7,766 matches
-
a urma cursurile facultății de filologie din Tizi*. Vor trebui apoi să se mărite cât mai bine , să arate ca niște adevărate doamne iar mâinile lor ar fi avut astfel de suferit. Din vânzarea acestui ulei și a covoarelor de lână de oaie pe care le țesea în timpul iernii, Yemmah reușea să le plătească studiile și să le strângă bani pentru nuntă și zestre. Acum Ahmet era cel care își ajuta, mama la prepararea uleiului, muncă migaloasă care cerea efort și
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
fetișcana, tuna, cu iapa Neli, din Plai, si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit până-n Paști cu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene și privi spre departe. - Ie, a răspuns imediat, nea Ion Puhoiu m-o mai învățat o rugăciune, can ieream cu iel pe Cibanu, la sterpe. Nea Ion ierea de loc
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene și privi spre departe. - Ie, a răspuns imediat, nea Ion Puhoiu m-o mai învățat o rugăciune, can ieream cu iel pe Cibanu, la sterpe. Nea Ion ierea de loc din Ocoliș. O
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Rămân al vostru,/de stat statornic...//și datornic-/ca un cal de val/și un câine/amical!// Adio, am fost cu voi./ Mereu unit cu iarba - /cu pământul,/cu piatra și apele/de Danubius albastru.// Am adus acasă, pe țărm - /Lână de aur, blestemată/și înflăcărată, împreună/cu Ovidius și Homer.// M-am uitat la Bacovia/acasă și am dispărut/cu Eminescu, creierosul/acela al lui Stănescu mereu.” Nicolae Băciuț, poet, prozator șu publicist târgumureșean, a evocat momente ale prieteniei cu
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc și pentru România ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au gândit și realizat această
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1444689499.html [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. • Deznodământ Câmpia lată în cârlig mă prinde în lanurile pline cu grâu. Timpul trage la război firul gros de lână aleasă, tuns, luat de la oi. Câinii latră și-s cu mine, martori loiali stau în prag. Seara-mi spune o poveste despre neamul meu de ieri. Pleoapele sunt obosite, adorm cu stelele pe cer. Referință Bibliografică: Noiembrie / Cristina Mariana Bălășoiu
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1477836235.html [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
crește Acord de lăută Și bardul vestește: Berbecul e-ntâiul ce-atârnă în slavă Lui, solului vieții cu noi începuturi Divin creator strălucind în amurguri Îi dăruie bardul întâia octavă. Prin steaua lui Ares, sau Alpha Arietis Îmbracă în farmece lâna de aur. Semeț pe cadran este Marelui Faur Prin coarnele falnice-n media noctis. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Un Taur ceresc, semn pentru Afrodita, Prăvale spre Ghilgameș cumplitul amar, E sol
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1495954812.html [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
va comunica în monologul care va urma. Domnule Rozental lămurește te rog domniile lor. Relativ comod pe scaunul său, domnul Rozental urmărit intens de toate privirile începe dezinvolt următorul monolog: „Sunt cetățean român, multietnic deoarece tata a fost sas de pe lână Brașov iar mama franțuzoaică. Botezat Ortodox în București mi-am reconsiderat vederile religioase după citirea lui Eliade și vizitarea mai multor biserici, în special Musulmane. Astăzi sunt un fan al naturii în rol de Dumnezeu iar Natura î-mi răsplătește
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
nu-i colectivă. Pământu-i bun doar de pășunat, ici pe colo mai punem câte un cartof, nu intră așa ușor utilajele pe el... N-or făcut colectivă. Dăm și noi o dare anuală în funcție de șeptelul din gospodărie, viței, porci, miei, lâna și ouă, de toate, berechet, dar nu avem colectivă... Apoi, nici cred că or putea face vreodat. Or încercat ei și romanii să pună stăpânire pe oameni aici și nu or avut spor. - Hopa, zice cel din față, după ce își
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
Mare, îi acolo, are cam 1600 metri. - Aha, se mulțumi Șerban să-i răspundă. - Ai auzit dumneata de Cătanele Negre sau Sumanele negre? - Parcă, ceva... - Napoleon le-o dat numele ăsta la recruții militari de aici, că purtau mantaua din lână de culoare neagră, cum îi portul de pe aici. Și astăzi îi zicem tot „suman”. Acum să știi, că vremurile aiestea nu or fost tocmai rele pentru cei care trăiau pe aici și din alte motive. Era nevoie de un număr
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
inițial au servit doar cu scop religios. Turnul cu ceas Belfort deținea o cameră secretă unde se păstrau documentele ce atestau privilegiile municipale. De asemeni mai există o încăpere denumită Camera pânzei de pe timpul când în Gent înflorise comerțul cu lână și pânză. În această încăpere se încheiau afacerile comerciale. Aici mai există o mică anexă numită Mammelokker, care a servit ca intrare a paznicilor spre camerele de observație. Legenda spune că în ea a fost închis un prizonier roman pe
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui Tămădău. Ultimii cinci erau de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau piuă de postav și mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti¬nuat să fie chiar și după marea naționa¬lizare. Cebuc avea porecla asta fiindcă omul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
ei. Mai un punct, o virguliță, Un curcan, o punguliță... Încadrări găsim destule - De-aia e lege pe lume. Polițiștii ar șoma, Să-i mai prindă ar uita, Ca pisica-ar dormita... Torcând iarna și vara - Fără spor și fără lână, Ar muri de viață bună, Dacă noi nu i-am scăpa. Îi băgăm și îi scoatem, Și mereu îi reciclăm, S-avem cadre pregătite Ca să fure pe-ntrecute; La export să putem da..., Lichidăm corupția. De-i scoatem, îi și băgăm
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
caracterului capricios al Babei Dochia. Legendele despre Babă Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfățișează că o babă ce avea o nora, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/babele-din-luna-martie/ [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu oile la munte. Acolo este fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/babele-din-luna-martie/ [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
Se impune, din partea guvernanților uslași o prezentarea riguroasă a obiectivelor și a termenelor limită de realizare. O cât mai bună comunicare. Reacțiile lor să fie la maximum două-trei ore de la lansarea unui zvon, provocări, manipulări... Transparență maximă ! RADIO EREVAN - De ce lâna oilor din Falkland este cea mai căutată din lume. iar lâna mioarelor carpatine nu este deloc căutată? Oare numai pentru că oierii lor sunt profesioniști și nu se bagă prin tot felul de comisii ale Parlamentului? Toate bune? Ai nevoie de
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+6): PREOCUPĂRI COTIDIENE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1360501361.html [Corola-blog/BlogPost/366076_a_367405]