448 matches
-
magnetosfera polară. Misiunea are un buget de 1,1 miliarde de dolari americani. Nava reprezintă a doua misiune a programului "Noi Frontiere". "Juno" a fost lansată de o rachetă Atlas V la 5 august 2011. La doi ani de la lansare, "Juno" a efectuat un survol al Pământului la altitudine joasă ceea ce, datorită gravitației asistate, i-a dat un plus de viteză necesară pentru a ajunge la Jupiter. Faza științifică a misiunii a început odată cu intrarea pe orbita planetei Jupiter, la 5
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
un survol al Pământului la altitudine joasă ceea ce, datorită gravitației asistate, i-a dat un plus de viteză necesară pentru a ajunge la Jupiter. Faza științifică a misiunii a început odată cu intrarea pe orbita planetei Jupiter, la 5 iulie 2016. "Juno" trebuie să realizeze observațiile sale de pe o orbită polară foarte eliptică, cu o perioadă de 14 de zile. Sonda trece la foarte mică altitudine deasupra polului planetei pentru a evita în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
la foarte mică altitudine deasupra polului planetei pentru a evita în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca daune instrumentelor, deși sonda spațială este puternic blindată. Misiunea ar trebui să dureze cel puțin un an timp în care "Juno" va survola de 36 de ori planeta. Structura giganticei planete de gaz și formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte necunoscute în ciuda mai multor misiuni spațiale și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
survola de 36 de ori planeta. Structura giganticei planete de gaz și formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte necunoscute în ciuda mai multor misiuni spațiale și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului. Sonda Juno ar trebui să aducă lumină în mai multe mistere legate de planeta Jupiter: de ce s-a îmbogățit Jupiter cu elemente grele, iar Soarele nu; câtă apă conține planeta, care este structura nucleului lui Jupiter, care este profunzimea centurilor atmosferice; cum
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
s-a format Jupiter, lucru care ar duce la corectarea sau rafinarea scenariului de formare a planetei și a sistemului solar în care Jupiter a jucat un rol major datorită masei sale. Misiunea se va finaliza în februarie 2018 când "Juno" va intra în straturile foarte dense ale atmosferei lui Jupiter unde va fi strivită de uriașa presiune atmosferică, totul pentru a nu se contamina sateliții lui Jupiter care conțin apă și pe care ar putea exista viață microbiană, mai ales
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
intra în straturile foarte dense ale atmosferei lui Jupiter unde va fi strivită de uriașa presiune atmosferică, totul pentru a nu se contamina sateliții lui Jupiter care conțin apă și pe care ar putea exista viață microbiană, mai ales Europa. "Juno" este prima navă care o planetă exterioară către utilizează panouri solare în loc de generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Panourile pot genera 14 kilowați pe Pământ, dar pe Jupiter randamentul este de cca 500 de wați (datorită depărtării Soarelui). "Juno" are nouă instrumente
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
mai ales Europa. "Juno" este prima navă care o planetă exterioară către utilizează panouri solare în loc de generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Panourile pot genera 14 kilowați pe Pământ, dar pe Jupiter randamentul este de cca 500 de wați (datorită depărtării Soarelui). "Juno" are nouă instrumente științifice, inclusiv două spectrometre, un , un magnetometru și un set de instrumente dedicat studiului polilor lui Jupiter:
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
în Roma. Pe Ziua Z, 6 iunie 1944, capetele de pod din Normandia au fost create de de forțele americane pe plajele Omaha și Utah, de cele britanice pe plajele Sword și Gold și de cele canadiene pe pe plaja Juno. În primele zile ale debarcării, Divizia a 3-a de infanterie canadiană a avut cea mai rapidă și adâncă penetrare în teritoriul francez dintre toate trupele aliate. După încheierea cu succes a operațiunilor din Normandia, forțele canadiene și-au îndreptat
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
au participat militarii canadieni au fost cele pentru forțarea cursului râului Moro, pentru cucerirea orașului Ortona și cele de pe Linia Hitler. Divizia III canadiană a făcut parte din trupele de invazie care au debarcat pe 6 iunie 1944 pe plaja Juno în cadrul Operațiunii Overlord. Trupele canadiene debarcate au înregistrat peste 50% din pierderile lor în prima oră a atacului. În timpul acțiunilor militare din ziua Z, trupele canadiene au reușit să înainteze cel mai mult în interiorul teritoriului francez decât orice alte unități
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
o casă cu acareturi. Chestionat de Traian, Romi îi spune că June este însărcinată și că nu poate să meargă spre casă până ce pruncul nu va fi în putere pentru a face față lungului drum spre Poplaca. Traian, Romi și June se duc să vadă lotul de pământ cumpărat și își dau seama că locuința era de fapt o dărăpănătură. Deoarece pe teren nu exista nicio fântână, Romi se duce să caute un râu de unde să ia apă, dar vecinii trag
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
Juno este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală. Juno este unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
Juno este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală. Juno este unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi. Denumirea sa oficială este . Juno a fost descoperit pe 1 septembrie 1804 de astronomul
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
Juno este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală. Juno este unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi. Denumirea sa oficială este . Juno a fost descoperit pe 1 septembrie 1804 de astronomul german Karl L. Harding și numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală. Juno este unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi. Denumirea sa oficială este . Juno a fost descoperit pe 1 septembrie 1804 de astronomul german Karl L. Harding și numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera). Juno este unul din cei mai mari asteroizi, probabil al zecelea ca mărime, care
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi. Denumirea sa oficială este . Juno a fost descoperit pe 1 septembrie 1804 de astronomul german Karl L. Harding și numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera). Juno este unul din cei mai mari asteroizi, probabil al zecelea ca mărime, care conține aproximativ 1% din masa întregii centuri de asteroizi. Din punctul de vedere al dimensiunilor, este al doilea asteroid de tip S după 15 Eunomia. Deși este
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
asteroizi, probabil al zecelea ca mărime, care conține aproximativ 1% din masa întregii centuri de asteroizi. Din punctul de vedere al dimensiunilor, este al doilea asteroid de tip S după 15 Eunomia. Deși este unul din cei mai mari asteroizi, Juno are numai 3% dn masa planetei pitice Ceres. Juno este neobișnuit de strălucitor față de ceilalți asteroizi de tip S, ceea ce poate indica faptul că suprafața sa are proprietăți diferite de ale celorlalți. Acest albedo mare explică magnitudinea sa aparentă mică
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
1% din masa întregii centuri de asteroizi. Din punctul de vedere al dimensiunilor, este al doilea asteroid de tip S după 15 Eunomia. Deși este unul din cei mai mari asteroizi, Juno are numai 3% dn masa planetei pitice Ceres. Juno este neobișnuit de strălucitor față de ceilalți asteroizi de tip S, ceea ce poate indica faptul că suprafața sa are proprietăți diferite de ale celorlalți. Acest albedo mare explică magnitudinea sa aparentă mică pentru un obiect care nu se află aproape de marginea
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
ceilalți asteroizi de tip S, ceea ce poate indica faptul că suprafața sa are proprietăți diferite de ale celorlalți. Acest albedo mare explică magnitudinea sa aparentă mică pentru un obiect care nu se află aproape de marginea interioară a centurii de asteroizi. Juno poate avea +7.5 când se află într-o opoziție favorabilă, ceea ce face să fie mai strălucitor decât Neptun sau Titan. Acesta este motivul pentru care a fost descoperit înainte de alți asteroizi mai mari ca 10 Hygiea, 52 Europa, 511
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
favorabilă, ceea ce face să fie mai strălucitor decât Neptun sau Titan. Acesta este motivul pentru care a fost descoperit înainte de alți asteroizi mai mari ca 10 Hygiea, 52 Europa, 511 Davida și 704 Interamnia. Cu toate acestea, la cele mai multe opoziții, Juno ajunge la o magnitudine aparentă de numai +8.7 fiind abia vizibil cu binoclul, iar, la elongații mai mici, este necesar un telescop de 76 mm pentru a-l putea vedea.. Este cel mai mare asteroid din familia Juno. Inițial
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
opoziții, Juno ajunge la o magnitudine aparentă de numai +8.7 fiind abia vizibil cu binoclul, iar, la elongații mai mici, este necesar un telescop de 76 mm pentru a-l putea vedea.. Este cel mai mare asteroid din familia Juno. Inițial, Juno a fost considerat o planetă așa cum au fost considerați și asteroizii 1 Ceres, 2 Pallas și 4 Vesta. În anul 1811, Schröter a estimat că Juno are un diametru de 2290 km. Toate cele patru corpuri au fost
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
ajunge la o magnitudine aparentă de numai +8.7 fiind abia vizibil cu binoclul, iar, la elongații mai mici, este necesar un telescop de 76 mm pentru a-l putea vedea.. Este cel mai mare asteroid din familia Juno. Inițial, Juno a fost considerat o planetă așa cum au fost considerați și asteroizii 1 Ceres, 2 Pallas și 4 Vesta. În anul 1811, Schröter a estimat că Juno are un diametru de 2290 km. Toate cele patru corpuri au fost clasificate ca
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
pentru a-l putea vedea.. Este cel mai mare asteroid din familia Juno. Inițial, Juno a fost considerat o planetă așa cum au fost considerați și asteroizii 1 Ceres, 2 Pallas și 4 Vesta. În anul 1811, Schröter a estimat că Juno are un diametru de 2290 km. Toate cele patru corpuri au fost clasificate ca asteroizi după ce și alte corpuri cerești de același fel au fost descoperite. Dimensiunile mici ale asteroidului Juno și forma sa neregulată l-au exclus din categoria
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
4 Vesta. În anul 1811, Schröter a estimat că Juno are un diametru de 2290 km. Toate cele patru corpuri au fost clasificate ca asteroizi după ce și alte corpuri cerești de același fel au fost descoperite. Dimensiunile mici ale asteroidului Juno și forma sa neregulată l-au exclus din categoria planetelor pitice. Juno are o orbită ceva mai apropiată de Soare decât Ceres și Pallas. Orbita sa este înclinată ușor, cu aproape 12°, față de ecliptică, dar are o excentricitate foarte mare
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
diametru de 2290 km. Toate cele patru corpuri au fost clasificate ca asteroizi după ce și alte corpuri cerești de același fel au fost descoperite. Dimensiunile mici ale asteroidului Juno și forma sa neregulată l-au exclus din categoria planetelor pitice. Juno are o orbită ceva mai apropiată de Soare decât Ceres și Pallas. Orbita sa este înclinată ușor, cu aproape 12°, față de ecliptică, dar are o excentricitate foarte mare, mai mare chiar decât Pluto. Această excentricitate îl aduce pe Juno mai
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
pitice. Juno are o orbită ceva mai apropiată de Soare decât Ceres și Pallas. Orbita sa este înclinată ușor, cu aproape 12°, față de ecliptică, dar are o excentricitate foarte mare, mai mare chiar decât Pluto. Această excentricitate îl aduce pe Juno mai aproape de Soare la periheliu decât ajunge Vesta și mult mai departe la afeliu decât ajunge Ceres. Juno a fost apreciat ca având cea mai excentrică orbită dintre toate corpurile necunoscute până când, în 1854, a fost descoperit asteroidul 33 Polyhymnia
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]