237 matches
-
Filologie modernă, o cunoaște pe Mia Braia, cu care se căsătorește și alături de care va trăi 14 ani, până în 1950. Aceștia aveau să alcătuiască cel mai bun duet vocal de la „Coșna”, restaurantul din Piața Buzești, unde cântau împreună cu orchestrele Vasile Julea și Costică Tandin. Evoluaseră împreună și la cinematograful „Marna”, apoi la restaurantul „Boulevard” din centrul Capitalei. În perioada 1948-1954 devine solist-vocal la Ansamblul de Estradă al Teatrului Armatei din București. În perioada 1958-1960 activează ca instructor artistic la Medgidia și
Petre Alexandru () [Corola-website/Science/323497_a_324826]
-
Mappenwerk. Friedberg 1983. • Diet Sayler: Vier Linien. Text von Dietmar Guderian. Mappenwerk. Friedberg 1983. • Diet Sayler (Hg.): 10 Jahre Klasse Sayler. Akademie der Bildenden Künste în Nürnberg, 1993 - 2003; [anlässlich der Ausstellungen Klasse Sayler: Kunstverein Hochfranken Selb 1.6. - 12. Juli 2003, Akademie der Bildenden Künste Nürnberg 12.11. - 14. Dezember 2003]. Nürnberg 2003. • Lucie Schauer: Vera Röhm, Diet Sayler. Körper Zeit Bewegung; Neuer Berliner Kunstverein 10.4. - 12. Mai 1990; Wilhelm-Hack-Museum Ludwigshafen 11.8. - 23. September 1990. Neuer Berliner Kunstverein
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
face legătura dintre Vârful Farcau și Vârful Mihailecu, la o altitudine de 1615 m. Fiind la cumpăna dintre bazinul Vinderel, de unde își trage și numele, orientat spre vest, își trimite apele spre est în bazinul Socolăului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creastă. Lacul este așezat la obârșia pârăului Vinderel, are o formă ovală și este orientat pe direcția est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lățime maximă de 85 m, și o
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
femeie venită din zona pauperă a ruralului, care nu reușește să îmbine menirea ei de mamă de familie cu tendințele noi societăți de a creea un cadru natural de viață femeilor pe baza egaltății în drepturi cu bărbații. Mariajul lui Juli și Béla se destramă, fiindcă tânăra femeie este incapabilă să realizeze armonia dintre feminitate, maternitate, viață muncitorească, caracterul ei este dominat când de una, când de alta din aceste însușiri, îi lipsește cu desăvârșire capacitatea de a fi deschisă, dezinvoltă
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
dominat când de una, când de alta din aceste însușiri, îi lipsește cu desăvârșire capacitatea de a fi deschisă, dezinvoltă, însușiri fără de care o căsnicie nu poate supraviețui.Romanul, peste măsură de voluminoasă prezintă în paralel cu ruptura destinului lui Juli și istoria familiei ei.Gyula Fekete, intuiește perfect apariția fenomenului de destrămare a familiei tradiționale și atrage atenția asupra necesității dezamorsării efectelor cauzate de vidul moral apărut în urma dispariției bruște a vechiului cadru sociologic, face acest lucru într-o perioadă
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
artistic și prim-violonist la „Lăutarii”. Cei mai de seamă artiști ai muzicii populare au cântat cel putin o dată cu Orchestră "Lăutarii" condusă de maestrul Botgros, printre care se pot enumeră, Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Dinu Iancu Sălăjan, Zinaida Julea și mulți alții. Interviuri
Nicolae Botgros () [Corola-website/Science/307621_a_308950]
-
o solie bizantină sosește în Italia. Pentru că fiul lui Carol murise între timp († 8 iulie 810), solia bizantină este primită la Aachen, dar Carol nu acceptă compromisurile bizantine. Între timp Nicefor I cade într-o campanie militară contra bulgarilor († 26. Juli 811). Puterea politică este preluată de ginerele împăratului bizantin Mihail I Rangabe (811 - 813) prin înlăturarea cu sprijinul bisericii ortodoxe a lui Staurakios fiul lui Nicefor I.Spre deosebire de predecesorul său (Nicefor I) Mihail I este interesat pentru o alianță cu
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „ Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea'naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”) în acompaniamentul orchestrei Vasile Julea. După succesul de la Radio ajunge în Ploiești unde cântă la restaurantul „Azuga” timp de 6 luni. A avut drept acompaniament orchestra fraților Melak din Lugoj. De trei ori pe săptămână revenea în București pentru a-și susține „microrecitalurile” la Radio
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Radio. După încheierea contractului cu restaurantul „Azuga” se stabilește definitiv în Capitală, cultivând cu mare succes de public valorile muzicii populare în vestite restaurante și grădini de vară ale timpului („Potcoava”, „Princiar”, „Motanul negru”, „Cina”), acompaniată de formațiile instrumentale Vasile Julea, Dumitru Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor Predescu, Victor Predescu, Nicu Stănescu etc. Concomitent, în urma sfatului primit de la Gaby Michailescu (impresarul artiștilor Maria Tănase, Petre Ștefănescu-Goangă), se dedică interpretării romanței românești. După război, și-a continuat activitatea concertistică
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu "Gazeta de perete" este o emisiune de revista presei care va fi lansată din 4 februarie de Primă TV și prezentată de actorul Augustin Julea. Emisiunea va avea, pe lângă „satiră politică”, rubrici și reportaje, care se va difuza de luni până joi, de la orele 23,00, scrie paginademedia.ro. „Augustin Julea n-are mogul, n-are partid, n-are rude de angajat la stat, de
"Gazeta de perete", o emisiune de revista presei la Prima TV by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80267_a_81592]
-
va fi lansată din 4 februarie de Primă TV și prezentată de actorul Augustin Julea. Emisiunea va avea, pe lângă „satiră politică”, rubrici și reportaje, care se va difuza de luni până joi, de la orele 23,00, scrie paginademedia.ro. „Augustin Julea n-are mogul, n-are partid, n-are rude de angajat la stat, de aceea îi dă pe toți la “Gazeta de perete””, se arătă în comunicatul postului Prima TV. Augustin Julea: „Cei mai copți dintre noi știu foarte bine
"Gazeta de perete", o emisiune de revista presei la Prima TV by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80267_a_81592]
-
de la orele 23,00, scrie paginademedia.ro. „Augustin Julea n-are mogul, n-are partid, n-are rude de angajat la stat, de aceea îi dă pe toți la “Gazeta de perete””, se arătă în comunicatul postului Prima TV. Augustin Julea: „Cei mai copți dintre noi știu foarte bine ce era ’’Gazeta de perete’’ în vremurile de tristă amintire. Un dulăpior fixat la intrarea în întreprinderea socialistă, obligatoriu închis cu lacăt, prin ale cărei uși de sticlă vedea tot angajatu’ cine
"Gazeta de perete", o emisiune de revista presei la Prima TV by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80267_a_81592]
-
grea decât cealaltă. Mă tot ciocneam de diverse lucruri; răsturnasem o ceașcă de cafea în sertarul de la biroul lui Lauryn și dărâmasem un whiteboard la o ședință de informare, care îl pocnise pe Franklin drept în boașe. Doar i le julisem puțin, dar tot a făcut foarte urât din cauza asta. Aceste accidente au fost o nimica toată în comparație cu dezastrul Eye Eye Captain: pentru că bocisem deasupra etichetei cu adresa Femme până când ajunsese ilizibilă, pachetul adresat lor ne-a fost returnat marți după-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
astea. De parcă primise și un baston în cap odată cu cătușele. Evita să spună și cîtă grijă de el avea fratele, asta înainte de incident. Se plimbau de multe ori cu bicicletele și, dacă fratele mai mic își pierdea echilibrul și-și julea genunchiul, cel mare nu-l lăsa să meargă mai departe, pînă nu-l bandaja cu bandajele pe care mereu le avea asupra lui. Cînd tatăl, cu mintea și ochii scăldîndu-se în băutură, căuta cea mai fragilă făptură din preajmă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
nici măcar în familie. Putea afișa o mină gravă, ca să nu spun funebră, când se sufla în lumânările de pe torturile aniversare ale copiilor, de ziua lor. Pe de altă parte, părea efectiv încântat când unul dintre copii îi arăta cum își julise umărul când încercase să înoate sub val. Tehnic vorbind, cred că nici nu avea un zâmbet de societate și totuși e drept (poate un pic extravagant) să afirm că din fața lui nu lipsea nimic din ce-i esențialmente potrivit. Zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
prăbușesc încleștați, în Abis. Vino, Stăpâne, giuvaerule al lumii, vino! Adu-le slujitorilor tăi prea plecați, bucuria întunecată a rușinii și a patimei...! De surpriză, Fratele se poticnește de tija unui felinar metalic, pentru candelă și se lungește pe sol, julindu-și amarnic bărbia. Ghinionul dracului! Pe loc, câțiva morți-vii se aruncă spre el, tălăngindu-și ciolanele. Cu coada ochiului, îl observă pe Șobolan, apărut în pragul ușii capelei, pe trepte, cu Momocilă alături, survolând ațâțat împrejurimile și ținând în brațe, ridicat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și palma pe lângă Încheietura rănită, pentru că n-aș fi Îndurat privirile necruțătoare ale celor ce cu siguranță și-ar fi spus: „Uite și la neisprăvitu’ ăsta! Nici măcar de atâta lucru n-a fost În stare...”. Am spus tuturor că Îmi julisem mâna la fotbal. Dar mai ales păstrez În memorie din dimineața aceea sângele care se Închegase, negru, pe lama azvârlită În chiuvetă. Din cele de până aici poți și singur să tragi concluzia că nu În felul ăsta am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și dădeam cu adversarii de pământ de nu se vedeau - ăsta era felul meu de a mă răzbuna pe micile lor măgării și de a arăta că eram un om ca lumea, care nu se teme de durere când Își julește palmele, coatele și genunchii ca să-și salveze echipa de la gol. Cei doborâți de mine cereau totdeauna lovitură de pedeapsă, jocul se Întrerupea și Începeau Îndelungi ciorovăieli. Îi lăsam pe ceilalți din echipă să se certe, să se scuipe și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fi naiv, drogurile îți scurtează viața, și nu îți rezolvă problemele .Devii o pradă ușoară pentru cei care vor să câștige bani ușor, îți distrug viitorul, de fapt dau „Delete” la ceea ce înseamnă o viață de om normală, cu genunchi juliți în copilărie și nepoți în brațe la bătrânețe. Suntem copii, adulții ar trebui să ne fie modele, dar obiceiul de a consuma droguri este transmis din generație în generație. Ca o noutate, acum au apărut și etnobotanicele, niște plante care
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mocanu Andreea, Apostol Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1970]
-
este Rabonus (Rabon) și Ratabon. Xenopol crede că Jiu este urmașul toponimului Gilpil, consemnat de Jordanes, însă alți cercetători consideră că este o identificare greșită, fiind vorba mai degrabă de Crișul Negru. În epoca medievală este atestat cu variantele Julie, Juli, Jiliu, Juliu, Jiulov, Jil, Jiiul, Jiiulu, Jiliuo, Jîiu, Jîiulov, Jăi, Jeiu, Zul, Zula, Xiu, Zug, Zugl, Zula, Zyos, Schyl, Jiulu, Jiliu, Jil. Se poate deduce că forma veche a fost *Jil, trecută la Jii, din care s-a „refăcut“ un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ioconomu Ioan". În cele 7 școli din Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin Clit. Sunt amintite în studiul citat școlile care funcționau în 1842 - școala publică cu 40 de elevi unde învățător era preotul Ioan, „pansionul madamei Juli a spițarului Andreea Diiaptu însuși fiind învățătoare și directoriță la numai trei fete." „Șase școale începătoare s-au așezat în 1832 la polițiile departamentale: Roman, Huși, Bârlad, Botoșani, Galați și Chișinău. Acestea au dat primele producții de absolvenți: în anul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i obosită, i se părea doar lungă, lungă așteptarea până să-și vadă-n poale plodul, fericită. De ce n-am numărat de câte ori în brațe m-a ridicat și m-a purtat cântând, s-adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu stele flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; „Ce te apasă ? Spune, măi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-lea, datorită căruia specialiștii recurg și la Honigberger, cum face Paul Bucherer-Ditschli, „Europäische Reisende des 19. und 20. Jahrhunderts in Afghanistan”, În Wilhelm Löwenstein (hrsg.), Beiträge zur zeitgenössischen Afghanistanforschung. Vorträge auf einer Tagung der Arbeitsgemeinschaft Afghanistan am 6. und 7. Juli 1995 in Bochum, Institut für Entwicklungsforschung und Entwicklungspolitik der Ruhr-Universität Bochum, Bochum, 1997, pp. 5-21. Un articol anonim apare la acea dată În Calcutta: „Journal of a Traveller in the Punjab and Afghanistan”, Calcutta Monthly Journal, octombrie 1834, pp. 244-268
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca fiind de origine indiană. Pentru influențele asupra medicinei indiene dinspre Europa, vezi și cele două exemple (siriac și arab) din William Fortenbaugh, Georg Wöhrle (hrsg.), On the Opuscula of Theophrastus. Akten der 3. Tagung der Karl-und-Gertrud-Abel-Stiftung von 19.-23. Juli 1999 in Trier, Franz Steiner, Stuttgart, 2002, pp. 59-63 și 189-224. 16. Cele două titluri de tratate sunt imprimate deopotrivă cu caractere arabe (1852, p. iii). 17. Probabil că Honigberger nu a cunoscut doar vag metodele, scrierile sau progresele homeopatice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și I. Filip (1977), în condițiile de la Murfatlar, următoarele soiuri și hibrizi de piersic s-au dovedit a fi rezistenți: Cardinal, Elberta, Rază de soare, I.H. Hale, Aurora, Elberta Giant, Admirable; sensibilitate au manifestat soiurile Amsden, Champion, Golden, Elberta Kling, Juli, Elberta, Jerseyland ș.a. Prevenire și combatere. Se vor tăia și se vor arde lăstarii atacați. În timpul iernii, pomii vor fi stropiți cu zeamă sulfocalcică de 28oBé, în concentrație de 20 %. În perioada de vegetație, se vor executa stropiri la apariția
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]