193 matches
-
chefuri și înregistrări de concentrații alcoolice la recomandări vag băbești e de-a dreptul cuceritor... Obiectele de îmbrăcăminte, în limbajul neaoș al începutului de secol, plantele medicinale, denumirile din popor, cu mitologizarea aferentă, ale cîte unei boli - svîcnituri, oprirea udului, lâncezeală, beșica cea rea etc. - iau loc, într-o logică mai curînd a poveștii decît a științei, pe paginile dicționarului. Întîlnirea dintre bonjuristul subțire și giubeaua tătîne-su, una din temele epocii, se poate lesne vedea și în felul cum e alcătuit
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
nu are stare. Când stă pe loc, se bâțâie. Și dacă stă, stă pe ghimpi. E nestatornic. Și anxios. Tare sucit. În toate. Dar, deși urăște etic somnolența, el respectă cu religiozitate tânjala. Nu are grețuri filosofice, dar iubește dezinteresat lâncezeala încruntată. Este dinamic, se agită și se frichinește bine, dar, în același timp, e statornic cu mare bucurie. Mobil până la amețeală, e degrabă promițător de fapte și mărețe împliniri în așezare. Este aferat, fiindcă are mereu ceva de făcut, dar
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
a romanului. Suspiciunile că unii transfugi devin spioni (agenți ai unei posibile subminări a regimului burghez din România) determină închiderea granițelor. Pe acest fond, locotenentul Ragaiac primește ordin să se deplaseze pe Nistru cu detașamentul său de pază. Dintr-o lâncezeală de garnizoană, Ragaiac se vede mutat într-o zonă de risc, implicat într-o misiune foarte importantă. Era tocmai ceea ce-și dorea: o schimbare radicală a vieții. Aceasta e premisa psihologică decisivă pentru a înțelege mutațiile care se petrec
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
himen trece libelula ca o lila, ca un tutun; e semn! La cuibul dumitale vin în genunchi să mă depun! înălțare Orașul privit prin plasma sangvină pare coborât dintr-un suflet slav, Toți împachetează și pleacă hei, nici urmă de lâncezeală lirică; prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține de urât mucenicii. Va să zică posteritatea ți-a rezemat bicicleta
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
și-aș vrea să fii aici,/ Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie./ Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici/ După ce-au lins smântâna (slup-slup!) din farfurie"). Cea de a doua strofă accentuează atmosfera de lâncezeală, de abulie senzorială de care se lasă marcați eroii lirici. Cuvintele, gesturile și mișcările au o lentoare extremă, dinamismul este minim, iar rezonanța afectelor se înscrie și ea într-o astfel de poetică a semitonului, a nuanței afective infinitezimale ("}i-
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
ele, câteva care repetă pasaje cunoscute din Jurnal: „Parcă mi-au secat creierii. Adevărat că e imposibilă căldura. Orișicum însă constat că merge greu; ceea ce nu mă împiedică să persist. Inspirația așa e: trebuie forțată. Nimic nu se dovedește prin lâncezeală. Cu atât mai puțin un roman atât de complicat și de deosebit, cum vrea să fie Adam și Eva”. Astfel încât se poate concluziona că „adâncirea exegezei rebreniene”, dezideratul noului proiect editorial coordonat de Niculae Gheran, se vede redusă, prin acest
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
să se clatine, ca atunci, cînd studenta aceea frumoasă îmi oferea o bibliotecă de plăceri pe doar o pungă de prune uscate: Doamne, primăvara lentilelor ei de contact pare fără sfîrșit/ iarba înaltă a fiorului mai adie încă în liniștea lîncezelii de-acum. * * * aceasta e viața! - înfiorătoare ca urletul celulelor de reeducare/ frumoasă ca dimineața de vară în care bărbații bat coasele îngenuncheați într-un lan de lucernă ca pe o toacă la capătul lumii/ ...coală de indigo prinsă între două
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
intuiția că viața e iremediabil absurdă, ci fiindcă reprezintă tocmai repausul necesar pentru a relua cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din acest motiv, cine nu știe să guste odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
nesfîrșită îndoială, admirîndu-l din cap pînă-n picioare pentru cicatricele și ciupiturile de pe față, nodul impecabil de la cravată, încheietura fină a mîinii drepte, robustețea agila a genunchilor picior peste picior. Pînă și mișcarea trenului îi sporea intensitatea gratiei legănîndu-i-o cu o lîncezeala austera și am descoperit cum anume această grație îi alcătuia un acoperămînt perfect pentru furia deznădăjduita care zăcea în el." Spațiul trăirii comune acutizate de situația neobișnuită în care sînt puși cei doi, îi apropie pînă la intimitate, pînă la
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
altceva? ”, se întreabă chirurgul după ce a lăsat bisturiul și este acum pregătit să ia dalta sau freza pentru a încheia o lucrare care i-a fost aproape de suflet - o privire în timp, ca un mesaj pentru lumea pironită în călduța lâncezeală a „falnicelor” neîmpliniri: „Ochiul timpului”, sculptura din lemn și bronz, cuburi care se înalță spre cer, undeva unde dobândesc alte forme mai blânde... În atelier, așchii de lemn și metal. Pentru moment nu realizez că acum și ele au valooare
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
atent la fiecare senzație și vibrație a eului, isi întoarce privirea dinspre apă neliniștitoare spre propria făptura. Ideea mi se pare foarte interesantă și perfect plauzibilă, pentru că dacă stăm să ne gîndim, cîți nu dorm pur și simplu făcînd plajă? Lîncezeala devine adormire, ieșire completă din agitația cotidianului. Se pare că încă de la sfîrșitul secolului trecut au existat o serie de ghizi care prezentau plajă sub forma hedonista, propunînd celor interesați experiență autodescoperirii în lenea și torpoarea nisipului cald. Plajă devine
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
în partea de scenă avantajată de un soi de penumbră. Cînd nu-i vede nimeni, se "răcoresc" citind cărți luate din anticariat, povestind foste călătorii și consumîndu-și năduful în ironii minore. Niște oameni de prisos, mutați de pe divan în dulcea lîncezeală din fotoliul de apartament. Printre ei, conștiințe mai "ascuțite" încearcă, în toropeala generală, să compare, știind prea bine că tot nu schimbă nimic. Și să compară în fața celorlalți cu morala lor desuetă, cu nostalgiile lor subversive față de optimismul general. Să
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
adică (Bezirk). Cum nu cunoșteam cuvântul, înțelegeam bețâc. Fiindcă o spunea la jocuri, îmi dădeam seama că înseamnă ții cu cel mai tare, dar nu vedeam legătura cu bețivul. „Poate ca să nu te caftească”, îmi ziceam. În mod caracteristic pentru lâncezeala mea constitutivă, nu l-am întrebat pe tata, cum multe alte lucruri ar fi trebuit să-l întreb. Am început operațiunea cândva evocată ca posibilă și improbabilă: alegerea și clasarea, în plicuri separate, a scrisorilor primite de la oameni - adică scriitori
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
cărții de joc, furată și ascunsă la jartea, piciorul care se freacă, desculț, de scaun a plăcere și extaz, ochii vicleni și parșivi care se învîrtesc a intrigă și complicitate fără de sfîrșit împotriva a ceva sau a cuiva. Vînzoleala sau lîncezeala din jurul unei mese de jucat cărți, dimensiunea cinică și grotescă de pe scenă, înainte și după moartea Margaretei, creează o imagine susținută și de ideea decorului, de cele cîteva scoarțe oltenești, autentice. Scenograful Vittorio Holtier nu numai că împarte spații și
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
este și cel de azi. În descrierea naratorului parcă se strecoară și niște clin d'oeil-uri ale autorului de azi: "...pe măsură ce cunoscuse locuri și fapte, cercetând mai ales spiritul locului și starea de fapt, domnitorul începuse să descopere vraiștea și lâncezeala din ministere, drumurile desfundate, școlile și spitalele sărmane, jaful și delapidările din prefecturi, din poliție și din ce-lelalte instituții, puținele felinare cu petrol din București și multele împuțiciuni ale orașului, zvonurile, sforăriile și taberele din politică, plăcutele plimbări la Șosea
Istoria la firul ierbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7570_a_8895]
-
mă convinge pe deplin cu acest 89 89...fierbinte după '89. Întregul drum de la text-texte la spectacol este perfect articulat, argumentat, coerent, fără încărcături, cosmetice, brizbrizuri. Simplitatea și onestitatea lui tușează, emoționează. Vibrațiile contează să anuleze, măcar pe durata reprezentației, lîncezeala din noi, pietrificările, inerțiile, nostalgiile. Recomand spectacolul și ca pe o formă de terapie. Cine uită, nu merită!" Cam ce se petrece cu noi... Din această întîlnire a Anei Mărgineanu cu sine și cu această trupă a avut de cîștigat
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
doi au nevoie pentru a-și exprima ideile. Asta nu înseamnă că auspiciile sub care debutează dialogul ar fi putut fi mai liniștite: dimpotrivă, încordarea este binevenită, căci, fără tensiunea de la început, riscul ca tematica volumului să dea naștere unei lîncezeli discursive ar fi fost mare. Așa însă, coliziunea petrecută în primele pagini încarcă cititorul cu o stare de spirit care îi menține atenția trează, în ciuda inactualității temelor dezbătute. E ca și cum impulsul inițial îți împrumută destulă energie pentru a urmări ideile
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
intuiția că viața e iremediabil absurdă, ci fiindcă reprezintă tocmai repausul necesar pentru a relua cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din acest motiv, cine nu știe să guste odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
ciomagul de ulm și atât, și fără să prindă de veste ai săi, s-a strecurat binișor afară pe poartă. Îi era limpede că, odată pornit, pentru el, nu se mai afla drum de înapoiere. Satul zăcea încă înecat în lâncezeala greoaie a somnului și întunericului. Apoi a urcat pe ulicioare dosnice până în marginea lui. S-a furișat pe cărarea de lângă gropile de pământ galben prin spatele grădinilor de pe coastă și a ieșit, sus, la câmp; iar de-acolo pe drumul
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
pe care îl considerau minor sau credeau că nu e treaba lor sau pe care îl ignorau pur și simplu. Spuneai că le e o paralizantă frică de moarte. Speculeaz-o! Folosește-o pentru a le sparge rutina osificată de generații, lâncezeala uleioasă a minții, râncezeala puturoasă a sufletului, sentimentul confortabil al funambulului care știe că dedesubt e întinsă o plasă de protecție... Mai mult, orice viață scurtată brutal degajă un surplus de energie vitală. Ea poate fi folosită pentru construirea unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bulgar a încheiat unul după altul capitolele negocierii, până la terminarea lor în luna iunie. Nu vom relua aici analiza a ceea ce s-a petrecut în România în acest timp. Fapt este că abia în 2000-2001 economia românească a ieșit din lâncezeală și a început reformarea ei radicală. Ca urmare a acestui fapt, România a rămas în urmă și cu negocierile la Bruxelles. În iunie 2004, negociatorii români au obținutun succes neașteptat - au încheiat capitolul agricultură, care fusese programat pe cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
prinse între zeci de obligații, am o furie aproape viscerală pe cei al căror chip trădează absența oricărui proiect existențial. M-au fascinat încă din copilărie personajele bovarice, femeile singure ce petreceau ore și zile într-o perfectă stare de lâncezeală. Am cunoscut destule exemplare de acest fel, și nu puține ar fi meritat să devină eroine de roman. Le observam mai ales vara, în vizite la rude sau la prieteni ai părinților mei. Aș putea construi o veritabilă galerie a
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
să mergi la meciuri și la băutură, și-n tot timpul cât ești cu ei să fii totuși extrem de departe, un pseudopod, un peduncul al unei alte lumi, vorace și nemiloase? Cum o fi să fii reactivat, după ani de lâncezeală, parazitare, mimetism? Să primești deodată semnul codificat și să se ridice deodată în tine, sub fața ta boțită de inginer mediocru, în ochii tăi plictisiți de o nevastă obeză, demonul unui alt imperiu? Cum o fi să fii posedat, să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
alți intelectuali care n au reușit să spele putina la timp, a ajuns să fie tîrît prin închisorile și lagărele de muncă comuniste. Balta Albă și Pitești, la schimb cu Balta Brăilei sau Canalul Dunăre-Marea Neagră. întuneric, mucegai, umezeală, șobolani, lîncezeală, la schimb cu soare dogoritor, transpirație, sete, praf, oboseală, țînțari. în ziua eliberării, n-ai vrut nici să auzi de ce ți-au recomandat comisarii, ai făcut ceva pe decretul care ți-a redat așa-zisa libertate, România ți s-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-o facă, Într-o Însemnare datată 19.01.1985, o foaie de calendar vecină, fără Îndoială, dacă nu cumva identică, acelei reuniri Îndoliate. „Numai moartea, care nu poate fi privită În față, dar și starea de boală, neputința și lâncezeala, chiar și banala depresiune, curenta indispoziție n-ar putea fi asociate imaginii lui Sorin, reprezentării noastre, de ieri, dar și de astăzi, inalterabile și În continuă consolidare (sfidând vestea), stârnite de omul tânăr și viu, prietenul fără vârstă, activ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]