154 matches
-
pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în deplină corelație cu epoca plină de transformări prin care trece societatea românească a acelor timpuri. Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric ("Buchetiera de la Florența", "Doine și lăcrimioare") dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social în piesa "Iorgu de la Sadagura" sau în ciclul "Chirițelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în "Balta albă" și
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Palimsest, 2009;<br> Irina Petraș, Literatura romînă contemporană, București, Editura Ideea europeană, 2008;<br> Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Timișoara, Editura Eubeea, 2008;<br> Pavel Petroman și Ioan Petroman, Personalități de marcă din Timișoara, La Timișoara..., Timișoara, Editura Eurostampa, 2008;<br> Lăcrimioara Ursa, Peceta destinului, creatori din Banat, Timișoara, Editura Eurovest, 2009;<br> Tradiție și Posmodernitate; 200 de ani de artă plastică în Banat: Direcția pt. Cultură și Patrimoniu Cultural al Judeșului Timiș, Editura Graphite, Timișoara Liviu Ciulei, "Caiet -program", T.N.T. 1972
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
Racovăț și masivul de pădure Stanca, situat în stânga r. Racovăț, o fâșie de 200 m lățime pe parcursul din stânga râului cu vegetație petrofită ierboasă. Adăpostește în arealul ei specii rare și unice de fauna salbatică și floră (crușinul, crinul de pădure, lăcrimioara, floarea de piatră etc.). Localnicii au compus mai multe legende și cântece închinate Racovățului și rezervației “La Castel”. Chiar și denumirea “La Castel” este legată de o poveste de dragoste și de un castel care a dispărut în negura vremurilor
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
rezultate, gazeta aparținând unei epoci revolute. În perioada de avânt național care a premers Unirii, C.A. Rosetti a încercat să impună aici și o direcție culturală. Scrie articole de critică literară și dramatică, își republică studiul despre Doine și lăcrimioare de Vasile Alecsandri, încearcă să atragă nume de prestigiu - D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, G. Sion. Apelează, apoi, la prietenii de la Paris (Taxile Delord), pentru a trimite articole despre situația literaturii franceze, pe care le traduce singur, întocmește note de informație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
ap. 73 țel. 167967 BRIA FELICIAN Cluj, p-ta Unirii nr. 22 ap. 8 țel. 411069 BRIA VASILE Apahida, str. Libertății nr. 187 țel. 231319 BUCI IOAN Cluj, str. Cîmpului nr. 38 ap. 40 țel. 177005 BUCUR CORNELIA Cluj, str. Lăcrimioarelor nr. 1 ap. 109 țel. 146561 BUDURLEAN CARMEN SIMONA Cluj, str. Mehedinți nr. 61-63 ap. 38 țel. 422476 BUHATEL DANIELA LIANA Cluj, str. Napoca nr. 31 ap. 5 țel. 188657 CALICA ALINĂ MIRELA Cluj, str. Tatra nr. 16 țel. 128404
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
reimportată în țară. Același C.A. Rosetti care îi arăta lui Michelet poeziile populare, simte nevoia să preia masiv și să ilustreze analiza profesorului francez din 1851 într-un text din 1856, pe care îl dedică volumului de Doine și lăcrimioare al lui Alecsandri: evocă interpretarea lui Michelet printr-un lung citat de o pagină 54 și încearcă să demonstreze adecvarea materialului românesc. Procesul e întrucâtva similar celui economic presupus de externalizarea capacităților de prelucrare, când materia primă e exportată într-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a generării nesfârșite de noi cristalizări. Dacă privim mai îndeaproape investiția lui Alecsandri în această reprezentare, putem distinge două linii de metaforizare. Una "internă", care se referă la temele propriilor poezii și care situează ciclul mărgăritărelelor în dialog cu ciclul lăcrimioarelor. Altfel spus, poetul oferă o justificare în interiorul propriului univers de fantasme. Nu mă refer aici doar la liantul "etimologic" care face din mărgăritărele un sinonim al lăcrimioarelor, ci și la reluarea intenționată a aceluiași gest. Motto-ul ciclului din 1863
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la temele propriilor poezii și care situează ciclul mărgăritărelelor în dialog cu ciclul lăcrimioarelor. Altfel spus, poetul oferă o justificare în interiorul propriului univers de fantasme. Nu mă refer aici doar la liantul "etimologic" care face din mărgăritărele un sinonim al lăcrimioarelor, ci și la reluarea intenționată a aceluiași gest. Motto-ul ciclului din 1863 evocă mecanismul de sublimare a suferinței pe care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce n'est pas ta faute...". 52 Breazu, Michelet și românii, pp. 33-35. 53 Ibidem, p. 35. V. și Ion Breazu, "Michelet și folklorul românesc", în Anuarul Arhivei de Folclor, II (1933), pp. 181-193. 54 C.A. Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri" (1856), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 522-523. Rosetti citează fragmentul din Michelet, Légendes démocratiques du Nord. 55 Jules Michelet, Le Peuple, Hachette-Paulin, Paris, 1846 (în special capitolele "L'amitié", "De
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris, 2013, p. 21. 57 Judith Butler, ""Nous, le peuple": réflexions sur la liberté de réunion", în Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, pp. 53-76. 58 Michelet, Légendes démocratiques du Nord, p. 337. 59 Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri", p. 505. 60 Ibidem, p. 509. 61 Ibidem, p. 509. 62 Trimit la două lecturi mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Cernăuți. Poetul a și locuit o vreme în casa profesorului său, citind neobosit din bogata lui bibliotecă de cărți românești. De numele lui P. se leagă și debutul poetului: în 1866, la moartea profesorului, în culegerea omagială a elevilor, Lăcrimioarele învățăceilor gimnăziaști den Cernăuți la mormântul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul, M. Eminoviciu (privatist) publică elegia La mormântul lui Arune Pumnul. Ideile despre limbă ale lui P., susținute cu pasiune, de la catedră sau în articole, i-au adus, îndeosebi postum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina) îl vor înrâuri pe Eminescu (în Făt-Frumos din tei, Povestea teiului, De-aș avea...). Al doilea ciclu, Lăcrimioare (1845-1847), din volumul Doine și lăcrimioare (1853), cântă amorul grațios, sprințar pentru Elena Negri (Steluța). Liricii de dragoste, plină de efuziuni și alte lejere palpituri, nu-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina) îl vor înrâuri pe Eminescu (în Făt-Frumos din tei, Povestea teiului, De-aș avea...). Al doilea ciclu, Lăcrimioare (1845-1847), din volumul Doine și lăcrimioare (1853), cântă amorul grațios, sprințar pentru Elena Negri (Steluța). Liricii de dragoste, plină de efuziuni și alte lejere palpituri, nu-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de lume sunt perceptibile. Melancoliile, ușoare, trec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I, Iași, 1852; Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; Doine și lăcrimioare, Paris, 1853; ed. 2, Iași, 1863; Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și Tândală, Iași, 1857; Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
București, 1981-1985; Proză, îngr. și pref. G. C. Nicolescu, București, 1967; Poezii, I-II, pref. Paul Cornea, București, 1967; Teatru, îngr. G. Pienescu, pref. Const. Ciopraga, București, 1968; Poezii populare ale românilor, îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; Doine. Lăcrimioare. Suvenire. Mărgăritărele, București, 1984; Pasteluri, București, 1984; Proză, I-II, București, 1984; Comedii și drame, Cluj-Napoca, 1986; Poezii, îngr. și pref. N. Manolescu, București, 1993; Muntele de foc, Chișinău, 1996; Jurnalul unei iubiri, îngr. Valentina Pătruț, pref. Paul Cornea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
timp a se bucura de bunurile viitorului și a gusta din fericirea ce-i zâmbește în depărtare“. Să-l ascultăm și pe C.A. Rosetti, vorbindu-ne despre Condiția poeților în Principate la 1842 (partea II a studiului „Doine și lăcrimioare“ de domnul V. Alecsandri, în Steaua Dunării, 1856, nr. 15): „Este învederat, cel puțin acum, că de la 1841 intrarăm într-o epocă de tranziție. Educație, moravuri, legi, limba chiar, totul, în sfârșit, străin gintei și naturei românești, îmbătrânit, uscat, putrezit
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
D’Albă, Mircea Stâncel, Ion Hădărig, L. Buta, Eugenia Tiutiu. Apar de asemenea unele poezii ale membrilor cenaclului „Poesis”, precum și proza a laureaților la concursul de proza scurtă „Liviu Rebreanu”: Dan Dragan, Lucian Pop, Maria Morar, Radu Teampău, Ilie Muntean, Lăcrimioara Lupașcu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285206_a_286535]
-
blond * și văratec, iar razele lunei, pătrunzând în camera lui Toma, izbeau fața sa, cu care era el culcat în sus. Ea era mai palidă decât altă dată și mi se părea că două raze ale lunei aureau două mici lăcrimioare pătrunse din ochii lui închiși. - Plîngi? zisei încet și mișcat și eu, căci sufletul meu era plin de lacrimi. - Iubit de-un asemenea înger, fără să-l poți iubi, șopti el încet, cu o voce seacă și amară. - Ce ai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
5); culori (5); puritate (5); buchet (4); cîmpie (4); dragoste (4); fată (4); iarbă (4); orhidee (4); prospețime (4); soarelui (4); verde (4); albă (3); buruiană (3); cadou (3); de colț (3); delicatețe (3); fericire (3); frunză (3); înflorită (3); lăcrimioară (3); liliac (3); margaretă (3); plăpîndă (3); primăvara (3); tandrețe (3); tinerețe (3); uscată (3); admirație (2); Lucian Blaga (2); boboc (2); bujor (2); cactus (2); crizantemă (2); dar (2); delicată (2); femeie (2); floricică (2); frunze (2); galben (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]