110 matches
-
ale creatoare, iar intelectul este, mai degrabă, letargic. Imaginația - capacitatea de a vedea, dintr-o privire întregul univers 60, de a surprinde asemănările, în contradicții și de a le da apoi expresie sintetică - este limbajul specific geniului, în doctrina estetică kantiana, sursa principala a doctrinei romantice: [geniul 1) este talentul de a produce ceva, pentru care nu poate fi stabilită vreo regulă, ceva ce nu presupune o anumita îndemânare înnăscuta și care poate fi apoi învățată potrivit unei reguli anume; prin
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
creeze acea stare de spirit exaltata, care nu este decât o condiție pregătitoare a cunoașterii ultime, prin care artistul recuperează sensul armoniei universale și redescoperă apartenența lui organică la cosmos 63. Mai aproape de Ion Barbu, continuând, parțial, linia de gandire kantiana, de la care se revendică și Edgar Poe, Henri Bergson crede că semnul distinctiv al genialității în arta constă în faptul că autorul percepe stări, experiențe, pentru care omul obișnuit și limbajul comun nu au o expresie adecvată. Filozoful francez stabilește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
trebuie să înaintăm mai în profunzime, "ne obligă să mergem dincolo de lumea spațio-temporală a universului, într-o ortoexistență, parte a existenței totale, unde putem căuta principiile simple și unitatea lumii"628. De aceea, crede Mihai Drăgănescu, antinomiile de felul celor kantiene trebuie interpretate nu ca simple antinomii, ci ca realități dialectice care exprimă o realitate mai profundă. Din păcate, Kant a refuzat soluția dialectică, limitând în felul acesta puterile rațiunii. El a ignorat aici, ca și în cazul criticii raționale a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Allen: "ceea ce este cel mai bine pentru cei mai mulți"39, care s-au dovedit catastrofale ecologic. Teoriile deontologice scot în evidență importanța motivului în alegerile morale. Motivele acțiunilor umane stau sau ar trebui să stea sub incidența legilor morale universale (etica kantiană) sau a comandamentelor morale de conviețuire socială corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
tiranicei cauzalități, lege fundamentală a viului, a realului. „Lui”, „sensului vieții”, nu i se poate aplica deci acest instrument absolut, cauzalitatea, cu care „lucrăm” și Înțelegem tot ce este și ce mișcă și nici măcar cu „instrumentele apriorice” ale filosofiei „critice” kantiene, noțiunile transcendente de spațiu, timp, materie și, implicit, cauzalitate. Nu este deci „obligatoriu” ca „viața să aibe un sens!”. Sau, cum o spuneam la Începutul acestor pagini și cum ne șoptește și universalul bun-simț, ea, „viața”, are sensul pe care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
înșine. Sunt condiții consubstanțiale unei lumi libere cu oameni liberi, a cărei parte ne-ar conveni să fim. Imi trebuie neaparat sursa Etica mioritică Am ajuns la ideea unei „etici mioritice” după o incursiune teoretică în alte tipuri de etică (kantiană, utilitaristă, a virtuților, a grijii), în aplicări ale eticii în domeniul politicii (deci asupra problemei „mâinilor murdare”). Desigur, n-aș fi putut ajunge la acest concept dacă, studiind viața publică românească, nu m-aș fi trezit în fața unui obstacol adeseori
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
În spațiul modernității, etica promovată de Gabriel Liiceanu este exotism curat. Când se discută despre etica în viața publică, în spațiul secular al vieții publice și se aplică paradigme mari de gândire - dacă este să mă gândesc la cele filozofice (kantiană, utilitaristă, cea legată de etica drepturilor sau de etica virtuților, ca să nu mă refer la eticile postmoderne) -, nu discuți niciodată în termeni absolutiști. Absolutismul nu se poate aplica într-un spațiu democratic. Dacă în România punem mereu problema luptei între
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
germane, din direcția filosofiei kantiene și husserliene, privește opțiunea fenomenologică asumată de D. Gusti, nu însă înainte de a o „contagia” cu influențe pozitiviste franceze și românești. Educația sa l-a sensibilizat față de cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al XIX-lea și cea a lui Ed. Husserl (1859-1938) de la începutul secolului al XX-lea. D. Gusti a descoperit în filosofia germană o teorie a subiectivității, opusă „determinismelor” exterioare, populare în epocă, ce susținea că ordinea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dauna celorlalte. O primă tradiție este cea hobbesiană, centrată pe conflict și război; o a doua tradiție este cea lockeană, care accentuează relațiile contractuale, de schimb, din relațiile internaționale (cum sunt relațiile de cooperare economică); a treia tradiție este cea kantiană, a societății globale, care se concentrează asupra proceselor de solidarizare transnațională și asupra a ceea ce astăzi includem în ideea de guvernare globală (global governance). Așadar societatea de state a ultimelor secole se structurează în jurul a trei procese esențiale: războiul (conflictul
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
îi era alterat, dar corpul apărea a fi diminuat dincolo de orice descriere. Depuse în cripta Profesorilor, rămășițele sale pământești nu vor rămâne multă vreme acolo. Încă din 1809, până la criptă s-a format o alee care purta numele grecesc Stoa Kantiana. La 21 noiembrie 1880, rămășițele pământești sunt transferate într-o capelă gotică din preajma catedralei din Königsberg (astăzi, Kaliningrad), iar mormântul său, ornat cu un bust sculptat de Schadow și o copie a Școlii de la Atena a lui Rafael, poartă inscripționată
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]