512 matches
-
propriu de bunăstare" (Dalai Lama). În contextul discuțiilor etice vaste privind acțiunea morală și judecată, Budismul este caracterizat prin credință că consecințele negative (nefericite) ale acțiunilor noastre, derivă nu din pedepsirea sau corectarea bazată pe judecată morală, ci din legea karmei, care funcționează ca o lege naturală de cauză și efect. O simplă ilustrare a unei astfel de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
simplă ilustrare a unei astfel de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice acțiune este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice acțiune este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată samsara, alții o vor elibera în [[Nirvana|nirvana]]. Budismul relaționează karma direct la motivele din spatele unei acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată samsara, alții o vor elibera în [[Nirvana|nirvana]]. Budismul relaționează karma direct la motivele din spatele unei acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte ignoranța poate ușor să fie "rea" în faptul că formează
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte ignoranța poate ușor să fie "rea" în faptul că formează rezultate neplăcute pentru "actor". În budism, karma nu este singura cauza pentru tot ce se întâmplă. Așa cum este învățat în textele antice, tradiția clasifică mecanismele cauzale ce guvernează universul, în 5 categorii, cunoscute ca Niyama Dhammas: Principiile fundamentale ale [[Jainism]]ului gravitează în jurul conceptului de altruism nu
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
puternicii dușmani ai oamenilor. Mânia strică relațiile bune, mândria distruge smerenia, înșelăciunea distruge pacea iar lăcomia distruge totul. Jainismul recomandă cucerirea maniei prin iertare, mândria (egoul) prin umilință, înșelăciunea prin onestitate și lăcomia prin mulțumire. Principiul nonviolenței caută să minimizeze karma care limitează capacitățile sufletului. Jainismul vede fiecare suflet că demn de respect, deoarece are potențialul să devină Siddha (Param-atma - "cel mai înalt suflet"). Deoarece toate fiintele vii posedă un suflet, mare grijă și conștientă este esențială în acțiunile individului. Jainismul
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
ulterior a fondat un corp de voluntari pentru altruism. Acest corp de voluntari până în zilele noastre este în continuare angajat în a face bine altora și antrenează noi voluntari în a face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
voluntari până în zilele noastre este în continuare angajat în a face bine altora și antrenează noi voluntari în a face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
antrenează noi voluntari în a face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda notează că karma
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda notează că karma este inconștiență și de scurtă durată, si încetează să existe îndată ce o faptă este executată. Prin urmare, karma nu poate dărui fructele acțiunilor la o data viitoare, în funcție de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta că karma generează Apurva sau
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda notează că karma este inconștiență și de scurtă durată, si încetează să existe îndată ce o faptă este executată. Prin urmare, karma nu poate dărui fructele acțiunilor la o data viitoare, în funcție de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta că karma generează Apurva sau Punya, care oferă fructe, deoarece Apurva nu este conștientă, nu poate acționa decât mutată de o ființă inteligență
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Sivananda notează că karma este inconștiență și de scurtă durată, si încetează să existe îndată ce o faptă este executată. Prin urmare, karma nu poate dărui fructele acțiunilor la o data viitoare, în funcție de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta că karma generează Apurva sau Punya, care oferă fructe, deoarece Apurva nu este conștientă, nu poate acționa decât mutată de o ființă inteligență cum ar fi un zeu. Ea nu poate independent oferi recompensă și pedeapsă. Articol principal: [[Altruism (etică)]] Există o
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
tot ce vom putem afla”. Cacella a călătorit în Tibet și a ajuns în cele din urmă în noiembrie 1627 în orașul Shigatse din provincia Ü-Tsang; Cabral a sosit și el în ianuarie 1628. Ei sunt primiți acolo de regele Karma Tenkyong (1599-1642). Cei doi misionari au fondat în 1628 o misiune creștină la Shigatse, orașul în care se afla mănăstirea Tashilhunpo și reședința lui Panchen Lama. Deși iezuiții au fost bine primiți și au sperat că misiunea din Shigatse va
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
și a fost, de asemenea, un exponent al filozofiei Advaita Vedanta, cea mai influentă sub-școală de Vedanta. Swami Krishnananda a practicat și predat „Yoga Sintezei” sau „Yoga Integrală” promovată de Swami Sivananda, care combină cele patru căi principale ale yogii: Karma Yoga (calea acțiunii), Bhakti Yoga (calea devoțiunii), Raja Yoga (calea controlului psihic) și Jnana Yoga (calea cunoașterii de sine).
Krishnananda Saraswati () [Corola-website/Science/336553_a_337882]
-
evenimente aleatorii și întâlniri cu ostatici pot avea loc pe parcursul jocului; de exemplu, jucătorul poate fi atacat pe neașteptate de un vultur, lovit de o mașină sau poate fi martor la un animal ce atacă o persoană. Jucătorii pot acumula karma prin efectuarea de acțiuni cordiale față de rebeli, precum ajutarea lor atunci când sunt atacați de animale sălbatice sau inamici. Aceste acțiuni le vor oferi jucătorilor reduceri la achiziționarea de noi iteme și le vor permite să radiotelefoneze pentru ajutor și întăriri
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
dezvoltate prin comunitate și prin acțiunile, în joc, de un singur război asediu players.Lineage ÎI creează asediile și razboaielec că în realitate. Pentru a fi siguri de PvP-ul rămâne sub control, proiectul, include un sistem care prevede sistemul Karma care prevede consecințe negative pentru uciderea altor jucători atunci când acestea nu ripostează. Atunci când sunt într-o stare de haos (karma număr mai mare decât zero), cu un numar de PK de 5 sau mai multe, jucătorii au o o mare
Lineage II () [Corola-website/Science/309684_a_311013]
-
că în realitate. Pentru a fi siguri de PvP-ul rămâne sub control, proiectul, include un sistem care prevede sistemul Karma care prevede consecințe negative pentru uciderea altor jucători atunci când acestea nu ripostează. Atunci când sunt într-o stare de haos (karma număr mai mare decât zero), cu un numar de PK de 5 sau mai multe, jucătorii au o o mare probabilitate mare de a scăpa elemente dacă sunt uciși. Clase și Subclase În prezent, există un număr mare de clase
Lineage II () [Corola-website/Science/309684_a_311013]
-
traduce că "(Marea) Eliberare prin intermediul auzului, în timpul așteptării". Potrivit tradiției tibetane "Bardo Thodol" a fost compus de către Padmasambhava și scris de ucenicul sau, Yeshe Tsogyal, îngropat apoi în dealurile Gampo din Tibetul central și, ulterior, descoperit de către un terton tibetan, Karma Lingpa. Sunt mai multe variante ale cărții în funcție de diferitele secte. traducerea corectă este : Cartea tibetana a eliberării prin ascultare
Bardo Thodol () [Corola-website/Science/318094_a_319423]
-
compediu de speculații metafizice și filozofice puse în circulație în jurul anului 900 i.Hr.Potrivit textelor Vedice, destinul unui hindus este determinat de toate acțiunile sale și de consecințele acestora de-a lungul fazelor succesinve ale existenței. Destinul său este numit Karma. O viață corectă în prezent constituie garanția unei existențe mai bune mai târziu. O viață vicioasă în prezent va avea drept consecințe reâncarnarea într-un animal inferior. Acest ciclu continuu al nașterii și morții este încheiat doar atunci când sufletul atinge
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
în câteva scrisori din 1627. Cacella a călătorit în Tibet și a ajuns în cele din urmă în noiembrie 1627 în orașul Shigatse din provincia Ü-Tsang; Cabral a sosit și el în ianuarie 1628. Ei sunt primiți acolo de regele Karma Tenkyong (1599-1642). Cei doi misionari au fondat în 1628 o misiune creștină la Shigatse, orașul în care se afla mănăstirea Tashilhunpo și reședința lui Panchen Lama. Deși iezuiții au fost bine primiți și au sperat că misiunea din Shigatse va
João Cabral () [Corola-website/Science/334547_a_335876]
-
monumentului sunt o serie de reliefuri reprezentând o lume dominată de pasiune și dorințe (Kamadhatu-primul nivel), în care cei buni sunt recompensați cu reâncarnarea în forme de viață superioare iar cei răi sunt pedepsiți luând forme inferioare, demonice, după legile Karma. Primele 117 panouri descriu mai multe acțiuni care conduc la unul și același rezultat iar 43 de panouri demonstrează rezultatele acțiunilor care au un singur efect. Aceste reliefuri și scenele carnale sunt ascunse cu blocuri de piatră deoarece ulterior a
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
care influențează evoluția lumii și îi menține ordinea. Fiecare prima ființă creată în fiecare univers se numește Brahma, iar datoria ei este să creeze o diversitate de elemente naturale, de forme de viață, în lumea pe care o guvernează. După karma pe care au avut-o oamenii în universul anterior, ei sunt puși în noi corpuri, și pot fi orice, ori Brahma însuși, ori un animal sau o insectă. Acest ciclu viață-moarte-reîncarnare continuă la infinit. Multe suflete umane purificate primesc atribuții
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]