745 matches
-
la romantismul tîrziu și nu s-a mai mișcat de acolo. Tardivele luări de poziție în favoarea unui Goga ori Sadoveanu (sub forma schematicelor rapoarte academice) s-au datorat, probabil, faptului că văzuse în Sămănătorism un fel de continuare a direcției junimiste. Transformarea criticului într-o instituție s-a produs treptat, pînă spre sfîrșitul secolului. Tandemul Maiorescu - Junimea a ajuns să dirijeze cultura română încă de pe la 1880. Apoi puterea acestei entități omniprezente a mers crescînd; verdictele ei temute au decis soarta unuia
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
degrabă, că, dincolo de raționalism și de credința în autonomia esteticului, comune în fond tuturor lovinescienilor, convingerea lui Vladimir Streinu că există o unitate de fond între poezie și critică îl situează într-o paradigmă spirituală diametral opusă celei maioresciene. Mentorul junimist era de părere - în articolul Poeți și critici, publicat în 1886 în Convorbiri literare - că există o diferență de substanță între poezie și critică, între structura sufletească a poetului și cea a criticului, și le cerea poeților să rămână la
Vladimir Streinu, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5901_a_7226]
-
și calofil nu s-a asociat Literatorului; iar biografia sa culturală pare o suită de întâlniri ratate și de neînțelegeri programate. Astfel, entuziasmul de tinerețe față de socialism a însemnat doar o vagă opțiune sentimentală, repede uitată; cu Junimea și spiritul junimist n-a avut nici o legătură; în mod bizar, s-a apropiat însă tocmai de Sămănătorul, de revista unde naționalismul lui Iorga reprezenta tot ce poate fi mai depărtat de spiritul artei lui Anghel; apoi a alcătuit un fel de simbioză
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
mult pentru o carte de, până la urmă, butade? Într-un fel indirect, toate aceste texte de escortă își propun să demonstreze că nu. Delicioasă mi se pare în primul rând încercarea lui Alexandru Paleologu, pusă sub un titlu cu infiltrații junimiste (Anecdota primează), a cărei primă parte operează o distincție de o splendidă gratuitate. Între „oamenii de spirit” și „oamenii duhlii”. Cei dintâi ar aparține familiei de spirite Saint-Évremond, Bussy- Rabutin, Rivarol, Chamfort, John Wilkes, Lord Chesterfield și ar fi, fundamental
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
că au valoare deosebită), Conachi a configurat o zonă distinctă a limbajului nostru poetic. Peste cîteva generații, Caragiale vedea în producțiile gen Conachi „mărturia de imbecilitate a unei epoce”: mi-ar fi greu să subscriu acestei afirmații. Contemporanul și colegul junimist al lui Caragiale, Ion Creangă, strecura în schimb - inconștient, dar admirativ - versuri ale lui Conachi în partea ultimă a Amintirilor din copilărie. Mai degrabă decît modestul Iancu Văcărescu, numele de „părinte al poeziei române” îl merită fară îndoială Costache Conachi
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
în ale scrisului, propunându-și să atragă atenția asupra sa, prin cel puțin două atitudini cu tentă polemică: întâi, abordarea zonelor plutind în incertitudine ale literaturii vremii, în care se simțea nevoia unor reașezări, a unor sistematizări, după severa revizuire junimistă, temperată între timp, iar Creangă reprezenta un asemenea subiect suspendat, amânat, ținut în rezervă, poate și pentru că opera sa, risipită în paginile "Convorbirilor literare", nu fusese adunată într-o carte; apoi, susținerea unor opinii sensibil diferite față de cele curente, prin
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Les écrivains réalistes en Roumanie, comme témoins du changement de milieu au XIX-e sičcle17), imaginea țăranului povestitor este proiectată în contextul dezvoltării prozei cu tentă autohtonistă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin apariția a trei autori junimiști care au produs o mutație și o direcție, aceea a "patriarhalismului" - I. Slavici, I. Creangă și N. Gane. Nici unul nu e scriitor profesionist, nu întreprinde studii preliminare asupra mediilor descrise sau a claselor sociale, ci ei "servesc" în fond meleagul
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
puțin cinci, în timp ce acelea biologice rămân, desigur, tot trei. A doua întrebare se referă la comportamentul generațiilor sau, altfel spus, la conștiința lor de sine: este acest comportamennt identic? au conștiință de sine toate generațiile? Răspunsul este, evident, negativ. Generația junimistă sau aceea optzecistă au fost mai conștiente de ele înseși decât altele. Generația 27 a fost de departe cea mai agresivă, pe cale de a fi egalată de generația 2000. Comportamentul se măsoară prin intensitatea contestării „bătrânilor". O altă întrebare privește
Generații biologice, generații literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6383_a_7708]
-
se referă la alegeri, adică, la vot. Printre primii autori se numără Vasile Alecsandri, cu o satiră fără pic de sare și piper la adresa lui „gură cască” „omu politicu”, tipărită, unde credeți?, în „Convorbiri literare” în 1867. Până și ortografia revistei junimiste era la data aceea îngrozitoare. Cam toate gazetele vor publica de-a lungul vremii texte asemănătoare, mai cu seamă oficioasele partidelor, de la „Viitorul” liberal la „Scânteia” comunistă. Și, desigur, efemerele foi satirice, câtă frunză, câtă iarbă, de la „Moftul român” al
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
o oportună adaptare a conceptului d-sale fundamental, virînd spre „stilul de existență”. Opera lui Hogaș „reprezintă o colecție de mărturii ale mizantropiei transformate în stil de existență”. Mai înainte, „Odobescu a creat pe cont propriu o variantă a stilului junimist”. Ambiția ieșită din ordinar a Maiorescului, pornind de la o precocitate „aproape maladivă”, „mizează doar pe forța intelectului și de aceea intră de tînăr în masonerie, adică în forma de organizare umană care îi împacă propensiunea elitistă cu refuzul oricărei transcendențe
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
din 1968, și, respectiv, Ioan Slavici. Opera literară, din 1970). Cunoașterea epocii, a ideilor și instituțiilor i-a permis să organizeze ediția publicisticii politice a lui Slavici în capitole care reflectă fidel structura gândirii acestuia. Temelia operei publicistice este convingerea junimistă că în centrul existenței naționale stă cultura, motiv pentru care activitatea de la Tribuna și din gazetele conexe, deși nu cea dintâi în ordine cronologică, ocupă prima parte a ediției (pp. 3- 299). Căci la Tribuna Slavici promovează stăruitor ideea fundamentală
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
de a aduce „oameni aievea”, „tipuri copiate de pe natură”, și-l vedea reprezentativ pentru „țăranul din Moldova” (1876) și pentru „ținutașii din Neamț” (1877); TITU MAIORESCU l-a inclus parcimonios doar în câteva enumerări ce se referă la „românismul” direcției junimiste (1881), la proza bună, de calitate, publicată în „Convorbiri literare”, vorbind de „neprețuitul Creangă” (1882), precum și la „mișcarea intelectuală sănătoasă în literatura noastră” (1885); în schimb, I. N|DEJDE îi consacră un medalion mai amplu în Istoria limbei și literaturei
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
echipă redacțională. La Început, Alexandru Ionescu și Teodor Al. Munteanu, iar de la nr. 7/1941, până În 1944, și ștefan Cuciureanu. Așadar, e rândul fostului director, Al. Tzigara Samurcaș, să se adreseze cititorilor săi, la despărțire, Încredințat fiind că „vechea foaie junimistă” nu trebuie „să apună”, ci, dimpotrivă, merită să „pună În evidență cuvenită Împlinirea semicentenarului de la dispariția dintre noi a luceferilor junimiști Mihai Eminescu și Ion Creangă”, apoi, În 1940, a unui secol de la nașterea lui Titu Maiorescu - „sufletul Întregii mișcări
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
marcă a prozei românești a perioadei interbelice, total opusă, să spunem, de exemplu, fascinației literaturii pașoptiste pentru retorică (deci pentru o cultură orală) ce s-a păstrat, de altfel, în mai toată „literatura topografică” a începuturilor, prelungindu-se până în epoca junimistă.”, deși e și mai greu de găsit, nu doar azi, o opinie critică gata să înscrie romanul lui Camil într-o tradiție orală sau în paradigma pașoptistă... Alteori, confuziile terminologice sunt și mai grave: pentru Ioan Fărmuș, literatura de tip
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
o nouă și ultimă analiză a erorilor celor ,20, 30 sau 40 de redactori-colaboratori" ai publicației cu titlul Răspunsurile Revistei contimporane, Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special al V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît ,nu este ca d. Ureche, erudit și literat...profesor de literatură și istorie la o universitate a statului". Lecția lui Maiorescu era dură, dar dreaptă. El le recomanda intelectualilor români ,să se ferească de fraza
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
atunci, cu anticipări ludice, moderniste prin intenția de a deplasa accentul de pe sens pe formă. Inventivitatea lingvistică a lui Hasdeu se manifestă deopotrivă de debordant în lucrările științifice, atît de meticulos elaborate, cît și în săgețile ironice aruncate cu predilecție junimiștilor. Dacă în Magnum Etymologicum scrie un eseu de două pagini numai despre litera A, dacă are răbdarea și fantezia de a scormoni prin mai multe limbi indo-europene pentru a demonstra că ,neghiob" este un derivat din pozitivul ,ghiob" (,înțelept"), dacă
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
pereche de inițiale: F.I. Clin d’oeil. Pentru cititorii cât de cât familiarizați cu istoria literară, identificarea acestora poate fi un foarte agreabil quiz intelectual. Sub un nume de cod hipocoristic, Guță, avem de pildă sinteza unei ședințe de cenaclu junimist: „Eminescu continuă cu citirea... D-nul Negruzzi, care de obicei, deși cu zâmbetul pe buze, aproba teoriile lui Eminescu, începu a tuși tare și repetat, făcând din ochi și din mâini semne disperate, că nu este chip de înțeles ceva
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
maghiari, sârbi și slovaci, trăitori pe meleagurile vestice ale țării. Volumul recent, Lecturi - Cărți - Zile, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2012, rămâne în zona preocupărilor consacrate ale lui Alexandru Ruja. Sumarul reține portrete ori sinteze (v. cap. E. Lovinescu - ciclul junimist; Victor Iancu - estetician, critic, publicist; Aron Cotruș și relațiile culturale româno-poloneze; Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein; Expresionismul poetic (Ioan Alexandru); Recitindu-l pe Sorin Titel: gânduri răzlețe etc.), abordări ale literaturii române din unghi diacronic (O teză de doctorat
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
literar, pentru o localitate, oricare, este un club al ideilor rafinate și o mândrie a locului și nu este de conceput ricanarea lui cu tot felul de opreliști dezonorante. Ce-ar fi însemnat dacă autoritățile Iașului ar fi boicotat întâlnirile junimiste de la Casa Pogor? Sigur, situația e diferită, casa Pogor era particulară, dar administrația Iașului se mândrea cu cenaclul patronat de Maiorescu. Or, în condițiile când cultura nu se mai definește prin ansamblul valorilor spirituale tezaurizate de societate la un moment
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
gafă de neiertat. Cum s-a scris? Fondatorul Academiei Române, - I. H Rădulescu afirmă la vremea aceea:,,Scrieți, băieți, scrieți, orice, numai scrieți”. În anul de grație, - 1873, Titu Maiorescu, în,,Beția de cuvinte în Revistă Contimporana”, ca un îndemn tinerilor junimiști, spunea cu aproape aceleași cuvinte:,,scrieți, copii, numai scrieți”. ,,Băieții”, ,,copiii”din această antologie nu scriu de dragul artei, ci pentru a face artă, scriu cu seriozitate și pasiune, încercând, cât le stă în pricepere și putință, a stârpi ,,Leș Fleure
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
gafă de neiertat. Cum s-a scris? Fondatorul Academiei Române, - I. H Rădulescu afirma la vremea aceea: ,, Scrieți, băieți, scrieți, orice, numai scrieți”. În anul de grație, - 1873, Titu Maiorescu, în ,,Beția de cuvinte în Revista Contimporană”, ca un îndemn tinerilor junimiști, spunea cu aproape aceleași cuvinte: ,,scrieți, copii, numai scrieți”. ,,Băieții”, ,,copiii” din această antologie nu scriu de dragul artei, ci pentru a face artă, scriu cu seriozitate și pasiune, încercând, cât le stă în pricepere și putință, a stârpi ,,Les Fleure
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
prea îngust sau, mă rog, prea vag, pentru un autor greu de confundat. Dumitru din “Dumitre” trebuie cumva situat în marele tabel literar mendeleevian românesc al Generației 80, undeva la loc de frunte, în afara cenaclurilor de luni sau de marți, junimiste sau semănătoriste. În timp ce alții își întindeau straturi groase de glorie literară pe feliile zădărniciei lor literare, prin București sau aiurea, Dumitru răscolea de unul singur prin rădăcinile cerului, căutând fulgere ruginite, șlefuindu-le cu migală și aruncându-le direct în
CARTEA CU PRIETENI- DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356183_a_357512]
-
în tot Bucureștiul. Se vede treaba că Eminescu îi urmărea mersul lui la ziarele „Claponul” și „Calendarul Claponului”sau la „Ghimpele”. Primele articole ale lui Caragiale de la „ Timpul”, „Național-liberarii” și „ Liberalii și conservatorii” nu au darul să atragă atenția șefilor junimiști precum articolele lui Eminescu. Slavici, lucrâna împreună cu cei doi la ziar, ne-a lăsat cele mai prețioase amintiri despre atmosfera redacțională și despre prietenia dintre Eminescu și Caragiale. Cu „Roma învinsă”, Caragiale pătrunde la Junimea. Cu talentul său scenic, a
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
articolele lui Eminescu. Slavici, lucrâna împreună cu cei doi la ziar, ne-a lăsat cele mai prețioase amintiri despre atmosfera redacțională și despre prietenia dintre Eminescu și Caragiale. Cu „Roma învinsă”, Caragiale pătrunde la Junimea. Cu talentul său scenic, a prezentat junimiștilor piesa aproape jucată de el, mimând, gesticulând și rostind apăsat vorbele, dând întietate graiului vorbit asupra limbii literare. Cei trei puseseră la cale să scrie și o „ Gramatică”, împărțindu-și rolurile, Eminescu- etimologia, Caragiale cu sintaxa și Slavici cu topica
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
REVISTEI CONVORBIRI LITERARE, IAȘI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 618 din 09 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului O performanță „Convorbiri Literare”, ediția 200( august 2012) Redactor șef: Cassian Maria Spiridon „Înțeleg că, în august 2012, reputata, bătrâna revistă junimistă - aceea care a marcat o epocă și a fixat o mare direcție în literatura și critica literară românească - ajunge, în noua serie, la numărul 200. Juna revistă are, dar, 17 ani. Este o performanță, un succes într-o viață literară
PERFORMANŢĂ. A APĂRUT NR.200 AL REVISTEI CONVORBIRI LITERARE, IAŞI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343723_a_345052]