311 matches
-
sinonim cu "omul bun". Pe "omul bun" l-am văzut în contrast cu regele și sub raportul obiectului dorințelor: pe cînd regele dorește avuția, cel bun doar pacea, echilibrul sufletesc, dorește (cf. n. 6). Practicarea virtuții acordă adevărata noblețe omului, căci: "firește, josnicia nu cunoaște virtute" (334, 7); iar "virtutea celui înțelept nu se înfrînge nici în fața torturei, întocmai cum flacăra, chiar dacă focul e răsturnat în jos, se ridică mereu în sus" (BÖHTLINGK, I, p. 291, n. 1519, în: C. FORMICHI, La gnomica
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
apoi, în timpul războiului, stă în Elveția. Urmările războiului îl fac să-i fie rușine de întoarcerea dreptei în Franța, să fie exasperat de Occident: "N-ar fi pentru prima dată în istorie cînd o civilizație s-ar fi prăbușit în josnicie și cînd locul ei este golit prin lovituri de măciucă. Azi, măciuca se ridică împotriva ei, teribil de amenințătoare. Măciuca se numește bolșevism". În 1927, Istrati și Racovski pleacă împreună la Moscova pentru a sărbători a zecea aniversare a revoluției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
datorii. S-a spus chiar: „Cu binecunoscuta-i demnitate”; dar nimic nu s-a precizat În această privință. Poate s-ar fi putut certifica unele zvonuri, pentru că era Înzestrat cu o sumă de calități periculoase1, care mergeau - prin poză - până la josnicie și de care a abuzat câteodată. De pildă, unii și-l amintesc acceptând În ultima perioadă a jenei sale financiare o sumă considerabilă din partea cuiva care voia să fie considerat dandy, făcând uz de bărbatul pe care Îl recunoștea drept
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de scepticism difuz planează peste filele solitarului, tentat la douăzeci de ani de generalizări: „O societate incultă are o mare superioritate asupra uneia semiculte; e lipsită de ridicol. Naturalul, primitiv sau rafinat, nu supără niciodată”; „Pesimistul arată neîntrerupt relele și josnicia vieții umane a altora, fiind, la tot pasul, convins de superioritatea sa”; „Un filosof poate fi totdeauna mare, fără a fi cât de puțin poet - poeții mari sunt mai totdeauna filosofi!” Paradoxului îi urmează judecata echilibrată, bine așezată logic, de unde
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
doua - cartea temniței -, realitatea socială e doar punctul de plecare, nu scopul: ea hrănește tabloul de coșmar și determină simbolica anihilării individului într-un spațiu al captivității fără ieșire. Cutremurul sufletului încercat de prăpastia dintre aspirația la viața „îngerească” și josnicia mediului monahal, aneantizarea insului, provocată de cruda și impersonala funcționare a mecanismului punitiv, trec în prim-plan. Oroarea demolează mituri, rescrie portrete, creează atmosfera de dominare a unor forțe potrivnice omului. Scatologicul, care trădează întinarea, metamorfozele animaliere, dezvăluind răul adânc
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și a tainei, ca la M. Sadoveanu, cel din povestiri, model atât sub raportul lumii evocate, cât și al stilului. Apariții fragile, suflete necăjite, candide, personajele lui B. sunt dezarmate, incapabile să se apere, chiar dacă realizează distanța dintre iluzii și josnicia vieții. Prin bătrâni slăbiți și oropsiți (Mătușa Anița), prin nebunul cu ochii curați (Lefter) și cățelul chinuit (Mutul), prin cruzimea inconștientă (Nepotul), autorul urmărea nu doar să trezească mila, ci să zugrăvească „acele dureri abia simțite” de care vorbea Guy
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
credința în ceva, începeau să creadă cu patimă în altceva. Amintiți-vă de credința fierbinte a lui Diderot, Voltaire...“1 Ei bine, nepotul lui Rameau este, așa cum îl caracterizează Filosoful, partenerul său de dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun-simț și de sminteală; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într-un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le-a hărăzit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
destin acelor copii ai săi care îi trezeau îngrijorarea, celor mai dificili copii ai săi, le cunoșteam mult prea bine. [...] Trebuia oare să mai trec încă o dată prin toate acestea? Tot chinul, toată mizeria aceasta nebunească, toate aceste priviri aruncate josniciei și nimicniciei propriului meu eu, toată această teamă de a nu fi culcat la pămînt, toată această spaimă de moarte? Nu era oare mai înțelept și mai simplu să te ferești de repetarea atîtor suferințe și să dispari fără urmă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a unor Învățăminte. O povestire atractivă, redată cu modestie și talent, este Întotdeauna urmărită cu Încordarea și participare afectivă intensă, oferind un bun prilej copiilor să descopere ceea ce este bine și rău, frumos și urât, admirabil și respingător, noblețe și josnicie În conduita unor personaje, unele Îndrăgite, altele detestate de aceștia. Caracterul nuanțat și emoțional al exprimării celui care povestește, participarea sa directă și afectivă la conținutul povestirii trezesc un registru larg de trăiri emotive „răscolitoare” În sufletul copiilor, de la cele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unei personalități, cu atît ele pretind celor din jur o recunoaștere obiectivă a valorii lor, pentru a se bucura de ele. * „Sufletele josnice nu nădăjduiesc decît În noblețea celorlalte.” (J. Renard) Însă astfel de suflete nu-și dau seama că josnicia lor crește pe măsura exploatării nobleței celorlalți. * „Cele două maxime ale oricărui om de curte sînt: să-și păstreze Întotdeauna ținuta și să nu-și țină niciodată cuvîntul.” (J. Swift) Credem că această reflecțiune este pe măsura realității celor mai mulți dintre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înapoi arginții și a mers de s-a spînzurat.” (N. Iorga) Este unul din rarele cazuri cînd, pentru a salva condiția umană, „sinuciderea” se justifică: sinuciderea era pentru Iuda singurul gest care, prin gravele lui consecințe, putea fi contrapus incalificabilei josnicii a trădării sale. „E mai ușor să pari vrednic de funcția pe care nu ai căpătat-o, decît de cele pe care le Îndeplinești.” (La Rochefoucauld) E mai ușor firește, să Îndreptățești speranțe, să creezi iluzii prin promisiunile făcute, decît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
singură putere: conștiința În slujba dreptății” (V. Hugo). * „SÎnt adevăruri care trebuie spuse și adevăruri care nu se spun.” (A. Rivarol) Pentru că nu oricine Își poate asuma duritatea „adevărului” - de ex. Începînd să trăiești un „sentiment de vinovăție” pentru o josnicie comisă, poți ajunge În timp la descoperirea profundelor consecințe ale faptei tale și, implicit, la o prăbușire a Încrederii În tine. Poate de aceea Emil Cioran a spus: „Marile adevăruri se spun În pragul ușii”. * „Nimeni nu poate purta mult
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
moralitatea” să reprezinte modul nostru obișnuit de a fi, ea devine discretă. * „Mai degrabă să o Înduri tu Însuți, decît să săvîrșești o nelegiuire.” (L.A. Seneca) Interesant este Însă următorul aspect din judecata unora: deși recunosc că „Înșelăciunea” trădează o josnicie a sufletului, preferă să o realizeze ei, decît să sufere dezonoarea de a recunoaște că au fost Într-atît de naivi, Încît s-au lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină) Desigur, este vorba
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu resimt o rușine de sine În intenția de a face rău altora. Aceștia sînt „psihopații”, care n-au capacitatea remușcării și, strîns legat de ea, puterea de a-și trezi la viață propria conștiință, pentru a se ridica din josnicia egoismului lor agresiv. * „Adevărata fericire ar fi să ne amintim de prezent.” (J. Renard) Recomandarea este utilă, deoarece sînt oameni care nu știu să se bucure de darurile „prezentului”, legîndu-și toate speranțele de o fericire iluzorie din viitor. Poate de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de mult înțelepciune populară: nu vreau nimic, nu spun nimic, nu aud nimic. Sau cel puțin: am văzut, dar nu spune ce am văzut, am auzit dar nu destăinui nimic din ce am auzit. Să nu-ți scape nimic din josnicia lumii, din răutatea oamenilor și nici din perfidia lor, dar să te abții de a le face publice. Montaigne a practicat această înțelepciune și, din câte se pare, cu folos. în Eseuri, el mărturisește că, atât pe pământurile sale cât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
omoară. (Nerecunoștința, când ia forma unei incapacități psihice, și anume aceea a unei insensibilități, nu cunoaște limite: „Crește șarpele la sân, ca mai bine să te muște”.) „Nu este semn mai sigur al unui suflet rău și al unei profunde josnicii morale decât un sentiment de bucurie la vederea nefericirii altuia.” (A. Schopenhauer) De: frate, frate, dar brânza-i pe bani. Frate, frate, dar până unde se poate. Când primează interesul material, nici măcar sentimentele fraterne nu mai contează: „Rău Îmi pare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
deoarece acestea nu cunosc măsura: „Desfătarea are soră Întristarea”; Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult”.) „Plăcerile cele mai mari sunt cele mai scurte.” (Democrit) Noroiul de pe față Îl poți spăla, cel de pe inimă, ba. Într-adevăr, josnicia unor sentimente este expresia unei inimi răutăcioase sau răzbunătoare: „Obiceiul Învechit nu-i ușor de lecuit”.) „Chiar În plăceri se ivesc cauze de durere.” (Seneca) Explicația o dă Pliniu cel Bătrân: „Dacă abuzezi de ea, nu există plăcere care să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
i-e rușine-mbrăcat”; Cine fură, aceia mai tare jură”; „La o treabă când se scoală, parcă are ouă-n poală”; „Pe-afară pereți-s noi, În casă nu poți intra de gunoi” etc.) Om, omenie, noblețe - josnicietc " Om, omenie, noblețe - josnicie" Omul este măsura tuturor lucrurilor. - Homo mensura est. (Omul este, Într-adevăr, singura ființă potențial „integră”, care poate deci Întruni calități morale Înalte, deoarece ea transformă tot mai mult Într-un principiu de existență dezideratul evaluării propriilor fapte și a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
decât știm că ar merita. Μ Chiar și cerșetorul are demnitatea lui: se cuvine, prin urmare, să nu-l facem să țină prea mult mâna Întinsă. Μ Ce succes mai poate fi acela care a fost obținut cu prețul unei josnicii a atitudinii tale?! Μ Este un aspect de minimă onestitate față de noi Înșine să nu judecăm fapta altuia mai Înainte de a fi Încercat să ne punem În situația care l-a determinat să comită acea faptă. Μ Faptul că unii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din secretele lor doar atât cât să nu fii nevoit, apoi, să faci un compromis cu tine Însuți. Μ Minciuna se justifică, desigur, Într-o singură Împrejurare: atunci când servește la descoperirea și pedepsirea altei minciuni. În rest, minciuna trădează o josnicie a sufletului, și anume aceea de a schilodi și măslui În mod voit adevărul. Μ De ce bătaia este incompatibilă cu actul educativ, iar procesul conștientizării este considerat de către psihologi și educatori ca principalul factor care trebuie să o Înlocuiască? Pentru că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
bună, domnule S., Anteros sau Nostalgia perfecțiunii, Cel care intră pe ușă ș.a., ilustrează un teatru demonstrativ, cu ambiții de eseu filosofico-moral-politic, care, dacă nu atinge convingător miezul marilor chestiuni existențiale, dezvoltă o satiră, plauzibilă scenic, la adresa răului moral, a josniciei, a marasmului și dezumanizării. Piesele de reconstituire istorică - Elegie pentru capul prinților, Elegie pentru Cetatea Soarelui (republicată ulterior, cu modificări, sub titlul Biruința înfrângerii ), Elegie pentru Voievodul cu stea în frunte - ilustrează corect, dar modest estetic, genul în care se
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
dorințelor carnale pentru că nu pot fi eliminate și persistă și după botez și începerea vieții creștine. În această ultimă polemică dusă de Augustin, se accentuează aspectele cele mai întunecate și triste ale gândirii sale ce relevă fără încetare omniprezența concupiscenței, josnicia omului, incapabil să dorească binele și, în consecință, răspândirea răului în lume. Liberul arbitru e considerat de-acum absolut irelevant pentru comiterea binelui în raport cu harul lui Dumnezeu și tocmai acesta va fi unul din motivele principale ale reacției contra doctrinelor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acestuia îl constituie dorințele carnale, deoarece nu pot fi eliminate și persistă și după botez și începerea vieții creștine. în această ultimă polemică a sa, Augustin accentuează aspectele cele mai întunecate și triste ale gîndirii sale, subliniind continuu omniprezența concupiscenței, josnicia omului, incapabil să dorească binele, și, în consecință, răspîndirea răului în lume. Liberul arbitru e considerat absolut irelevant pentru facerea de bine în raport cu harul lui Dumnezeu, și acesta va fi unul din motivele principale ale reacției contra doctrinelor augustiniene care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Anticristului. În opinia lui Jean‑Michel Poinsotte, „cinci sunt motivele pentru care Nero era sortit să devină un personaj eshatologic, încarnarea Anticristului, a cărui venire iminentă, pentru unii, frământa imaginația creștinilor din primele secole”. Acestea sunt: o viață plină de josnicii și de crime; persecuțiile împotriva creștinilor; Orientul; misterul care învăluie sfârșitul împăratului; rolul jucat de scrierile apocrife. Rolul primordial în crearea și transmiterea legendei lui Nero‑Anticrist (sau prototip al Anticristului) a revenit Apocalipsei. Scrierile apocrife nu ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]