122 matches
-
le dau foc, omoară, omoară, omoară... Ce-ați făcut cu poporul? Ce-ați făcut cu dragostea mea dintotdeauna, căreia zi și noapte i-am spălat picioarele cu limba și-am amețit sărutându-i crusta de jeg și muci uscați? Toate juliturile și beliturile Îmbâcsite de murdărie le-am oblojit cu gura mea și buzele mele Într-un geamăt orgasmatic atotcuprinzător. Noi suntem poporul! Eu sunt poporul, bestii nemernice! Mi-am Întors privirea Înlăcrimată spre priveliștea meselor din restaurant și ei erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pentru niște pelerini neexperimentați, am reușit, În cele din urmă să revenim la baza construcției piramidale. Alergăm bezmetici pe drumul devenit mocirlos și alunecos până la centrul de 426 informații turistice, fără să mai luăm În calcul cele câteva căzături și julituri de la coate și genunchi. Suntem uzi până la piele și am Început să tremurăm. Un ceai cald de la dozator ne-a mai Înviorat. Peste câteva minute, cerul Își strecură ultimii picuri de ploaie și se Însenină. Aerul deveni mai respirabil. Negustori
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un sport potrivit firii mele analitice. Și hai la ICF București. Am fost campion universitar, chiar și campion național la categoria I-a. Ne-am construit singuri în grădina de zarzavat o bară și paralele și exersam zilnic. Bătături, căzături, julituri. Gimnastica e un sport pentru introvertiții cu o voință de fier și presupune riscuri majore. Mi-a plăcut, corpul ajunsese mai frumos ca mine, sănătate, rigoare, cizelare maximă. Însă, în plină performanță s-a insinuat din senin poezia. Cu ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
paie]. Tot din grupuri sintactice românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129, majoritatea având valori lexico-gramaticale și sensuri modificate prin specializare, concretizare etc.: magh. binec "(urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cele pentru care, deși nu dispunem de etimoane complexe atestate, existența acestora, cel puțin ca îmbinări libere, poate fi și trebuie presupusă. În afara unor împrumuturi dialectale maghiare din română, pe care le-am mai dat (magh. binec "lovitură sau julitură ușoară pe piele" < rom. vineți, magh. ramasica "mici lemne de foc rămase în pădure" < rom. rămășiță), avem numeroase cuvinte moștenite sau împrumutate al căror sens diferă de acela al corespondentului din limba de origine, care, în absența termenului complex originar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
doară Și nu poți nimic a-i spune! Juguri, rujuri, jaluzele, Jocuri, juriu, jumătate, Toate au un ,,j’’ în ele. Să-l găsești tu, de se poate! Joi mâncat-am prăjitură, Foamea când m-a apucat Și-am făcut o julitură Când pe-afară m-am jucat. N-am curaj să spun că-n joacă Cu jeleu și unt am uns O jachetă; ce-o să-mi facă Mama! Joarda am ascuns! Dacă ești isteț și-ai minte, Poți ușor să afli
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
formațiunile neolatine. Factorul de organizare lexicală a acestor formațiuni este condiționat de semantica lui ex- în raport cu termenul - bază latin, prin care sunt actualizate valori precum: (1) apartenența: ro. excoriere (cf. fr. excoriation; es. escoriaciόn; en. excoriation; lat. exarh. corius s.n.) - julitură, eroziune a pielii; (2) direcția: ro. exitus (lat. exeo, exire, exivi, exitum) - a ieși în afară, a trece dintr-o stare în alta; ro. extindere (cf. fr. extension; lat. ex-tendo, ere, tendi, tensum)- a desface, a se extinde (într-un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
după câteva zeci de metri, observă că nu mai era nimeni în spatele lor. Se opresc să-și tragă sufletul, iar poetul, care nu mai era în puterile tinereții, se prăbușește de tot, în mijlocul trotuarului. — Ești bine, Sachi ? — Un fleac de julitură, domnișorule Cristian, îi răspunde, printre gâfâieli, în timp ce-și șterge sângele de pe bărbie. Am crezut că nu se lasă până nu ne prinde, jur ! râde Mamutu’. — Ei, gata, gata. Să nu ne văităm, domnilor, pentru puțin antrenament ! — Ce antrenament
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ceilalți concurenți, care apucă să ia curba, și gloanțe în toate direcțiile. Nimeni nu mai știe de el însuși, d-apoi de celălalt. — Cristi, ești bine ? întreabă Fernic, după ce se verifică cu mâinile pe toate părțile. Nu avea decât câteva julituri și îl dureau șoldurile de la aterizare. Cristi ! Nu se vedea aproape mai nimic. Era un întuneric ca moartea, unde doar greieri și broaște se auzeau. — Cristi ! Sunt bine, sunt bine, răspunde într-un târziu. Am nime- rit aici, într-un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din înălțime și să le ferească. Dar chiar și așa, la primul salt a nimerit fix într-un pom, pe un câmp de lângă Șoseaua București-Ploiești. Nu s-a rănit grav, dar a necesitat câteva zile de spitalizare pentru vânătăi și julituri, zile în care Cristi și alți amici de- ai săi au venit îngrijorați să-l vegheze și să-l roage să termine cu sporturile extreme. Nu simt niciun fel de rău sau „gol“ la stomac. Sunt perfect conștient, simt cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a înmuiat și a căpătat o culoare aproape normală. — E bine să fii viu, nu ? i s-a părut că-i spune Fernic, râzând, din ușă. — Al dracului de bine. Și-a spălat trupul, a luat pe rând fiecare vânătaie, julitură și zgârietură. A încremenit de durere și nu de puține ori a urlat, speriind-o pe doamna Apostolescu, care imediat l-a întrebat dacă e bine. N-am nimic, plătesc pentru păcate, i-a răspuns. Și am cam multe, a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca după aterizarea forțată a unui carusel zburător. Globii oculari, parcă un pic ieșiți în afara frunții și răciți de curentul de aer, erau prea mari pentru găvanele lor. Respirația mi-era lâncedă, pielea de pe brațe și picioare jegoasă, plină de julituri, unghiile verzui și maronii. Cerul văii era un gunoi mare albastru, izlazul un gunoi mare verde, iar eu însămi, la mijloc, un mic gunoi fără însemnătate. În dialectul satului nu exista cuvântul „einsam“ șsinguratic, însinguratț, ci numai cuvântul „allein“ șsingurț
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
văzut deseori pe tatăl meu, înainte să iasă din casă, scuipând pe pantofi și frecând scuipatul cu o cârpă. Pantofii pe care scuipase căpătau luciu. Scuipatul era bun și contra înțepăturilor de țânțari și de spini, la arsuri și la juliturile de la coate și genunchi. Cu scuipat se curățau și stropii de noroi de pe ciorapi, și tivul paltonului ori jegul de pe piele. Când eram copil îmi ziceam: scuipatu-i bun la toate. Vara îl simți răcoros pe piele, iarna - cald. Mai târziu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a făcut să stau pe gânduri au fost cuvintele unui securist, spuse, fără vreo legătură, la unul dintre interogatorii: „Pe lume mai există și accidente de circulație“. Îmi luasem de patru zile noua bicicletă. și mă și alesesem cu câteva julituri pe la coaste, dar nu pățisem nimic altceva. Peste alte două zile am fost iarăși chemată la un interogatoriu. și securistul iarăși mi-a spus, fără vreo legătură anume: „Da-da, într-adevăr, mai există și accidente de circulație“. În ziua
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de copil, l -a înfiat și ocrotit cât de mult s-a putut. Apoi Marița plecă spre casă, mulțumită tare de peștele frumos ce-l căpătase. * Când ajunse acasă, fiu-său Gheorghe o întrebă direct de ce taică-su are atâtea julituri pe mâini și pe picioare; − Spune-mi și mie ce-a pățit, că-l văd că se oblojește cu ciumăfaie și tot felul de cârpe. I-ai făcut matale ceva? o iscodește Gheorghe, care știa el din alte dăți că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au vorbit, au luat o frânghie, au intrat în grădină descuind poarta cu cheia lăsată de domnul Obreja și eu cu tata și Gheorghiță l-am scos pe moș Ghiță Ciotacu din fântână, plin de noroi până la ochi și numai julituri pe mâini și picioare. A încercat dumnealui să iasă de acolo dar pietrele puse abia se țineau și se desprindeau pe rând; − De ce n-ai venit la mine să-mi spui, doar știi că țin mult la tine; − Nu m-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce am de făcut; îl duce cu greu spre casă, cu picioarele mai mult târâș, îl așează pe un pat de lângă geam și-i trage pantalonul în sus pe picior, să vadă scrântitura. Nu era doar asta ci și niște julituri urâte pe amândouă picioarele și pe bucă, încât a fost nevoie să-i scoată pantalonii și-l înveli cu un cearșaf. Pune apă la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile și le unge cu niște alifie peste care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grindă, când Maricica, sora mai mare cu opt ani intră în odaie furioasă și-l luă la rost: − De ce ai mințit de rănile tale, Săndele, credeai că n-am să aflu? − Da’ ce, ce ai auzit? − Ce trebuia să știm. Juliturile și rana de de pe fund nu au fost de la căzătura în groapa din grâu. M-am gândit încă de atunci , când ne-ai spus minciunile acelea și l-am căutat pe Victor Pârțac, care te-a ajutat să aduni vacile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o lecție pentru tine, nu era mai bine să fi spus de la început adevărul, cum s -a întâmplat totul? încheie discuția Maricica. Au aflat adevărul și ceilalți frați ai lui Săndel , dar mai târziu, după ce acesta se vindecase de toate juliturile și își putea primi porția de chelfăneală. Capitolul XXVI Vești mai multe și bune și rele - Domnule Costache! Madam Marie! Sunteți acasă? Bună ziua! - Bună ziua domnilor învățători, dar cu ce treburi pe la noi? - Avem mai multe treburi pe la dumnevoastră, dar în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că m-am prefăcut în vânt; pfuu! pfuu! Tu nu știi că sunt eu. Mă cauți, dar nu mă vezi. Vântul nu se vede, mămico.“ Nu se vede, dar se simte, la fel cum se simt lacrimile pe obraji sau juliturile din coate. Vântul nu se duce la grădiniță, nu trebuie să învețe poezii și nici n-are unghii sub care să intre plastilină. Vântul nu-i copil. „Acum mă prefac într-o rază de soare. Îți luminez fața și foile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Marx vizitează sufrageria colonelului Chiriță, dar poate că nu e decât o pală de vânt mai puternică. În fine, copilăria celui de-al doilea Ilie Cazane, fiul primului, care ocupă jumătate din roman, nu are mai nimic de ordin fantastic: julituri, jocuri, pozne, fumat la vârstă fragedă. În schimb, abilitatea de a întreține iluzia fantasticului, a urgenței miracolului, ca și convingerea cititorului că parcurge o hagiografie proiectează totul dincolo de marginea realității. Naratorul pregătește cu minuție apariția, în ultimul capitol, a uimitoarei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu "noise maker" („noise maker” este o jucărie de plastic care produce zgomot) apoi cu "soul searcher" ("cel care își caută sensul vieții"). Pe trupul unei femei apar etichete precum "cârpet" (covor) pe genunchi, acolo unde se poate observa o julitura, "stranger" (străin) pe șold, unde se află o vânătaie, și lista poate continua în același mod, imaginea sugerând că femeia respectivă și-a pierdut o noapte întreținând relații sexuale cu un necunoscut. Un moment interesant al videoclipului este acela în
For What It's Worth () [Corola-website/Science/315528_a_316857]