892 matches
-
a doua oară cu o munteancă ce stătuse cu porcii ascunși pe râu tot timpul războiului. Taica socru era om bătrân, făcuse războiul din șaișpe și credea În armată, crezuse adică până În ziua În care veniseră și-i rechiziționaseră patru juninci și doi cai lăsându-i o hârtie pe care Înainte de a muri nici n-a găsit-o la iuțeală să se șteargă cu ea undeva. Se strângeau la el În casă toate femeile singure și fetele tinere, băgau vitele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mătase pe o sârmă întinsă de la un capăt la altul al casei. Bărbatul, care lui Pran i se pare uriaș, își face loc prin acel furnicar de femei cu aerul plictisit, dar demn, al unui taur pe un câmp de juninci. Pran n-a mai văzut niciodată atâtea femei la un loc. Toate par foarte tinere și neobișnuit de frumoase, iar unele sunt cam dezbrăcate. Poate că este amețit, pentru că a suferit de foame, dar acest loc i se pare mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aducem, Însă, fiecare și câteva muieri și, cu bună Învoire, să le schimbăm Între noi care cum ne va plăcea.” „Nu ești prost deloc”, se scărpină În lațe ăl de se și visase taur singur peste o ditamai cireada de juninci, „dar nici gândul meu n-a fost prea rău, să știi!” „Ba a fost! Uite, eu, de-o pildă, nu te-aș lua taman pe tine să te țin pe mâncare bună ca să-mi călărești femeile. Treaba asta m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
gârlă se afla șesul satului, unde fiecare gospodar avea câte o bucată de iarbă pentru a cosi sau a-și paște vitele. Peste gârlă, din locul unde ne aflam, era și moș Costache Pălimar, zis Șorloagă. Era cu vaca și juninca la păscut pe bucata lui. Văzând că nu mai plecăm acasă, așa cum au făcut cam toți veniți la pescuit în ziua aceea, s-a apropiat de noi ca să ne privească cu ochii lui sașii, ascunși sub niște sprâncene roșii stufoase
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
bunică-sa ajunsese o moartă care clipea și mânca cu lingura, la o masă, în trei. Omul pe care îl iubise mai presus de orice însămânțase o alta, căreia îi creștea burta și sânii îi atârnau grei, ca ugerul unei juninci înțărcate. Așa i-o luase: tânără și deșteaptă, abia dată în pârg, ca s-o simtă pe cerul gurii. Dimineața în care el scosese batista prenupțială dintre pulpele celeilalte femei și o arătase mesenilor care petreceau încă, îi bătuseră ei
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce păreau noi, abia ieșite de pe poarta fabricii. Cea mai apropiată localitate de tabăra militară un cătun cu câteva căsuțe gheboase și nu prea arătoase, pe ulițele căruia se arătau din când în când, mândre de ele, pe lângă capre și juninci, fetele satului la care, împreună cu ceilalți militari, fluierând a pagubă, priveau cu nostalgie prin binoclu; în special la două dintre ele care, neștiind că sunt luate în colimator, atât din profil cât și din față, cu sânii aruncați în vânt
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și cu cei doi frați mai mari ai mei, fratele cel mare fiind muncitor și student la Brașov. Trăiam singuri cu mama (de tata nu știam nimic) și mai rămăsesem doar cu câteva păsări, o vacă cu vițel și o junincă. Incepusem să merg și eu cu animalele la păscut, după frații mei mai mari care erau mărișori și mai voiau să scape de corvoada asta, măcar în unele zile, pe timpul vacanței de vară. Ca de obicei, mergeam să pasc vitele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ovăz, orz și fân gata cosit. Mai mult de atât, în județele aflate în imediata apropiere a noii frontiere de la Prut, reimpuse de către ruși, fuseseră constituite ad-hoc uriașe staule și platouri de adunare pentru alte milioane de oi, vaci, boi, juninci cu care România își plătea atât datoriile de război (art.11), cât și despăgubirile (art.12) pentru bunurile luate de pe teritoriul URSS pe timpurile bune ale ofensivei victorioase, la ordinul mareșalului Antonescu și distribuite în țară, în primul rând, invalizilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Numicius, despre care povestește pe larg mai multe variante (III, 523-696); sau Elisa, sora Didonei, identificată când cu Luna, când cu junica Inachia (fiica lui Inachus, Io, a fost iubită de Jupiter, și Iunona, din gelozie, a metamorfozat-o în junincă ale cărei peripeții amoroase le povestește în altă parte), când cu nimfa fiică a lui Atlas... Ca fiică a lui Atlas și a Pleionei 354, mai era și Maia, care la Ovidiu apare în compania lui Evandru, a lui Faun
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă, lat. vervex > berbece, lat. vitellus > vițel. Lat. ovis > oaie s-a transmis numai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe lat. vitellus > rom. vițel, fr. veau, it. vitello. Româna a mai moștenit din latină pe junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani) nepus la jug“ < lat. iuvencus (păstrat și în italiană și franceza dialectală) și pe junincă < lat. iunix „juncă“. porc și scroafă Porc și scroafă sunt moștenite din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost moștenit și lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
urmă vacile, le cunosc pe nume, pe cea roșie bălțată am păscut-o de atâtea ori, e Joiana după o zi de joi îi vine numele, zi în care s-a slobozit în lume, cealaltă, Mândraia, e mai tânără, încă junincă, clopotele grele de la grumajii lor răsună în seară, Ho, Joiană! Le duc în grajd și le leg la iesle, fratele Rafael va veni să le mulgă, și-n ușa grajdului privind peste curtea mănăstirii nu știu în ce direcție să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
gânduri imediat ce se închise ușa. Pe masă se afla o camee elegantă, cu ajutorul căreia ținea cărțile deschise: un jasp montat în aur, un dar de la Polemon, principele poet. Împăratul o învârti între degete. Pe jasp erau reprezentate în relief șapte juninci; pe cercul de aur, de jur-împrejur, Polemon pusese să fie incizate versurile sale: „Junincile te privesc ca și cum ar fi vii. Poate că ar fugi. Însă țarcul în care sunt închise e de aur“. Ce voia să spună Polemon? Că prizonieratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ținea cărțile deschise: un jasp montat în aur, un dar de la Polemon, principele poet. Împăratul o învârti între degete. Pe jasp erau reprezentate în relief șapte juninci; pe cercul de aur, de jur-împrejur, Polemon pusese să fie incizate versurile sale: „Junincile te privesc ca și cum ar fi vii. Poate că ar fugi. Însă țarcul în care sunt închise e de aur“. Ce voia să spună Polemon? Că prizonieratul trebuie să fie plăcut, încât să nu-ți dai seama? Sau că aurul adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Brazilia.) —S’ v-ajut? mă întrebă. Dumnezeule, ador băieții englezi care vorbesc monosilabic. Mă duc cu gândul la Heathcliff sau ceva de genul ăsta. — Poți să mă duci până acasă? —Unde? —La The Old Rectory. E în Stibbly. —Cam departe. Junincile, îmi explică, arătând spre remorcă. Dar pot să vă las lângă fermă. Puteți da un telefon de-acolo. —OK, am acceptat. O să vină tata să mă ia. Orlando - al cărui nume real e Dave, dar prefer să-i spun Orlando
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
din piele de râs, nici Profetul nu părea să știe a vorbi românește. Nici nu au negustorit multe cuvinte, dar Vartolomei, înainte de a-i pofti în casă, a socotit că e potrivit lucru să se fudulească, arătându-le cele două juninci, contractate cu statul, cu obligația de a le livra la greutatea de 400 kile, fiecare. Cele două juninci contractate mestecau, pe gânduri, lângă mama lor, în grajdul plin de paie și de fân. Se uitară la musafiri, dar nu conteniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuvinte, dar Vartolomei, înainte de a-i pofti în casă, a socotit că e potrivit lucru să se fudulească, arătându-le cele două juninci, contractate cu statul, cu obligația de a le livra la greutatea de 400 kile, fiecare. Cele două juninci contractate mestecau, pe gânduri, lângă mama lor, în grajdul plin de paie și de fân. Se uitară la musafiri, dar nu conteniră din mestecat, nici ele, nici mama lor, iar Vartolomei, le-a zis că toate trei erau de rasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ștefănescu părea că reinstituie supremația Logos-ului, prin quasi recitarea sunetelor cu iz de lamento sau bocet surd, subliniind cealaltă semnificație a lui Io - aceea de iubită a lui Zeus, suferind de a fi fost transformată chiar de zeu în junincă; piesa Cadenze per Antiphona pentru flaut solo de Cornel Țăranu - o muzică speculară, în care se reflectă, pe de o parte, relieful accidentat, în spirit blagian, fracturat de ritmuri de joc popular, pe de altă parte, linearitatea cantabilă, limpidă - a
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
controlul utilizării primelor de la bugetul de stat pentru grâul pentru panificație, laptele de vacă cu 3,5% grăsime și laptele de bivolița cu 7% grăsime - materie primă -, porcine și păsări vii destinate industrializării, precum și pentru vițeii obținuți de la vacile și junincile însămânțate artificial sau prin monta cu reproducători atestați, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 12 februarie 1997, Hotărârea Guvernului nr. 564/1996 privind subvenționarea în proporție de 75% a dobânzii creditelor bancare acordate de băncile
LEGE nr. 193 din 17 noiembrie 1997 pentru abrogarea Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum şi pentru abrogarea unor hotărâri ale Guvernului date în aplicarea acestei legi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118056_a_119385]
-
1 martie 1994, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 158/1995 , se acordă în continuare producătorilor agricoli, pentru vițeii obținuți după data de 1 ianuarie 1996 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, de la vacile și junincile însămânțate artificial sau prin monta cu reproducători atestați, sub condiția păstrării și creșterii vițeilor până la vârsta de 12 luni. Articolul 5 Subvențiile de dobândă la creditele acordate de către băncile comerciale producătorilor agricoli, pe bază de contracte, precum și primele de împădurire
LEGE nr. 193 din 17 noiembrie 1997 pentru abrogarea Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum şi pentru abrogarea unor hotărâri ale Guvernului date în aplicarea acestei legi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118056_a_119385]
-
găsit să mă anunțe, cînd m-am întors să-mi fac buletinul, unde e? e mort! luna perfect rotundă, nu vreau să învăț ungurește, solomîzdre pe deal, șerpi, de la 4 cu vacile, tainul, mulsoarea trei aparate, 17 vaci mai sînt, junincile manual pînă se învață, două camere lîngă lăptărie, patronul socotește, sobă, vrea să pună cu centrală pe lemne, prea mult se consumă! pînă joi, dilatația, se pricepe el și la femei, nu numai la vaci! două a trebuit să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
10 --- Destinați pentru sacrificare 25 0101.19.90 --- Altele 25 0101.20 - Măgari, catari: 0101.20.10 -- Măgari 25 0101.20.90 -- Catari 25 01.02 Animale vii din specia bovina. 0102.10 - Reproducători de rasă pură: 0102.10.10 -- Juninci (care nu au fătat niciodată) 3 0102.10.30 -- Vaci 3 0102.10.90 -- Altele 3 0102.90 - Altele: -- De specie domestică: 0102.90.05 --- Cu o greutate care să nu depășească 80 kg 135 --- Cu o greutate care să
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
135 0102.90.29 ---- Altele 135 --- Cu o greutate care să depășească 160 kg, dar să nu depășească 300 kg: 0102.90.41 ---- Destinate pentru sacrificare 135 0102.90.49 ---- Altele 135 --- Cu o greutate care să depășească 300 kg: ---- Juninci (care nu au fătat niciodată): 0102.90.51 ----- Destinate pentru sacrificare 135 0102.90.59 ----- Altele 135 ---- Vaci: 0102.90.61 ----- Destinate pentru sacrificare 135 0102.90.69 ----- Altele 135 ---- Altele: 0102.90.71 ----- Destinate pentru sacrificare 135 0102.90
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
vacă și de bivolița; ... c) porcine pentru tăiere; ... d) păsări pentru tăiere. ... Articolul 2 În temeiul art. 8 din Legea nr. 83/1993 , pentru produsele de importanță națională prevăzute la art. 1, cît și pentru vițeii obținuți de la vacile și junincile insamintate artificial sau prin monta cu reproducători atestați, producătorii agricoli beneficiază de prime. Cuantumul primelor este prevăzut în anexa nr. I la prezența hotărâre. Articolul 3 Se aprobă normele de acordare, utilizare și control al primelor de la bugetul de stat
HOTĂRÎRE Nr. 72 din 24 februarie 1994 *** Republicată privind declararea produselor agricole de importanţa naţionala, stabilirea primelor ce se acordă producătorilor agricoli, a organismelor de stat mandatate să le acorde, precum şi a normelor de acordare, utilizare şi control al acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110343_a_111672]