168 matches
-
sciziune și dezuniune, prin dedublarea unității în laturi contradictorii..."593. Legea predicației complexe contradictorii vine să limiteze acțiunea legii noncontradicției, pe care Aristotel o ridicase până la rangul de lege ontologică, interzicând coexistența simultană a contrariilor în sânul aceluiași subiect, susține Joja. Negând coexistența contrariilor in re, Aristotel o neagă in mente: rezultă că nu poți afecta același subiect cu predicate contradictorii. Nu poți spune ca Heraclit că același lucru este și nu este. Or, după cum declara Heraclit, ființa nu există mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al formelor succesive (...). Starea rudimentară a științei timpului său ca și polemica contra sofiștilor l-a împiedicat să sesizeze simultaneitatea contrariilor. De aceea, pe temeiul concepției sale asupra logicii, a tras concluzia imposibilității predicației contradictorii"594. Imediat după aceasta, Athanase Joja adaugă: Noi știm însă azi că, în această privință, Heraclit și nu Aristotel avea dreptate, noi știm că atomul e afectat contradictoriu în sine, fiind compus din particule electrizate pozitiv și particule electrizate negativ, că lumina e simultan și contradictoriu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și neființă etc."595. La acest nivel al cunoașterii, logica formală, cu legea sa a noncontradicției, este depășită. Aici, gândirea operează cu legea dialectică a predicației complexe contradictorii, care permite atribuirea de predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a acestei legi. Afirmarea legii predicației complexe contradictorii nu înseamnă abolirea legii logice a noncontradicției, ci doar precizarea domeniului ei de valabilitate. Astfel, Joja arată că, din punct de vedere logic, unitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a acestei legi. Afirmarea legii predicației complexe contradictorii nu înseamnă abolirea legii logice a noncontradicției, ci doar precizarea domeniului ei de valabilitate. Astfel, Joja arată că, din punct de vedere logic, unitatea predicației nu este distrusă prin acest fel de atribuire 596. Predicatul este unul singur, însă este complex și contradictoriu în sine. Predicatul fiind unitar, chiar dacă contradictoriu, propoziția își păstrează unitatea și nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
păstrează unitatea și nu cade în non-sens. În plus, predicatul nu contrazice subiectul. Prin predicatul său, ea nu face decât să reflecte o contradicție reală. Altfel spus, constatarea unei contradicții reale nu este ea însăși contradictorie. Prin această precizare, Athanase Joja avertizează că propozițiile cu predicat complex și contradictoriu nu trebuie interpretate drept conjuncții prescurtate de propoziții contrare, de tipul: lumina este corpusculară și lumina este ondulatorie. Logica dialectică admite și ea că nu pot fi adevărate în același timp două
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
așează afirmațiile. Însă, sunt niveluri la care legile ei nu mai sunt valabile, aici intervenind alte logici, cu alte legi. Mai mult, aceste logici se construiesc din punct de vedere discursiv pe scheletul logicii clasice. Cel puțin aceasta sugerează Athanase Joja atunci când spune că predicația complexă contradictorie se construiește într-o formă corectă din punct de vedere formal. Înseamnă că logica dialectică nu este supraordonată și constitutivă pentru logica formală, cum spunea Joja în declarațiile sale de intenție. Dacă lucrurile stau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
scheletul logicii clasice. Cel puțin aceasta sugerează Athanase Joja atunci când spune că predicația complexă contradictorie se construiește într-o formă corectă din punct de vedere formal. Înseamnă că logica dialectică nu este supraordonată și constitutivă pentru logica formală, cum spunea Joja în declarațiile sale de intenție. Dacă lucrurile stau așa cum le-am înțeles, atunci ideile lui Athanase Joja se situează într-o perspectivă epistemologică asupra logicii asemănătoare celei a lui Werner Heisenberg cu privire la teoriile științifice închise 598. Logica clasică are legile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-o formă corectă din punct de vedere formal. Înseamnă că logica dialectică nu este supraordonată și constitutivă pentru logica formală, cum spunea Joja în declarațiile sale de intenție. Dacă lucrurile stau așa cum le-am înțeles, atunci ideile lui Athanase Joja se situează într-o perspectivă epistemologică asupra logicii asemănătoare celei a lui Werner Heisenberg cu privire la teoriile științifice închise 598. Logica clasică are legile ei, valabile pentru un anumit domeniu de raționalitate, fără ca ceva să o mai poată face inadecvată, să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher, Paris, 1999. Isac, Dumitru, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Isac, Dumitru, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Otto, Rudolf, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Pais, Abraham, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
at the juncture of these sources. In the fourth chapter, Blaga`s antinomic thinking is related to the Romanian philosophical context, with focus on the disposition to antinomic structures manifest with many important Romanian thinkers. Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu, Basarab Nicolescu are only a few of those whose ideas and thinking patterns involve different forms of atinomic structures: the dynamic logics of the contradictory, the paradoxical dialectics of the sacred and the symbol, the contradictory complex predication
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
confluence de ces sources. Dans le quatrième chapitre, la pensée antinomique de Blaga est raportée à l'espace philosophique roumain, en mettant en évidence une prédilection pour les structures antinomiques, manifestée par plusieurs penseurs importants. Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu, Basarab Nicolescu ne sont que quelques-uns de ceux qui développent des idées et des formes de pensée où les structures antinomiques sont engagées, dans de diverses formes, dans le discours philosophique: la logique dynamique du contradictoire, l'ortho-existence
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
16 De exemplu, Zenovie Cârlugea operează, în extinsa sa radiografie, cu un înțeles mai larg al conceptului de antinomie, în care intră deopotrivă "polarități și disjuncții", "contrarii", "relații și corelații" "antiteze și antinomii" (Zenovie Cârlugea, op. cit., p. 4). 17 Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 83. 19
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intră deopotrivă "polarități și disjuncții", "contrarii", "relații și corelații" "antiteze și antinomii" (Zenovie Cârlugea, op. cit., p. 4). 17 Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 83. 19 Ibidem, p. 80. 20 Cf. Gheorghe Enescu, "Antinomiile în concepția lui Hegel", în Gheorghe Enescu, Paradoxuri, sofisme, aporii. Studii logico-filosofice, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cu numele actual, de paradox, a intrat în limba comună mai târziu (Ibidem, p. 9). 30 Într-adevăr, sensul de bază al termenului "paradox" nu coincide cu cel al "antinomiei". La origine, el însemna "părere contrară verosimilității opiniei comune" (Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în op. cit., p. 12). 31 Solomon Marcus, op. cit. pp. 14-15. 32 În volumul Roland Posner, Hans-Peter Reinecke (eds), Zeichenprozesse: Semiotische Forschung in den Einzelwissenschaften, Athenaion Wiesbaden, 1977, pp. 109-128. 33 Antinomiile kantiene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mitic; ea este o realitate de un cu totul alt ordin: abstracția pură, identitatea cu sine, însuși principiul gândirii raționale, obiectivat sub formă de logos" (Jean-Pierre Vernant, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, 1995, p. 455). 249 Athanase Joja, Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 301. 250 Lucian Blaga, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998, p. 161. 251 Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992, p. 50. 252 Lucian Blaga, "Eonul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
207. 363 Cf. Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, p. 363. 364 Ibidem, p. 364. 365 Jacques D'Hondt, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 86. 366 Rodica Croitoru, op. cit., p. 149. 367 Ibidem, p. 150. 368 Vezi Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960. 369 Cf. Nicolae Râmbu, Rațiunea speculativă în filosofia lui Hegel, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997, p. 35. 370 Ibidem, p. 38. 371
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al XX-lea, centrat pe raportul dintre logică și dialectică (Vezi în acest sens Petru Ioan, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990, chapter 7), mai exact într-o secțiune a acestuia numită "Logica dialecticii". 579 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 85. 580 Așa cum au făcut în spațiul filosofic românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-o secțiune a acestuia numită "Logica dialecticii". 579 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 85. 580 Așa cum au făcut în spațiul filosofic românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Academiei, București, 1960, p. 85. 580 Așa cum au făcut în spațiul filosofic românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 226. 586 Ibidem, p. 227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]