1,003 matches
-
la inamic sau de partea rebelilor armați. Această infracțiune săvîrșită în folosul rasvratitilor în timp de pace, se pedepsește cu munca silnica pe viață. Articolul 476 Faptele de înaltă trădare, spionaj, precum și crimele sau delictele contra siguranței Statului, comise de justițiabilii nemilitari ai tribunalelor militare, în timp de razboiu, pedepsite în codul penal cu munca silnica, sînt pedepsite cu moartea. Articolul 477 Se vor pedepsi cu munca silnica pe timp mărginit acei care vor fi săvârșit în timp de razboiu sau
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
ostaș, ordinea publică, siguranța Statului ori Constituția și legile țării, se pedepsește cu 6 luni pînă la 2 ani închisoare. Capitolul 9 Infracțiuni speciale marinei militare Articolul 553 Se pedepsesc cu închisoare dela 2 luni pînă la un an, toți justițiabilii de consiliile de justiție de bord care ar comite una din următoarele infracțiuni: 1. Degradarea din neglijență a obiectelor de inventar sau a materialului bordului (corp, mașini, căldări, armament, bărci, etc.). 2. Risipirea sau alterarea alimentelor și a materialelor, precum și
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
numărul dosarului, numele sau denumirea părților, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul și data hotărârii, inițialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic și poziția din registrul de executări penale. ... (2) Înainte de a fi puse la dispoziția justițiabililor sau predate pentru ședința de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate. ... (3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanța de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141111_a_142440]
-
inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detașați în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție informări asupra activității parchetelor
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 - (*actualizată*) (**republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148432_a_149761]
-
fundamentale". În același timp, în concepția autorului excepției, "suprareprezentarea statului în procesele în care acesta are un interes (este parte) este de natură să sugereze judecătorilor să încline balanța în favoarea acestuia sau este, în orice caz, de natură să trezească justițiabililor temerea rezonabilă că un asemenea fapt s-a produs". Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucat Legea nr. 506/2001 "nu influențează caracterul de lege organică al Legii privind contenciosul administrativ
DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2003 referitoare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice şi, în subsidiar, a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148581_a_149910]
-
penal este anterioară Constituției din 1991, autorul excepției susține, de asemenea, că prevederile textelor de lege criticate trebuie considerate că ieșite din vigoare. În ceea ce privește dispozițiile din Codul de procedură penală, autorul excepției susține că acestea încalcă egalitatea în drepturi a justițiabililor, deoarece îi privează de o cale de atac pe cei judecați în primă instanță de către curțile de apel. În încheierea prin care a sesizat Curtea Constituțională instanță de judecată a formulat opinia că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Considerentele pe
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe care le invocă. Critică formulată de autorul excepției, în sensul că dispozițiile din Codul de procedură penală la care se referă încalcă egalitatea în drepturi a justițiabililor prin faptul că îi privează de o cale de atac pe cei judecați în primă instanță de curțile de apel, este nefondată, dat fiind că nici Constituția României și nici tratatele internaționale la care România este parte nu prevăd obligativitatea
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
Marin Frunză într-o cauză civilă în pretenții, în contradictoriu cu Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - Ș.A. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate contravin art. 16 din Constituție, întrucat creează discriminare între cetățeanul deponent justițiabil, pe de o parte, și Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - Ș.A. și statul român, pe de altă parte, întrucât acestea din urmă nu trebuie să plătească taxa de timbru judiciar. Judecătoria Galați apreciază că dispozițiile art. 8 lit. c
DECIZIE nr. 178 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, şi ale art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143522_a_144851]
-
din Constituție", prin aceea că, scutind Casă de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - Ș.A. de plata taxelor de timbru pentru acțiunile judiciare sau arbitrale, precum și pentru orice alte acte în legătură cu activitatea ei, acorda acesteia și statului un privilegiu "în raport cu cetățeanul deponent justițiabil". În legătură cu această susținere Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 66/1996 , republicata, "Casă de Economii și Consemnațiuni, denumită prescurtat C.E.C., persoană juridică română de drept privat, se reorganizează în societate bancară pe acțiuni, cu acționar
DECIZIE nr. 178 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, şi ale art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143522_a_144851]
-
de atac, totuși ea urmează a fi judecată de către instanță competența să judece fondul cauzei, respectiv de un complet format dintr-un singur judecător. Astfel se îngrădește, în mod indirect, accesul liber la justiție, se creează "o diferențiere anticonstituționala față de justițiabilii care beneficiază la același nivel jurisdicțional de judecată în complet format din doi judecători" și se încalcă prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în
DECIZIE nr. 252 din 17 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144880_a_146209]
-
de neconstituționalitate. Soluția s-a bazat, în esență, pe faptul că "accesul liber la justiție nu înseamnă și gratuitatea acestuia. Art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1
DECIZIE nr. 210 din 1 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9 alin. (1) şi (2), art. 10, 11, 12, art. 13 alin. (1), art. 14, 15 şi 17 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, precum şi ale art. 1, art. 5^3 alin. (1), art. 19^20 alin. (1), art. 19^22 alin. (3) şi ale art. 19^23 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145655_a_146984]
-
nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile
DECIZIE nr. 210 din 1 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9 alin. (1) şi (2), art. 10, 11, 12, art. 13 alin. (1), art. 14, 15 şi 17 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, precum şi ale art. 1, art. 5^3 alin. (1), art. 19^20 alin. (1), art. 19^22 alin. (3) şi ale art. 19^23 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145655_a_146984]
-
presupune gratuitatea acesteia, iar justiția fiind un serviciu public al statului, costurile sale se suporta de la bugetul de stat, la ale cărui venituri contribuie toți cetățenii. În final, instanța apreciază că, potrivit art. 274 din Codul de procedură civilă, contribuția justițiabilului la plata taxei judiciare de timbru poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții, suma fiind inclusă în cheltuielile de judecată. De asemenea, nu poate fi considerată că o lipsire de apărare obligarea autorului excepției la plata taxei judiciare
DECIZIE nr. 30 din 22 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130335_a_131664]
-
parte, nu se poate susține că prin aceste dispoziții legale se aduce atingere și altor principii constituționale, cum sunt egalitatea în drepturi și garantarea dreptului la apărare, întrucât, potrivit prevederilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din cheltuielile pe care le implică serviciul public al justiției, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții, inglobandu-se în cheltuielile de judecată. Sub un alt aspect, se arătă în continuarea opiniei instanței judecătorești
DECIZIE nr. 42 din 14 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130337_a_131666]
-
cum se interzice înființarea de instanțe extraordinare, ar trebui înlăturata orice discriminare, pentru că toți cetățenii să poată beneficia de aceleași căi de atac și de aceeași procedură în procese similare. Se arată că legea în vigoare nu asigură "egalitatea șanselor" justițiabililor, atât timp cât o categorie dintre aceștia este exclusă de la posibilitatea folosirii acelorași căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond, pe care o au toți ceilalți. Se solicită Curții Constituționale să examineze dacă "modul de stabilire a competenței după
DECIZIE nr. 295 din 7 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146333_a_147662]
-
fie organ de jurisdicție în asemenea litigii; 2. plata taxei ce a fost reiterata de Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 , dar majorata valoric, poate fi prohibitiva pentru accesul liber la justiție, deși se recunoaște de către recurenta că este normal ca justițiabilii să efectueze cheltuieli pentru administrarea justiției; 3. în opinia recurentei, cererea de revizuire instituită conform procedurii prevăzute de Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 este considerată ca fiind o materializare a dreptului de petiționare; or, conform dispozițiilor constituționale, exercitarea să este
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
Justiției), în care am dat replica doamnei judecător Bârsan și avocatului ei, Corneliu Liviu Popescu, că publicația aceasta are ca ocupație principală vituperările împotriva procurorilor anchetatori. Altceva nu mai au în sfera lor de preo cupare, acolo se plâng toți justițiabilii, toate părțile procesuale - așa zișii bloggeri din lumea justiției sunt, de fapt, părțile procesuale din dosarele DNA. Acolo e latrina lor, în care au dreptul să spună orice fără cenzură. Și de aceea le-am recomandat colegilor mei să nu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
2: a. să rezolve disputele dintre cetățeni și cele dintre aceștia și autorități; b. să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale omului; c. să promoveze și să susțină statul de drept 3. În centrul sistemului de justiție astfel conceput este justițiabilul, ale cărui garanții la un proces echitabil sunt asigurate de un judecător care trebuie să fie independent, competent și imparțial. Ca urmare a importanței funcției sale sociale, rolul judecătorului trebuie asigurat atât la nivel legal, cât și la nivel instituțional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
b) Consiliul Justiției trebuie să aibă drept funcție protejarea independenței atât a sistemului judiciar, cât și a fiecărui judecător în parte și să garanteze, în același timp, eficiența și calitatea justiției în conformitate cu articolul 6 al CEDO pentru a întări încrederea justițiabililor în justiție; c) Consiliul Justiției ar trebui să fie protejat împotriva riscului de a-și vedea autonomia limitată de puterile legislativă și executivă, figurând la nivelul cel mai ridicat al ierarhiei normelor. B. Asupra componenței Consiliului Justiției: a) pentru a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
financiare adecvate care să îi permită o funcționare optimă și independentă; c) unele decizii ale Consiliului Justiției trebuie să fie motivate și să aibă valoare de constrângere, dar să fie supuse căilor de atac; d) drept condiție esențială a încrederii justițiabililor, Consiliul Justiției ar trebui să acționeze cu toată transparența și trebuie să se justifice pentru activitățile sale, îndeosebi prin intermediul unui raport de activitate periodic destinat de asemenea să sugereze îmbunătățiri în privința funcționării justiției. D. Asupra competenței Consiliului Justiției: a) Consiliul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională. ... (4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) și (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă. ... ------------- Art.
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112086_a_113415]
-
ca o^ hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână fără efect în defavoarea unei părți." (alin. 40) în această cauză, în care autoritățile interne nu au vrut să respecte o hotărâre pronunțată împotriva lor, Curtea a subliniat că "protecția efectivă a justițiabilului și restabilirea legalității implică obligația de a se supune unei hotărâri pronunțate de o astfel de jurisdicție." (alin. 41) În cauza immobiliare Saffi împotriva Italiei (hotărârea din 28 iulie 1999, Culegere de hotărâri și decizii, 1999-V), executarea unei hotărâri
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2003 în cauza Ruianu împotriva României(Cererea nr. 34647/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163192_a_164521]
-
ar conține următoarea prevedere: "comunicarea actelor de procedură se va face, în toate situațiile, prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia". Arată că statul român pretinde tuturor justițiabililor să folosească numai calea scrisorii recomandate, în situația în care doresc să se adreseze autorităților judecătorești. Consideră că statul trebuie să se supună acelorași reguli pe care le impune cetățenilor săi, cu atât mai mult cu cât practica instanței constituționale
DECIZIE nr. 346 din 21 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162272_a_163601]
-
doresc să se adreseze autorităților judecătorești. Consideră că statul trebuie să se supună acelorași reguli pe care le impune cetățenilor săi, cu atât mai mult cu cât practica instanței constituționale este constantă în a egaliza drepturile de care se bucură justițiabilii, fie ei autorități ale statului, persoane fizice sau persoane juridice. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură civilă este întemeiată, întrucât "folosirea frecventă a procedurii de afișare
DECIZIE nr. 346 din 21 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162272_a_163601]
-
criticat nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, deoarece nu face nici un fel de diferențiere între contribuabili. De asemenea, a amintit că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, așa încât este legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la
DECIZIE nr. 509 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164613_a_165942]