131 matches
-
În sud-vestul podișului, pe cuvertura de calcare jurasice și cretacice, a luat naștere un relief carstic. În partea nordică a județului Constanța se desfășoară marginea sudică a Podișului Casimcea, format din șisturi verzi strâns cutate, pe care se găsesc calcare jurasice și depozite de loess. Partea centrală a podișului, cu înălțimi între 100 și 200 m în cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slabă și presărat cu rari martori de eroziune (colți stâncoși de șisturi verzi
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
cum trebuie tratat un astfel de obiectiv. Ar trebui să fie închisă publicului larg această peșteră. Peșteră Liliecilor se află pe platforma Branului, la o altitudine de 950 m. Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase, cu „"lacrimi ale pământului"” și săli ce au tavane cu colorit diferit. Prin Peșteră Liliecilor curge un pârâiaș plin de mal. Deși nu este necesar
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
Sovietică, acolo stabilindu-se foarte puține persoane, numai în scopuri de cercetare și militare. Accesul navelor este posibil doar câteva luni pe an, în timpul verii, și necesită permise speciale. Arhipelagul este de origine vulcanică, fiind compus din bazalt neozoic și jurasic. Deși acoperite de gheață, există, de asemenea, zone acoperite cu mușchi și de licheni. Partea nord-estică a insulelor este în întregime acoperite de gheață pe tot parcursul anului, chiar dacă, uneori, gheața se retrage pe timpul verii de pe insulele meridionale ale arhipelagului
Arhipelagul Franz Josef () [Corola-website/Science/316629_a_317958]
-
României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 800 hectare. Aria protejată reprezintă un sector de îngustare realizat în calcare jurasice de răul Vârghiș, cu fenomene exocarstice și endocarstice de mare spectaculozitate. Pe versanții adiacenți râului există mai multe peșteri, dintre care cea mai cunoscută o reprezintă "Peșteră Orban Balazs" . Rezervatia " Cheile Vărgișului și peșterile din chei" se suprapune sitului "Natură
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. le sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Diatomee () [Corola-website/Science/316077_a_317406]
-
o lună mai târziu de John Neufeld și Alexander Courage. Efectele sonore, supravegheate de George Lucas, au fost terminate la sfârșitul lunii aprilie. "Jurassic Park" a fost finalizat pe 28 mai 1993. În ciuda faptului că filmul face referire la perioadă Jurasică în titlu, majoritatea dinozaurilor prezentați nu au existat decât în urma începerii Cretacicului. Universal a cheltuit 65 de milioane de dolari pentru campania de promovare a "Jurassic Park", încheind contracte cu 100 de companii pentru a lansa 1.000 de produse
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
al Carpaților Orientali). Altitudiea maximă a acestei grupe muntoase este de 1.793 m, atinsă în Vârful Hășmașul Mare. Structura geologică a Munților Hășmaș (cunoscuți și sub denumirea de "Hăghimaș" sau "Curmătura") este alcătuită la bază din șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase (între Piatra Singuratică și Platoul Ocsem), andezite, dolomite și calcare (stâncăriile din Hășmașul Mare), șisturi cu mică albă (Piatra Singuratică), roci microcristaline (Hășmașul Negru), grohotișuri, gresii și conglomerate, cu o mare varietate de
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
(însemnând „dinte vulcan”) este un gen dispărut de dinozaur sauropod din Jurasicul timpuriu. Specia cunoscută este "V. karibaensis". ul a fost descoperit în 1969 în Rhodesia (acum Zimbabwe), fiind considerată cea mai veche specie de sauropod cunoscut timp de zeci de ani, și este încă una dintre cele mai primitive sauropode descoperite
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
bazalte de inundații. Scheletul a fost descoperit în partea de sus a 30 m (98,5 ft) de paturi de nisip și aleurit (deasupra), și bazalte de inundații la bază. Mult timp s-a presupus că Vulcanodon a trăit în Jurasicul Devreme, etapa Hettangian, sau la limita dintre Triasic și Jurasic, acum aproximativ 200 milioane de ani. Prin urmare, acesta a fost considerat cel mai vechi sauropod cunoscut, până la descoperirea târzie a lui Isanosaurus (ce a trăit în Triasic), descoperirea fiind
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
dau numele și care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Șapte Scări, afluent de stânga al Șipoaiei, este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie de echipament specializat. Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Epigeneza accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie de echipament specializat. Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Epigeneza accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi de 2,5 - 15 m) și au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
dus la extincția în masă din Triasic-Jurasic, în care toți archosaurii (cu excepția crocodililor primitivi), sinapside și aproape toți amfibienii mari au dispărut, precum și 34% din viața marină, în al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
marină, în al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost un climat tropical
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost un climat tropical. În oceane
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
ca viețuitoare dominante ale apelor. Pe uscat, dinozaurii și alte reptile reprezentau rasa dominantă a uscatului. Au evoluat primii crocodili ducând până aproape de dispariție marii amfibieni. Reptilele conduceau lumea. Între timp, evoluează primele mamifere, dar nu depășesc înălțimea unei scorpii. Jurasicul mijlociu a durat 12 milioane de ani (între acum 175 de milioane de ani până acum 163 milioane de ani). În această perioadă reptilele au prosperat cu efective imense de sauropozi, cum ar fi "Brachiosaurus" și "Diplodocus". Mulți alți prădători
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
reprezentau cea mai mare parte a pădurilor. În oceane, pleziozaurii erau destul de frecvenți iar ichthiozaurii au prosperat. În această epocă are loc dezvoltarea maximă a dinozaurilor. Se dezvoltă crocodili giganți, rechini și calcani. Se dezvoltă ferigile, coniferele sequoia și chiparoșii. Jurasicul târziu a durat 18 milioane de ani (între acum 163 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani). S-a caracterizat prin extincția masivă a sauropozilor și ichthiozaurilor din cauza separării supercontinentului Pangeea în continentele Laurasia și Gondwana, extincție
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
totalmente terestre, la maturitate. Unice printre vertebrate, salamandrele au capacitatea să regenereze membrele pierdute sau alte părți ale corpului. Cele mai vechi fosile de salamandre au fost găsite în depozitele geologice din China și Kazahstan și datează cu mijlocul perioadei Jurasic, aproximativ 164 milioane de ani în urmă. Actualmente, se întâlnesc pe toate continentele cu excepția Australiei, Antarcticii și a celei mai mari părți din Africa. O treime din speciile cunoscute se află în America de Nord. Salamandrele mature, de obicei, au corpul tetrapod
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]