154 matches
-
spiritului, o atitudine care să implice mai profund sensibilitatea lui. Călinescu o găsea, de altfel, „senzuală și zaharată”, iar Șerban Cioculescu „Înecată În dulcegărie”. Al. Piru, dintre comentatorii mai noi, pune oarecare preț pe reflecțiile melancoliceă și patetismul echilibrat din Lăcrimioare. Adevărul e că Alecsandri este În erotică un liric fără imaginație. Mai viu, esteticește, decît poeziile lui de dragoste este Jurnalul citat, În care transpar exaltarea și teama obscură de moarte. Poeziile sînt pline de Îngeri și fețe de crin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de portretul romantic cunoscut. Lipsește lui Alecsandri doar acea ardoare dezechilibrantă a pasiunii pe care o aflăm la Bolintineanu, poet cu mijloace estetice mai reduse decît ale lui. Femeia lui Alecsandri este blîndă, rumenă, albă și sprintenă: „Albă ca o lăcrimioară, Dulce ca o primăvară, Era sprintenă, ușoară Ca un pui de căprioară. Trupușoru-i gingășel Părea tras printr-un inel! Nici micuță, nici năltuță, Numai bună de drăguță, S-o tot strîngi la pept cu foc Și să-ți fie de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
5); culori (5); puritate (5); buchet (4); cîmpie (4); dragoste (4); fată (4); iarbă (4); orhidee (4); prospețime (4); soarelui (4); verde (4); albă (3); buruiană (3); cadou (3); de colț (3); delicatețe (3); fericire (3); frunză (3); înflorită (3); lăcrimioară (3); liliac (3); margaretă (3); plăpîndă (3); primăvara (3); tandrețe (3); tinerețe (3); uscată (3); admirație (2); Lucian Blaga (2); boboc (2); bujor (2); cactus (2); crizantemă (2); dar (2); delicată (2); femeie (2); floricică (2); frunze (2); galben (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
flori (5); galben (5); pasiune (5); petale (5); puritate (5); spin (5); fericire (4); ghimpi (4); grădină (4); petală (4); sînge (4); bucurie (3); gingășie (3); mireasmă (3); plăcere (3); catifelat (2); delicatețe (2); iubită (2); înflorit (2); lalea (2); lăcrimioară (2); miros frumos (2); mirositor (2); de la Moldova (2); negru (2); parc (2); parfumat (2); respect (2); sărbătoare (2); sentimente (2); senzual (2); suflet (2); surpriză (2); tandru (2); ac; albastru; anotimp; aparență; aparențe înșelătoare; aprins; banal; băiat; buchet; Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nani, copiliță / Draga mamii garofiță. / Că mama te-a legăna / Și pe față te-a spăla / Cu apă de la izvoare, / Ca să fii ruptă din soare. / Nani, nani, drăguliță / Crește-ai ca o garofiță. / Să fii naltă trestioară, / Albă ca o lăcrimioară. / Blândă ca o turturea / Și frumoasă ca o stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de raze. / Îmi pusei soarele în piept, / Luna în spate, / Și în umere luceferi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox, physalis, physostegia, nemțișor de câmp, sângele voinicului, scara Domnului, primula, dedițel, trandafir-de-iarnă, ruscuță (cutcurigă, nalbă de pădure roșie, rudbeckia purpurea, răchitan, săpunăriță, salvie, scabiosa, helianthus, trillium, bătrâniș, șopârliță, micșunea (toporașă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
născută la 20 septembrie 1952 în Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Zlataroi Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 34135 Ljungby, Marta Jungbergsvagen 8, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Mărgăritar nr. 13, județul Arad. 287. Andrea Lăcrimioara, născută la 4 aprilie 1963 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Tasnadi Ludovic și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, 29331 Olofstrom, Bredgatan 28, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Parcul Muncitorilor nr. 20, județul Bihor. 288
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
14 noiembrie 1946 în localitatea Urvind, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Iolanda, cu domiciliul actual în Germania, 73547 Lorch, Gmunderstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Iuliu Maniu nr. 82, județul Bihor. 225. Fulop Lăcrimioara, născută la 22 septembrie 1948 în localitatea Urvind, județul Bihor, România, fiica lui Magyary Alexandru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 73547 Lorch, Gmunderstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Iuliu Maniu nr. 82, județul
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
actual în Germania, 73547 Lorch, Gmunderstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Iuliu Maniu nr. 82, județul Bihor. 226. Fulop Levente-Attila, născut la 19 februarie 1973 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Lăcrimioara, cu domiciliul actual în Germania, 73614 Schorndorf, Rehhaldenweg 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Iuliu Maniu nr. 82, județul Bihor. 227. Goldner Minodora, născută la 11 ianuarie 1969 în localitatea Bușteni, județul Prahova, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
județul Timiș. 428. Lechner Aurora-Gabriela, născută la 25 iulie 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Ardelean Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 8200 Lassnitzthal, Hartstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Lăcrimioarelor nr. 54, județul Arad. 429. Bastea Mariana-Geanina, născută la 26 ianuarie 1982 în localitatea Codlea, județul Brașov, România, fiica lui Bastea Gheorghe și Motca Marinela, cu domiciliul actual în Austria, 3125 Statzendorf, Absdorf 24, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
20, județul Sibiu. 121. Opriș Simona, născută la 13 martie 1967 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Mircea și Stana, cu domiciliul actual în Suedia, 28148 Hassleholm, Bokebergsgatan 1B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Lăcrimioarelor nr. 7, bl. 8, sc. C, ap. 18, județul Brașov. 122. Tarcea Ramona-Daniela, născută la 27 ianuarie 1979 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Viorel și Paula, cu domiciliul actual în Danemarca, 8220 Brabrand, Louisevej 17C, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
județul Sibiu. 4. Loghin-Lappohn Dorel-Mircea, născut la 21 februarie 1963 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Loghin Mircea și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 17213 Malchow, Kloster 7A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj, Str. Lăcrimioarelor nr. 15, județul Timiș. 5. Ber Dorina, născută la 10 decembrie 1953 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Muntean Ioachim-Ludovic și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 65203 Wiesbaden, Colmarerstr. 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
timp a se bucura de bunurile viitorului și a gusta din fericirea ce-i zâmbește în depărtare“. Să-l ascultăm și pe C.A. Rosetti, vorbindu-ne despre Condiția poeților în Principate la 1842 (partea II a studiului „Doine și lăcrimioare“ de domnul V. Alecsandri, în Steaua Dunării, 1856, nr. 15): „Este învederat, cel puțin acum, că de la 1841 intrarăm într-o epocă de tranziție. Educație, moravuri, legi, limba chiar, totul, în sfârșit, străin gintei și naturei românești, îmbătrânit, uscat, putrezit
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare”, „Mărgăritarele”, „Legende nouă” au Însuflețit la mijlocul veacului al XIX-lea pe iubitorii de poezie iar „Poezii poporale ale românilor” reprezintă un reper fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară ... Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernii grele petrecute În izolare la Mircești ... poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea „Pastelurilor” ... Pastelurile sunt un șir de poezii .... toate Însuflețite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de câini, că ei înțeleg voința mea. Așa și făcu... Câinii începură a mișca din coadă mergând în urma lui Petru, cum merg după om când vine seara de la țarină." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (g) " Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, lăcrimioarele sure ca mărgăritarul, mironosițele viorele și florile toate s-adunară, vorbind fiecare în mirosul ei, și ținură sfat lung cum să fie luminile hainei de mireasă; apoi încredințară taina lor unui curtenitor flutur albastru stropit cu aur. Acesta se duse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reimportată în țară. Același C.A. Rosetti care îi arăta lui Michelet poeziile populare, simte nevoia să preia masiv și să ilustreze analiza profesorului francez din 1851 într-un text din 1856, pe care îl dedică volumului de Doine și lăcrimioare al lui Alecsandri: evocă interpretarea lui Michelet printr-un lung citat de o pagină 54 și încearcă să demonstreze adecvarea materialului românesc. Procesul e întrucâtva similar celui economic presupus de externalizarea capacităților de prelucrare, când materia primă e exportată într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numesc mărgăritărele albele fiici ale primăverii, care în Moldova poartă numele de lăcrimioare". Adică mărgăritărelele ar fi lăcrimioare. De fapt, cele două cicluri sunt cât se poate de diferite. Primul conține evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a generării nesfârșite de noi cristalizări. Dacă privim mai îndeaproape investiția lui Alecsandri în această reprezentare, putem distinge două linii de metaforizare. Una "internă", care se referă la temele propriilor poezii și care situează ciclul mărgăritărelelor în dialog cu ciclul lăcrimioarelor. Altfel spus, poetul oferă o justificare în interiorul propriului univers de fantasme. Nu mă refer aici doar la liantul "etimologic" care face din mărgăritărele un sinonim al lăcrimioarelor, ci și la reluarea intenționată a aceluiași gest. Motto-ul ciclului din 1863
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la temele propriilor poezii și care situează ciclul mărgăritărelelor în dialog cu ciclul lăcrimioarelor. Altfel spus, poetul oferă o justificare în interiorul propriului univers de fantasme. Nu mă refer aici doar la liantul "etimologic" care face din mărgăritărele un sinonim al lăcrimioarelor, ci și la reluarea intenționată a aceluiași gest. Motto-ul ciclului din 1863 evocă mecanismul de sublimare a suferinței pe care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]