luturi etc. Solurile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
nepregătiți. 3. Lasă-ți întotdeauna la drum o rezervă de 2-3 ore ca să fii sigur că ajungi cu bine de la o cabană la alta. Nu drumeții de unul singur, fiindcă îți primejduiești viața(...). 4. Nu-mi rupe florile, pomii și jnepenișurile, nu-mi speria animalele cu chiotele tale și nu-mi ucide viețuitoarele, fiindcă și cele mai mici și neînsemnate au rostul lor în natură. 5. Nu-mi face <ținte> din marcajele de pe traseu și nu le distruge sau modifica direcția
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
Mai târziu, după ce învățasem literele, nu doar sunetele, am urcat împreună pante abrupte, sufocante și am coborât văi amețitoare, am fost pe brâne, pe țancuri, pe povârnișuri, prin prăpăstii și păduri, pe platouri și grohotișuri, în șei, la cascade, prin jnepenișuri, zmeurișuri și întinderi de urzici. Primul vârf impunător mi s-a arătat, datorită lui, în masivul Retezat, dar nu în zona înaltă, a stâncilor cenușii și a ierburilor pitice, ci la cabana Pietrele, unde el și-a golit rucsacul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o vreme, s-a Înecat cu pastila, rămâne nemișcat, cu ochii la autostrada monotonă, tăiată În două de gărdulețul de leandrialbi și roz, care se Încolăcește și dispare În urma mașinii, ascunzându-se după culmile pietroase, Împădurite cu măslini piperniciți și jnepeniș ondulat. — ...Nu am pretenția s-o recunoști În fața mea... dar măcar ție să-ți recunoști că te torturezi singur de când te-ai decis să faci această călătorie... O prudență elementară ar trebui să te oprească să-ți iei astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
9° C. Peisajul din Rezervația Codrul Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
printre fizicieni, nu se putea împăca : Ca un om să fie împușcat în piept și glonțul să se oprească într- o Biblie, este posibil. Ca același să se prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se în ultima clipă de un jnepeniș, iarăși e posibil, deși cu probabilitate redusă. Faptul că bidiviul rămas sus îi aruncă lasoul cu dinții chiar când se rupe jnepenișul depinde de prea multe probabilități condiționate, apropiate de zero, dar, mă rog... Dar să se afle concomitent pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este posibil. Ca același să se prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se în ultima clipă de un jnepeniș, iarăși e posibil, deși cu probabilitate redusă. Faptul că bidiviul rămas sus îi aruncă lasoul cu dinții chiar când se rupe jnepenișul depinde de prea multe probabilități condiționate, apropiate de zero, dar, mă rog... Dar să se afle concomitent pe acolo și un operator care să filmeze totul, asta e imposibil ! Totuși, după ani de „reconstructed news”, tendința de a lua ficțiunea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]