169 matches
-
românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 226. 586 Ibidem, p. 227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 226. 586 Ibidem, p. 227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identității concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 591 Ibidem, p. 114. 592 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în op. cit., pp. 251-252. 593 Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în op. cit., p. 180. 594 Ibidem, pp. 79-80
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identității concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 591 Ibidem, p. 114. 592 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în op. cit., pp. 251-252. 593 Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în op. cit., p. 180. 594 Ibidem, pp. 79-80. 595 Ibidem, p. 80. 596 Ibidem. 597 Ibidem, p. 83. 598 Werner Heisenberg, "Conceptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identității concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 591 Ibidem, p. 114. 592 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în op. cit., pp. 251-252. 593 Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în op. cit., p. 180. 594 Ibidem, pp. 79-80. 595 Ibidem, p. 80. 596 Ibidem. 597 Ibidem, p. 83. 598 Werner Heisenberg, "Conceptul de "teorie închisă" în știința modernă a naturii", în Pași peste granițe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
democrației: la baza relațiilor dintre membrii ei nu stătea prezumția de nevinovăție, ci cea a vinovăției atât de lesne convertibilă În certitudine”. Practica anchetării nou-veniților: fiecare era repartizat pe lângă un om de Încredere (Câmpeanu i-a fost repartizat lui Athanase Joja, viitorul academician!), nimeni nu era lăsat În grupul său, cu prietenii săi, se practica strategia „relațiilor interpersonale dirijate”. trebuia să te supui, să accepți această ingerință dacă voiai să fii acceptat la rândul tău. Abia mult mai târziu „aveam să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pagini strălucite în cartea științei sau filozofiei. Ce-ar însemna Evul Mediu fără catedralele sale? Epoca elisabetană fără Shakespeare, August fără Vergiliu și Horațiu, Ludovic al IV-lea fără Racine, Rusia din vremea țarilor fără Pușkin, Dostoievski și Tolstoi.” Athanase Joja 474. „Cartea care ar trebui să fie prima interzisă în lume ar fi un catalog al cărților interzise.” G. Ch. Lichtenberg 475. „În literatura desăvârșită toate cărțile ar trebui să fie doar o singură carte, iar într-o asemenea carte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
iar poliția era, firește, foarte bine repre zentată peste tot. După ce au vorbit Petre Grădișteanu, Dimitrie Giani, Gheorghe Paladi, Bonifaciu Florescu, toți liberali în opoziție cu guvernul, lumea s-a împrăștiat dându și întâlnire pentru a doua zi la sala Joje din strada Regală, unde a fost convocată o întrunire de protestare. La epoca de care mă ocup nu era încă destul public pentru ca să umple o mare sală de întrunire; masele nu erau chemate la viața publică, votul uni versal nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
redacția Românului a venit știrea că Ciurcu, tatăl și fiul, au vândut ziarul l’Indépendance Roumaine lui George Em. Lahovary, membru al elitei conservatoare, ucis mai târziu în duel de către Nicolae Filipescu. A doua zi s-a ținut la sala Joje întrunirea de protestare în fața unui public agitat. Pe strada Regală lumea foia, dar și poliția. Pe trotuarele din fața sălii, publicul se îngrămădise și aștepta înfrigurat desfășurarea evenimentelor. Președinte al întrunirii a fost aclamat Dimitrie Giani: au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
băilor Eforiei și s-a întors la sălile cele mici: Bossel, Dacia etc. Opoziția coalizată de astă dată, dă semnalul luptei de răsturnare împotriva cabinetului Brătianu. În ziua de 22 februarie, o întrunire publică a coaliției se ține la sala Joje din strada Regală și e prezidată de Dumitru Brătianu. De acum nota agresivă crește din ceas în ceas. Dumitru Brătianu a spus, adresându-se către conservatorii cu care s-a coalizat: „Dumneavoastră, domnilor, nu sunteți loviți decât în drepturile d-voas
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu ar fi doi străini". Blaga îl atenționează pe prietenul-turnător: "Singura lui ambiție este opera lui. Ambiții politice nici în trecut n-a avut, astăzi are și mai puțin". Curtat de doi membri ai C.C. și, în final, de acad. Joja, "comunist fanatic dar cult", pentru a accepta să publice, Blaga își apără dreptul de a scrie numai ce crede de cuviință și-și afirmă intenția de a nu-și "abjura filosofia lui, care nu e antimarxistă, dar nu e nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
libertății personale. A fost numai combătut". Numai atît? Să fi uitat, cu intenție, în fața organelor, că a fost alungat de la catedră, că, de la schimbarea regimului, n-a publicat decît traduceri, că a ratat premiul Nobel ș.c.a.l.? Tov. Joja, generos, în final, îl asigură că "i se vor publica deocamdată în reviste, acele poezii pe care exigența critică a regimului le acceptă". O concluzie tristă, nu lipsită de tragism, este transmisă prietenului-trădător: "Dorește însă și el să-i apară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a literaturii, și-a păstrat cursul de literatură universală. Cum aveam să mai constat și altă dată când m-am dus la el la catedră, la Filologie, plângându-mă de excluderea mea brutală de la Filozofie pe care o datoram lui Joja, amicul lui Dej, Profesorul păstra în splendida-i privire întunecată, catifelată, o licărire tragică. O panică subreptice care avea, probabil, să-i scurteze zilele - a murit de un atac de cord! -, o tristețe „îngropată” și vie în același timp, acel
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a Blocului Atlanticului de Nord. Monstrul există încă și sărbătorirea lui a însemnat sărbătorirea morții la pândă, a sinistrei lor rachete și rampe de lansare, a armelor atomice, cu hidrogen, cobalt, a războiului rece etc.“ (Gazeta literară, 9 aprilie 1959) JOJA Athanase, acad. Vecinul lui Kádár (nota V. I.) „Prietenia dintre popoarele noastre s-a manifestat cu cea mai mare forță în zilele acțiunii contrarevoluționare, pusă la cale în Ungaria de cercurile imperialiste din occident cu sprijinul unor elemente fasciste, reacționare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
redacția gazetei Lucrătorul român, organ al primei „Asociații generale a lucrătorilor din România“. 175. Mai târziu strada Aristide Briand, astăzi considerată o continuare a străzii Ion Câmpineanu. 176. Frédéric Damé (Bucarest en 1906, București, 1907), ortografiază altfel numele cizmarului maghiar: Joje. 177. Hotel Regal, apoi Hotel Stănescu; Hotel Negoiu (1987, astăzi sediul unei societăți de asigurări), tot pe strada Ion Câmpineanu peste drum de Hotelul Union. 178. Vechiul palat al Ministerului de Interne se afla pe locul clădirii care a adăpostit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
24, 26, 31, 32, 68, 101, 122, 172, 225, 319, 351, 369 Iosif, Lazăr: 327 Ispirescu, Petre: 148 Istrati, C.I.: 337 Isvoranu, Ionel (Iancu): 159-161, 247 Isvoranu, M.: 289 Izvoreanu, Ilariu: 302, 404 Iulian, Ștefan: 233, 380 Jobin (pălărier): 120 Joje: v. Iojé Jules („omul de cauciuc“): 203 Juvara, N.: v. Giuvara, N. Kalinderu, Ion: 268, 331 Kalinderu (Calinderu), N. (dr.): 149, 273, 274, 331, 298, 337 Karagheorghevici (familia): 127 Karagheorghevici, Alexis (Alexa Gheor ghi): 118, 127 Kavaliotti, G.: 266 Keller
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rolland de F. Aderca, W. Faulkner de Edgar Papu, Emerson de Ion Zamfirescu, H. Mann de Eugen Relgis, André Malraux de Camil Baltazar, Thomas Mann de T. Vianu ș.a.). Mai colaborează Victor Eftimiu, Lucian Boz, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Athanase Joja, P.P. Negulescu, Al. Posescu, Ovidiu Constantinescu, Petru Comarnescu, Al. T. Stamatid, Oscar Lemnaru, Mircea Mancaș, Horia Mihai Moșandrei, Ben Corlaciu. M.Pp.
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
operau într-o societate în plin avânt, ce se scălda în binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți în străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunând o interpretare cvasiprotocronistă (în filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu o rășina fotosensibila p/st ex 9017.20.39 --- Altele p/st 10 9017.20.90 -- Instrumente de calcul matematic (inclusiv rigle de calcul, discuri de calcul și articole similare) p/st 10 9017.30 - Micrometre, calibre reglabile și joje: 9017.30.10 -- Micrometre, calibre reglabile și șublere p/st 10 9017.30.90 -- Altele (cu exceptia calibrelor fără organe reglabile de la poziția 90.31) p/st 10 9017.80 - Alte instrumente: 9017.80.10 -- Metre și rigle gradate - 10 9017
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
mecanică satisfăcătoare; 2. sub rezerva dispozițiilor de la lit. d) 3, nici un autovehicul nu poate fi respins fără a fi fost respectate următoarele condiții: (i) motorul trebuie să fie cald: altfel spus, temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel putin 80°C sau să corespundă temperaturii de functionare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, nu
ORDIN nr. 2.195 din 24 noiembrie 2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnica periodică - RNTR 1, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165015_a_166344]
-
RIGLE, RULETE, MICROMETRE, ȘUBLERE, CALIBRE), NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE ÎN ACEST CAPITOL. 9017.10 - Mese și mașini de desenat, chiar automate 9017.20 - Alte instrumente de desen, de trasare sau de calcul 9017.30 - Micrometre, calibre reglabile și joje 9017.80 - Alte instrumente 9017.90 - Părți și accesorii Această poziție cuprinde instrumentele de desen, de trasare sau de calcul, ca și instrumentele de măsură a lungimii, pentru folosirea manuală, cu excepția cutiilor cu rame și a sculelor utilizate în artele
ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
comparator cu cadran sau prin intermediul unui afișaj numeric. Micrometrele permit să se măsoare diametrele interioare sau exterioare, grosimile sau pașii de filetare. 2) Calibre reglabile (cu vernier, cu cadran sau electronice) pentru măsurarea diametrelor, grosimilor, adâncimilor etc. 3) Calibrele și jojele care dispun de organe reglabile. Calibrele prevăzute cu organe reglabile și care permit să controleze prin comparație dimensiunile, unghiurile, formele etc. sunt excluse (poziția nr. 90.31). 4) Comparatoarele cu cadran pentru controlul tolerantelor dimensiunilor interioare sau exterioare (verificatoare de
ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
această substanță, și pentru gazele cu codul de clasificare 3O. ... 6.2.1.3. Echipament de lucru 6.2.1.3.1. Orificii Butoaiele sub presiune pot fi prevăzute cu orificii pentru umplere și golire, precum și cu alte orificii pentru joje, manometre sau dispozitive de siguranță. Numărul orificiilor trebuie menținut la un minimum care să permită efectuarea operațiilor în deplină siguranță. Butoaiele sub presiune pot fi prevăzute în plus cu o deschidere de inspecție, care trebuie închisă printr-un dispozitiv sigur
ACORD EUROPEAN (VOL. II) din 30 septembrie 1957 referitor la tranSportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.) - text consolidat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195299_a_196628]
-
adecvate pentru o manipulare și un transport sigur. Tubul colector trebuie să prezinte cel puțin aceeași presiune de încercare ca și buteliile. Tubul colector și robinetul general trebuie dispuse astfel încât să fie protejate împotriva oricărei avarii. ... e) Dacă sunt instalate joje, manometre sau dispozitive de suprapresiune, acestea trebuie să fie protejate în același mod ca și robinetele, conform par. 4.1.6.8. ... f) Recipientele sub presiune care sunt umplute în volum, trebuie să fie prevăzute cu o jojă de nivel
ACORD EUROPEAN (VOL. II) din 30 septembrie 1957 referitor la tranSportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.) - text consolidat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195299_a_196628]
-
sunt instalate joje, manometre sau dispozitive de suprapresiune, acestea trebuie să fie protejate în același mod ca și robinetele, conform par. 4.1.6.8. ... f) Recipientele sub presiune care sunt umplute în volum, trebuie să fie prevăzute cu o jojă de nivel. ... 6.2.1.3.3. Prescripții suplimentare pentru recipientele criogenice închise 6.2.1.3.3.1. Toate orificiile de umplere și de golire ale recipientelor criogenice închise utilizate la transportul gazelor lichide refrigerate inflamabile trebuie să fie
ACORD EUROPEAN (VOL. II) din 30 septembrie 1957 referitor la tranSportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.) - text consolidat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195299_a_196628]